Provocări literare – februarie 2021

De 3 x Agatha Christie, Hilary Mantel şi Delia Owens au fost scriitorii ale căror cărţi le-am citit în luna februarie, în cadrul provocărilor literare cărora m-am gândit să le dau curs.

În luna februarie provocările la care m-am gândit să răspund în anul 2021 m-au pus în fața următoarelor lecturi:

Oglinda spartă

1. Provocarea mea: Oglinda spartă de Agatha Christie

Titlul pe care l-am ales pentru luna februarie a fost Oglinda spartă, un roman din seria Marple a Agathei Christie, care ne prilejuiește o reîntoarcere în St Mary Meade, satul liniștit în care locuiește Miss Marple, sat pe care îl regăsim însă mult schimbat față de cum îl știam din alte cărți cărora le-a servit drept loc al acțiunii. Și locul în care este comisă prima crimă, Gossington Hall, ne este cunoscut din Cadavrul din bibliotecă, în care cadavrul unei tinere este găsit în fața șemineului din reședința familiei Bantry.

Oglinda spartă este o reușită frescă socială a satului englezesc, cu personaje interesante și credibile, dar și cu unele accente de umor britanic de bună calitate. Continuă lectura „Provocări literare – februarie 2021”

Acolo unde cântă racii de Delia Owens – o carte de o frumusețe tulburătoare

Acolo unde cântă racii

Când am început să citesc cartea Acolo unde cântă racii de Delia Owens nu credeam că o să o și duc la bun sfârșit. Nu părea deloc genul meu de carte. Înainte să mă apuc de ea, am citit mai multe recenzii, majoritatea laudative, toate lumea părea să citească romanul acesta, parcă era peste tot. De obicei, evit genul acesta de cărți, îmi place să las lucrurile să se liniștească puțin și apoi văd dacă merită sau nu citită cartea respectivă. În general, am încredere în instinctul meu. Mă mai ajut, desigur, și de unele recomandări venite de la persoane care știu ce-mi place să citesc. Continuă lectura „Acolo unde cântă racii de Delia Owens – o carte de o frumusețe tulburătoare”

Cum să transformi o bijuterie într-un instrument de comunicare eficient?

Madeleine AlbrightDe la fabuloasele bijuterii ale Cleopatrei, menite, în primul rând, să-i arate puterea și dominația asupra supușilor și abia apoi să-i înfrumusețeze, eventual, apariția, la Coroana britanică, păstrată în Turnul Londrei și încărcată de istorie, de la celebrul deja pandantiv în forma literei B, purtat de Ann Boleyn, a doua soție a lui Nenric al VIII-lea până la broșa purtată de Lady Gaga la ceremonia de învestitură a președintelui Joe Biden, bijuteriile au transmis întotdeauna mesaje despre persoana care a ales să le poarte. Continuă lectura „Cum să transformi o bijuterie într-un instrument de comunicare eficient?”

Obiecte prețioase de Kathleen Tessaro – o carte cu final neterminat

Despre autoare:

Kathleen Tessaro (n.1965) este o scriitoare americancă, despre care am scris câte ceva aici.

Despre carte:

Romanul începe promițător, cu o vizită la Muzeul de Artă din Boston, unde câteva exponate par să-i trezească eroinei amintiri din alte timpuri. Printre ele, un inel cu o piatră de agat negru la vederea căruia i s-a făcut pielea de găină.

După câteva pagini, ne întoarcem în timp, în toamna anului 1931 și o regăsim pe tânăra Maeve Fanning, într-un spital de boli mintale din New-York, unde o întâlnește pe Diana Van der Laar, o tânără misterioasă și fragilă, cu un colier de perle la gât.

Cele două tinere se reîntâlnesc după un timp, în Boston, oraș în care se va desfășura acțiunea în continuare. Un oraș care încearcă să-și revină după marea criză economică. Diana face parte dintr-o familie aristocratică înstărită, care face donații Muzeului de Artă și trăiește într-o casă somptuoasă. Continuă lectura „Obiecte prețioase de Kathleen Tessaro – o carte cu final neterminat”

Somerset de Leila Meacham

somerset

Despre autoare:

Leila Meacham (n.1938) este o scriitoare americană, despre care am scris mai multe aici.

Despre carte:

Acțiunea romanului Somerset se desfășoară pe mai mult de șase decenii din secolul al XIX-lea, o perioadă agitată a istoriei americane și surprinde aspecte ale migrației către Texas, a Războiului Civil American și abolirii sclaviei.

Povestea începe în anul 1835, în Carolina de Sud, unde Silas Toliver și Jeremy Warwick, fiii mai mici a doi plantatori înstăriți, plănuiesc să plece în Texas, mânați de dorința de a-și face acolo o viață nouă.

Silas, al cărui tată lăsase plantația moștenire fiului său mai mare, visează să aibă propria plantație de bumbac, pe care intenționa s-o denumească după strămoșul său, ducele de Somerset.

