Însemnări de pe o insulă mică de Bill Bryson – recenzie

Despre autor:

William McGuire Bryson (n.1951, SUA) este un autor anglo-american. A scris cărți de călătorie, știință, limba engleză și alte cărți de non-ficțiune. S-a născut în Statele Unite ale Americii, dar a locuit în Marea Britanie o lungă perioadă de timp. S-a întors în SUA între 1995 și 2003. În perioada 2005-2011, a fost rector al Universității Durham.

A început cursurile Universității Drake, dar le-a abandonat pentru a începe o lungă călătorie prin Europa. S-a căsătorit în 1975 cu Silvia Billen, o asistentă pe care a cunoscut-o la un spital de psihiatrie, unde a avut primul său job britanic. Cei doi s-au întors în SUA, ca Bill să-și termine studiile le Universitatea Drake, după care s-au întors în Marea Britanie (1977).

Bill Bryson a lucrat ca redactor la mai multe ziare, până în 1987, când s-a dedicat scrisului.

Bill Bryson a devenit cunoscut în Marea Britanie cu cartea Însemnări de pe o insulă mică (1995).

În prezent, locuiește în Hampshire și are dublă cetățenie, britanică și americană, după ce mult timp s-a declarat prea laș ca să dea testul pentru obținerea cetățeniei britanice..

Despre carte:

insemnari-insula-mica

Cartea asta a fost pentru mine o lectură extrem de plăcută, mai ales pentru că are două dintre lucrurile care-mi plac foarte mult: o călătorie și un text super-amuzant. Așa încât, la final, n-am putut să nu mă întreb cum de nu l-am descoperit pe Bill Bryson până acum? Dar, mai bine mai târziu decât niciodată, așa că-mi propun să citesc și alte cărți ale lui. Sper că vor fi lecturi la fel de savuroase.

Bill Bryson, un american care a petrecut vreo douăzeci de ani în Marea Britanie, decide să se întoarcă, împreună cu familia, în Statele Unite, din motive mai mult sau mai puțin pragmatice. Cum ar fi programul magazinelor.

Înainte să se întoarcă acasă, Bill decide să facă o călătorie de rămas-bun prin Marea Britanie și alege să se deplaseze cu mijloace de transport în comun și, adesea, pe jos.

Pentru că n-am fost încă în Marea Britanie (am vizitat, de fapt, un colțișor al ei, Gibraltar) n-aș putea spune cât e realitate și cât e imaginația lui Bryson în cele povestite, dar o face cu atâta talent încât parcă vezi aievea locurile pe care le descrie și oamenii pe care-i întâlnește în cale.

Anul este 1994 și călătoria începe la Dover, acolo unde Bill pusese pentru prima dată piciorul pe pământ britanic. Își propune să ajungă până la cel mai nordic punct al insulei britanice principale, dar este un călător imprevizibil care se abate uneori de la rută, decizând brusc – fără să știe nici el prea bine de ce – să viziteze un loc sau altul. Este iubitor de natură, îi place să facă drumeții, și apreciază, în egală măsură, o galerie de artă, o cârciumă bună, un hotel confortabil sau o bârfă locală.

Călătoria e un prilej pentru autor să facă diverse considerații asupra spiritului britanicilor, obiceiurilor lor culinare, a unor locuri frumoase (catedrala din Salisbury) sau dezamăgitoare (Oxford sau Stonehenge). Sau asupra modului în care aleg să-și denumească localitățile.

„Unele părți ale țării par să se specializeze în anumite teme. Kent are afecțiune aparte pentru alimente: Ham, Sandwich. Dorset se bagă la personaje dintr-un roman de Barbara Cartland: Bradford Peverell, Compton Valence, Langdon herring, Woorton Fitzpaine. Lincolnshire vrea să crezi că e puțin scrântit la mansardă: Thimbleby Langdon, Tumby Woodside, Snarford, Fishtoft Drove, Sots Hole și realmmente frapantul Spital-in-the-Street.”

Bryson nu este doar un călător imprevizibil, ci și un turist curios. Uneori își pune singur întrebări și vrea să afle, de exemplu, de ce i se spune grepfrut, fructului care nu seamănă deloc cu un strugure (grape = strugure). Sau de ce le spun britanicii puloverelor jumpers? Te fac să vrei să sari? Sau de ce foot a bill (a achita o notă de plată) și nu head a bill?

Nici vremea rea tipică insulelor britanice, nici trenurile sau hotelurile urâte sau murdare, nici nepăsarea față de bogata moștenire arhitecturală nu știrbesc prea mult din entuziasmul călătorului. Călător care se transformă pe nesimțite într-un veritabil ghid care te însoțește printr-o agreabilă călătorie imaginară.

Bill Bryson și-a făcut intrarea impetuoasă în topul imaginar al scriitorilor cu care aș vrea să petrec o seară la un pahar de vorbă. Sunt sigură că are atâtea de povestit! Și că o face cu atâta talent!

Ce mi-a plăcut

– Doza consistentă de umor, sarcasm și o fină autoironie.

Recomandare

– Nu citi cartea într-un spațiu public, o să râzi mult și s-ar putea ca lumea să se uite ciudat la tine.

Evaluarea mea

  • Subiect         – o călătorie prin Marea Britanie
  • Scriitură      – amuzantă
  • Redactare    – foarte bună
  • Traducere    –  foarte bună
  • Copertă         – atractivă
  • Goodreads       5/5 stele.

Mulțumesc Libmag pentru exemplarul trimis pentru recenzie!

Lectură plăcută!

Reclame

6 gânduri despre &8222;Însemnări de pe o insulă mică de Bill Bryson – recenzie&8221;

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.