Întrebarea zilei #10

Ce să  fac ca să nu mai dau de aceleași postări pe Facebook, de fiecare dată când intru?

Nu mai pot cu algoritmul vieții Facebook. De zile întregi, de câte ori intru dau de aceleași postări. Ori FB crede că sunt cam toantă și nu le pricep, așa că mi le repetă până îmi intră bine în cap, ori și-a pus în cap (oare are?) să mă facă să mă las de sportul ăsta.

Am încercat tot ce mi-a trecut prin cap. Le-am ignorat (văzut, nu am dat click, am trecut mai departe) în speranța că o să creadă că nu mă interesează. Vax albina! Data viitoare le-am văzut iar. Am trecut la nivelul următor: am dat cu laicul sau cu ce zice FB că putem da, asta însemnând că am văzut, am citit, hai mai departe că avem treabă. Haștag ghinion! Cred că FB a înțeles că vreau să aprofundez sau ceva. Deci, punct și de la capăt. Apoi am comentat la postări, sperând să fie tacâmul complet. M-am înșelat. Am intrat și am dat de aceleași postări (sad face #sauceva).

Okey, Facebook! Ce mai vrei de la mine?

Sursa foto: askidea.com
Anunțuri

Personajele literare ale anului 2017

Am găsit pe un blog de carte în limba engleză un tag cu personaje literare, mi s-a părut interesant, l-am preluat și îl trimit mai departe.

Anul 2017 n-a fost deosebit de alți ani din punct de vedere al cărților pe care le-am citit. Am citit relativ constant, cărți cu teme diverse, populate de personaje mai mult sau mai puțin interesante, mai consistente sau mai „nefinisate”. Așa că am avut de unde alege și, la majoritatea categoriilor, n-a fost prea complicat s-o fac.

Tanaaaa…. And the Oscar goes to… Mă scuzați, m-a luat valul. Reluăm :). Preferințele mele (și antipatiile mele :)) se îndreaptă către…

1. Personajul masculin preferat al anului

Alexis Zorba din romanul Zorba Grecul, scris de Nikos Kazantzakis, un personaj pitoresc, simplu, dar profund, în același timp.

Zorba Grecul Continuă lectura

Calendar literar

Dacă există calendare cu flori, cu peisaje, cu pisici, cu mașini, de ce n-ar exista și un calendar cu cărți? Un calendar literar, care poate fi și o provocare pentru pasionații de lectură. Și nu numai pentru ei, sper eu. Pe fiecare filă a calendarului literar regăsim câte o carte care are în titlu denumirea lunii respective.

Te invit să întoarcem împreună filele calendarului literar.


IANUARIE

1. Omul de ianuarie de David Mitchell

omul-de-ianuarieRomanul spune povestea lui Jason Taylor, un băiat de treisprezece ani, care trăiește într-un sat liniștit din Worcestershire, în vremuri marcate de întâmplări dramatice, greu de înțeles pentru un adolescent. E vremea recesiunii lui Margaret Thatcher, dar și a taberelor de țigani nomazi sau a muzicii formației Duran Duran. În plus, familia lui Jason stă să se destrame, la școală, rivalitățile dintre băieți îmbracă uneori forme dure, iar fata de care se îndrăgostește îi întoarce spatele. Iar accidentul grav pe care îl provoacă, fără intenție, îi schimbă definitiv cursul vieții.

Romanul a fost nominalizat de către mai multe publicații prestigioase printre cele mai bune cărți ale anului 2006.

Continuă lectura

Întrebarea zilei #8

Ce vreau eu să vă întreb azi: de ce crede nenea Țucăr că mă interesează pe mine, cu prioritate, știrile din Arad?

Că așa înțeleg că e noul algoritm (sau cum se numește zarzavatul ăsta), pe bază de geografie. Încă mai putem unii să ne aducem aminte de vremurile în care nenea Ceașcă ne închisese într-un soi de bulă, de vedeam la televizor doar știri (vorba vine) de pe la noi. Ne întoarcem la vremurile alea via FB?

Ca să nu mai zic că Aradul e un oraș în care nu se întâmplă nimic interesant, și chiar dacă s-ar întâmpla, pentru asta s-a inventat presa locală (haha, ce glumă bună!).