Jeremy, pe de altă parte, găsea sufocant și perimat sistemul de viață al familiei sale și spera ca în Texas să pună bazele unui alt tip de afaceri. Continuă lectura „Somerset de Leila Meacham”

Calendar: 30 ianuarie

1661Oliver Cromwell, Lord Protector al Commonwealth-ului, a fost decapitat ritualic la mai bine de doi ani de la moartea sa.

1847 – Yerba Buena (de la yerba buena, Micromeria douglasii, pe numele ei științific, este o plantă originară din zonă), o localitate din California a fost redenumită San Francisco, California.

1889 – Arhiducele Rudolf, moștenitorul coroanei Imperiului Habsburgic, împreună cu amanta sa, Maria Vetsera, sunt găsiți morți, la o cabană de vânătoare de lângă Mayerling. Se presupune că Rudolph ar fi ucis-o pe Maria, după care s-ar fi sinucis.

1948Mahatma Gandhi, activist politic și lider spiritual indian, a fost asasinat de un extremist Hindu.

2007A murit Sidney Sheldon, autor  și scenograf american (n.1917).

Calendar amuzant

– Ziua Internațională a Croissantului

croissant
Credit foto

Croissantul este un produs de patiserie, de origine austriacă, dar care a fost consacrat în gastronomia franceză. De altfel, numele produsului este de origine franceză (înseamnă semilună) și a apărut pentru prima dată în anul 1853, în Des substances alimentaires, la secţiunea denumită „pâini de lux”.

Circulă mai multe legende despre croissant, care spun ba că a fost inventat la Budapesta, în 1686, când asediul otomanilor  a fost respins, iar brutarii maghiari au celebrat victoria cu un preparat în forma semilunei otomane, ba că nu au fost brutarii din Budapesta ci cei vienezi și că anul a fost 1683. Otomanii și semiluna lor rămân însă în poveste.

Se mai spune că Maria-Antoaneta obișnuia să consume câte un croissant la micul dejun, obicei pe care în păstrase din copilăria sa vieneză.

Altă legendă este țesută în jurul unui ofițer austriac care ar fi deschis, în 1839, la Paris o patiserie cu specific vienez. Această patiserie, unde se vindeau inclusiv kipfel și brioșe, a devenit extrem de populară și i-a inspirat pe patiserii francezi, care au transformat kipfel-ul în croissant.

Recomandare de lectură

 

Pe aripile vântului, încotro?

Citesc stupefiată că filmul meu preferat, Pe aripile vântului, film laureat al nu mai știu câtor premii Oscar, unul dintre cele mai vizionate filme din toate timpurile, a fost interzis la un cinematograf din Memphis, Statele Unite, pe motiv că este un film rasial și că a tratat nepotrivit personajele de culoare. Draga de Mammie, ce personaj simpatic! Unde era lipsa de sensibilitate a realizatorilor filmului? Bine ascunsă, fiindcă eu n-am văzut-o.

pe-aripile-vantului
Sursa foto: bbc.com

Continuă lectura „Pe aripile vântului, încotro?”

Cartea clanului din Baltimore de Joel Dicker

Despre autor:

Joël Dicker (n. 1985, Geneva) este un scriitor elvețian, despre care  poți citi mai multe aici.

Despre carte:

Produs publicat în 2016 de Trei
Format: 130×200
Tip copertă: Broșată
Număr pagini: 488
ISBN: 978-606-719-760-0

Cred că toți fanii lui Dicker au așteptat cu nerăbdare să citească al doilea său roman, Cartea clanului din Baltimore. Ce m-a nedumerit, dar recunosc că m-a și amuzat este că unii, se pare că nu puțini la număr s-au grăbit să „dea cu ea de pământ”, spunând că e o carte mediocră și că nu se ridică, în niciun caz, la nivelul primului roman, Adevărul despre cazul Harry Quebert.

cartea-clanului-baltimore

Din punctul meu de vedere, cele două cărți au destul de multe în comun: alternanța între mai multe repere temporale, ritm alert, enigme anunțate încă de la începutul cărții, ca să nu mai vorbim de personajul principal și naratorul cărții, scriitorul Marcus Goldman.

Saga unei familii americane

Cartea clanului din Baltimore este o saga de familie, care prezintă povestea unei familii americane în care cei doi frați Goldman, Nathan și Saul, pornesc în viață pe drumuri diferite și își întemeiază propriile familii. Familia lui Nathan aparține clasei mijlocii și trăiește într-o locuință modestă în Montclair, New Jersey. Saul se realizează financiar, devine un avocat celebru și locuiește, împreună cu familia sa, într-o casă luxoasă din Baltimore. Mi s-a părut amuzant că cele două ramuri ale familiei Goldman împrumutaseră numele localității lor, așadar li se spunea Montclairii și Baltimorii.

Fiecare dintre cele două familii au câte un fiu, Montclairii pe Marcus, iat Baltimorii pe Hillel, născuți la câteva luni distanță. În familia Baltimorilor apare însă un alt băiat, Woody, pe care Saul și Anita practic îl adoptă și care crește împreună cu Hillel, un băiat inteligent, dar firav, pe care îl proteja de câte ori era nevoie.

