3 chestii de care ar trebui să ții seama atunci când vrei să comentezi nasoale pe un blog

Că unii au prea mult timp liber și vor să-l umple comentând nasoale pe bloguri, nu mai e un secret pentru nimeni. Dacă stau bine cu timpul, cu logica (și nu numai) se pare că stau mai rău. Legea compensației e încă în vigoare, n-a fost amendată, nu?

Ca să nu-și mai piardă timpul degeaba, zic să-i ajut puțin. 🙂
Blogul este o publicație web care conține articole scrise de una sau mai multe persoane, care au, de obicei, un caracter personal – cam asta zice Wikipedia. Unele bloguri permit cititorilor să comenteze pe blog, alții nu. Fiecare cum crede de cuviință. E ca un fel de casă a bloggerului sau a omului cu blog, cum vrei să-i spui. Adică nu e, în niciun caz, un maidan pe care să te plimbi așa cum ai tu chef și să arunci gunoaie pe unde-ți vine la îndemână.

Ca să poți să comentezi, trebuie să ți se dea voie să faci asta. Adică există opțiunea de aprobare a comentariului. Așa că nu te mai plânge pe toate drumurile că ești cenzurat. Tu dai drumul în casa ta oricui are chef să se autoinvite? Și mai ales cuiva care nici măcar nu-și asumă o identitate? E mai comod să arunci cu pietre sub protecția anonimatului, nu?

Se întâmplă ca oamenii să mai facă și curățenie în casa lor. Sau pe blogul lor, cum ar veni. Și ca în orice casă, gunoaiele trebuie aruncate. Inclusiv cele azvârlite peste gard de tot felul de indivizi. Blogul are și opțiunea Trash, în caz că nu știai. Poate că unii păstrează gunoaiele în mijlocul casei sau le așează în vitrina cu porțelanuri. Eu nu fac asta, așa că nu te mai obosi cu hatereala, că nu va apărea în veci pe blogul meu.

Sfat: Dacă ții neapărat să scrii una-alta, poți să-ți faci și tu un blog și să scrii acolo fix ce vrei. Nu e mai simplu așa? Nu pierzi timp cu comentarii ofilite care să ajungă la coșul de gunoi prin casa altuia.

10 sfaturi de care ar trebui să ții cont când vrei să oferi un buchet de flori

Ce poate fi mai frumos decât să oferi un buchet de flori? Florile pot transmite un mesaj de dragoste, de recunoștință, de mulțumire, o urare de însănătoșire, cu condiția să știi cum și când să le oferi.

Și ce mare lucru să dai un buchet de flori, te vei întreba probabil? Dacă crezi că știi totul despre asta, atunci articolul acesta nu este pentru tine așa că nu-ți pierde timpul să-l citești.

Dacă nu, încearcă să ții cont de următoarele sfaturi atunci când vrei să dăruiești flori:

1. Primul pas este să te asiguri că vrei cu adevărat să dai florile. Dacă crezi că o faci doar din obligație, mai bine renunță la gest.

Continuă lectura

Florile de luni #5

E vremea trandafirilor… #nofilter

Recomandare de lectură:

„Explozii în Stockholm” de Liza Marklund

Despre autoare:

Eva Elisabeth „Liza” Marklund (n. 1962) este jurnalistă și scriitoare suedeză. Romanele ei au fost publicate în peste 30 de țări și s-au vândut în peste 9 milioane de exmplare. A primit numeroase premii literare. A debutat în 1995 și a scris mai multe romane polițiste dar și cărți de non-ficțiune.

Este coproprietară a unei importante edituri suedeze, scrie editoriale pentru tabloidul Expressen și este ambasador UNICEF.

Locuiește în Spania, împreună cu soțul său, Mikael.

Despre carte:

Produs publicat în 2010 de Trei
Colecția Seria neagră
Tip copertă: Broșată
Număr pagini: 384
ISBN: 978-973-707-445-4

Romanul începe cumva abrupt, cu o crimă care se petrece chiar în prolog. Acțiunea alertă m-a captivat imediat. Orașul Stockholm se pregătește să organizeze Jocurile Olimpice de vară. Cu câteva zile înainte de Crăciun, orașul acoperit de zăpadă, este zguduit de o explozie la stadionul Victoria, aflat încă în construcție, explozie soldată și cu o victimă, Christina Furhage, șefa Comitetului Olimpic.

Continuă lectura

„Povestea Vienei” de Jean des Cars

Despre autor:

Jean des Cars (n.1943) este un jurnalist și scriitor francez, despre care poți citi aici.

Despre carte: 

Produs publicat în 2016 de Corint
Format: 130X200
Tip copertă: Broșată
Număr pagini: 320

Continuă lectura

Noutăţi de la Grupul Editorial All

Grupul Editorial All va prezenta la Salonul Internațional de Carte Bookfest 2017 noutăţile sale editoriale. Printre acestea se numără: un thriller  irezistibil a „salvatorului literaturii noir franceze”, un nou bestseller interanţional semnat de Guillame Musso şi un volum interesant despre părghiile succesului.

Continuă lectura

Imaginea zilei #8

O imagine „pitorească” din centrul Aradului (colț cu Primăria) 

Florile de luni #4

Bujori, crini, iriși, floarea-soarelui și alte flori colorate s-au prins într-un buchet superb ca să-mi spună „La mulți ani!”

 

„Marea ducesă. O viață sub semnul iubirii” de Laurie Graham

Despre autoare:

Laurie Graham (n.1947, Leicester, Anglia) este jurnalist, scenograf și romancier. A publicat 16 romane și câteva volume de non-ficțiune. A locuit pentru o scurtă perioadă în Veneția, iar în prezent locuiește, împreună cu cel de-al doilea soț al său, în County Dublin, Irlanda.

Despre carte:

Produs publicat în 2015 de Alma
Colecția Iubiri și destine
Format: 140×210
Tip copertă: Broșată
Număr pagini: 288
ISBN: 978-606-741-361-8

Romanul este biografia romanțată a prințesei Victoria Melitta, nepoata reginei Victoria a Marii Britanii și sora reginei Maria a României. Am auzit despre Ducky, așa cum îi spunea toată lumea, atunci când am vizitat castelul Pelișor de la Sinaia, dar nu știam mare lucru despre ea până când am citit Marea ducesă. O viață sub semnul iubirii.

Victoria Melitta era fiica unei ducese Romanov și a unui duce de Edinburgh, nepoata unei regine și a unui țar, sora și verișoara unor capete încoronate. Continuă lectura

Gaudeamus 2017

Multe cărți bune la Gaudeamus 2017. M-am oprit, până la urmă (m-am oprit la propriu, că aș fi cumpărat mult mai multe :)) la Steve Berry și Eugen Ovidiu Chirovici.

Taina președintelui pentru că … Steve Berry, iar celelalte trei cărți pentru că sunt tare curioasă în legătură cu autorul lor, despre care am tot citit în ultimul timp, dar n-am citit încă nicio carte de-a lui.

Dacă crezi că a venit Gaudeamus la Arad, ei bine, te înșeli. A fost la Oradea și am norocul meu că am avut un drum până acolo. Nici vorbă de Gaudeamus la Arad sau de alt târg de carte. Avem, în schimb, râuri de lacrimi ipocrite că „niște răi și niște fameni” l-au trimis la pensie pe inegalabilul și nemaipomenitul director al Bibliotecii Județene. La pensia pe care oricum o încasa de ceva vreme.