10 coperte frumoase din biblioteca mea

Se zice că ultima modă în materie de decorațiuni livrești e să așezi cărțile în bibliotecă cu cotorul spre interior și cu paginile spre exterior. Cică în felul nu te mai deranjează vizual diversitatea de culori. Așa o fi, dacă zic unii, dar pentru mine e o adevărată plăcere să zăbovesc minute în șir asupra cărților din bibliotecă. Fiecare îmi spune ceva: fie îmi amintește o poveste pe care am citit-o cândva, fie că ar fi, în sfârșit, cazul s-o scot din bibliotecă și să mă apuc s-o citesc. Chiar nu-mi dau seama ce șansă ar avea o carte să-mi amintesc de ea, dacă ar fi întoarsă cu … dosul la mine? Probabil că zero. În afară de asta, chiar și vizual, cred că m-ar deranja să văd șiruri nesfârșite de diverse nuanțe de alb/gălbui. În fine, fiecare cu gusturile lui.

books

Continuă lectura

Ce-am citit în 2017

Nu prea obișnuiesc să fac bilanțuri, în general, și cu atât mai puțin al cărților pe care le citesc. Nu fac nici planuri de lectură, fiindcă știu că oricum nu o să mă țin de ele. Sigur că am în cap un fel de listă (interminabilă) de cărți de citit, dar săraca suferă atât de des modificări, că nu știu ce ar rămâne de capul ei dacă ar fi s-o aștern pe hârtie.

Revenind la cărțile citite în 2017, Goodreads (noroc că s-a inventat,că altfel habar n-aveam) zice că au fost 62 la număr. E mult, e puțin, habar n-am. Cert e că am depășit cu două ceea ce mi-am propus la începutul anului.

Au fost cărți scrise de autori străini și români (da, marea surpriză a anului au fost pentru mine autorii români), clasici (mai puțini) și contemporani, cărți cu tematică diversă aș zice (se pare că m-au preocupat o grămadă de subiecte anul trecut).

Cărțile preferate în 2017

Am ezitat între mai multe titluri, mi-au plăcut aproape toate cărțile pe care le-am citit (timpul e scurt, așa că încerc să le aleg cu grijă) dar m-am oprit în cele din urmă la În țara norului alb, prima carte din trilogia scrisă de Sarah Lark. Dintre autorii români, cel mai mult mi-a plăcut (aici nu am ezitat nicio secundă) Hanul lui Manuc de Simona Antonescu.

Surprizele anului 2017

Continuă lectura

„Miezul nopții la Pera Palace” de Charles King

Recomandarea librarului #1

Despre autor:

Charles King (n.1967)  este scriitor și profesor american. A studiat istoria și filosofia la Univesitatea Arkansas și a făcut studii est-europene la Oxford University. Este profesor de Afaceri internaționale și Științele guvernării la Universitatea Georgetown și autor al multor cărți, articole și eseuri ce tematică istorică și politică. Susține conferințe pe teme globale și a avut mai multe apariții la televiziune, la CNN, BBC, History Channel și MTV.

Dintre cărțile sale, în limba română au fost traduse Marea Neagră. O istorie (Editura Polirom, 2015) și Miezul nopții la Pera Palace. Nașterea Istanbulului modern (Editura Trei, 2017).

Despre carte:

Produs publicat in 2017 de Trei
Format: 150X225
Tip copertă: Broșată
Număr pagini: 352
ISBN: 978-606-719-900-0

miezul-noptii-la-pera-palace

Continuă lectura

O librărie plină de cărți

Am citit recent un articol despre o carte a lui Italo Calvino și mi-a trecut prin cap ideea unei librării mai altfel, pe rafturile căreia să se găsească altfel de cărți.

Așa că azi te provoc să umplem rafturile librăriei mele imaginare :). Iar primele cărți o să le așez chiar eu, că așa ar fi frumos, nu?

cărți

Raftul 1: Cărți pe care nu le-ai citit încă Continuă lectura

Florile de luni #22

În biblioteca școlii a venit primăvara. Tocmai la timp, că mi-era tare dor de florile de luni :).

narcise

 

Până vine primăvara și narcisele își vor răspândi balsamul divin, vorba lui Eminescu, poți citi aici povestea narcisei. O să afli lucurui interesante, te asigur :).

Recomandarea librarului #1

Împreună cu Librăria Corina din Arad, inaugurez azi o rubrică nouă: Recomandarea librarului. Literatură clasică sau contemporană, noi apariții sau reeditări, romane de dragoste, thrillere, romane polițiste, non-ficțiune, cărți pentru toate gusturile și pentru toate preferințele vor fi recomandate de librarii de la Corina.

Urmărește rubrica pentru a fi la curent cu ultimele recomandări.


Miezul nopții la Pera Palace. Nașterea Istanbulului modern de Charles King

Cartea, apărută la Editura Trei în noiembrie 2017, spune povestea unui oraș fascinant, aflat la întersecția dintre două continente, capitală a trei imperii, dar niciodată a unei țări. Un subiect de mare interes, credem, având în vedere ce rol important a avut Istanbulul, numit atunci Constantinopol, în istoria noastră și chiar în zilele noastre, dacă ne luăm după audiența uriașă a serialelor turcești. Cred că sunt și pe-aici câțiva fani, nu?

miezul-noptii-la-pera-palace

Continuă lectura