Marcus este fascinat de viața pe care o duc Baltimorii și își petrece mult timp împreună cu verii săi în Baltimore sau la casele de vacanță ale acestora din Florida sau din Hamptons. Cei trei își ziceau Banda Goldmanilor și trăiau o copilărie și, mai apoi, o adolescență fericită, fără să bănuiască Drama care avea să se întâmple. Drama cu D, fiindcă așa este anunțată ea de către narator, încă de la începutul romanului și de mai multe ori pe parcurs până avea să se întâmple. De fapt este anunțată de atât de multe ori încât, la un moment dat, îmi spuneam „Hai odată cu Drama aia, că nu mai am răbdare!”.

De fapt, n-a fost o singură dramă, ci mai multe, moartea unui adolescent, un accident mortal, o crimă și două sinucideri.

Cei trei membri ai Bandei Goldmanilor sunt foarte atașati unul de celălalt, doar că această „complicitate” a lor avea să se dovedească, până la urmă, efemeră. Băieții au crescut, orgoliile odată cu ei, iar invidia avea să ia locul atașamentului unul față de celălalt. Iubirea pentru aceeași fată, Alexandra Neville, avea să contribuie și ea la distrugerea eșafodajului pe care părea să fie clădită prietenia lor. Apropo de Alexandra Neville, oricât am încercat, n-am reușit s-o înțeleg

Romanul începe promițător, cu un îndemn din partea naratorului „Dacă vă pică în mână această carte, vă rog, citiți-o” și cu anunțarea Dramei care urma să se petreacă. Totuși prima jumătate decurge destul de lent, cu multe vacanțe și week-end-uri ale celor trei băieți, care devin repetitive și, astfel puțin obositoare. Situația se schimbă în partea a doua, când evenimentele se precipită, ca și când autorul și-ar fi dat seama brusc că mai sunt multe de spus și ar fi cazul să apese puțin pe accelerație :).

O scenă amuzantă într-un roman dramatic

Am râs mult când am citit scena în care Hillel îl descoperă pe directorul liceului în care învăța într-o ipostază compromițătoare cu profesoară dar mai ales de felul în care directorul încearcă să-i explice elevului Hillel cum se face că, deși își iubeste mult soția, simte nevoia să joace „jocul cu bătaia la fund” cu doamna Chariot în redacția ziarului școlii. Dialogul celor doi este savuros.

Plusuri

  • un roman bine scris, într-un limbaj accesibil oricărui cititor
  • foarte bine surprinse și redate trăirile celor trei adolescenți, în toată complexitatea lor: prietenie, dragoste, orgolii nemăsurate, ambiție, invidie, pasiune
  • ritmul alert al acțiunii, care te ține cu sufletul la gură, mai ales în partea a doua a romanului.

Minusuri

  • alternarea, uneori prea abruptă, a planurilor temporale
  • tărăgănarea din prima parte, care a dus la lungirea inutilă a cărții – câteva zeci de pagini puteau lipsi fără probleme.

Recomandări

  • celor cărora le place să citească o saga de familie
  • cei care apreciază filmele americane de acțiune – citind cartea îți poți imagina ușor că te uiți la un film
  • adolescenților și celor pasionați de literatura young-adult
  • fanilor lui Joel Dicker, un scriitor despre care sunt sigură că mai are multe de spus scris.

Cartea poate fi comandată AICI.

Lectură plăcută!

La marginea livezii de Tracy Chevalier – recenzie

La marginea livezii Tracy Chevalier

Despre autoare:

Tracy Chevalier (n.1962, Washington D.C.) a studiat engleza la Oberlin College (Ohio), după care s-a mutat în Anglia, unde a lucrat câțiva ani la o editură și a început să scrie, în timpul liber.

A urmat un master de scriere creativă la University of East Anglia (Norwich), a lucrat ca editor liber-profesionist, după care s-a dedicat în întregime scrisului.

Până acum, a scris 8 romane și 2 cărți de povestiri. Primul roman, Albastru pur, a apărut în 1997 și s-a bucurat imediat de succes. Al doilea ei roman, Fata cu cercel de perlă, s-a vândut în peste 5 milioane de exemplare. Unul e la mine în bibliotecă și e cartea mea preferată, dintre cele scrise de Tracy Chevalier.

A câștigat mai multe premii literare. Își scrie romanele de mână – cu mâna stângă, cu cerneală albastră și, de preferat, pe canapeaua din camera de zi -, și transcrie totul la calculator la sfârșitul fiecărei zile.

Din 2013, locuiește la Londra, împreună cu soțul și cu fiul său.

Despre carte:

Produs publicat în 2016 de Polirom
Colecția BIBLIOTECA POLIROM. Actual
Format: 130×200
Tip copertă: Broșată
Număr pagini: 288
ISBN: 978-973-46-5719-3

La marginea livezii e povestea familiei Goodenough, care pleacă din Connecticut pentru că pământul familiei nu ajungea pentru toți frații, așa încât James și Sadie, împreună cu cei zece copii ai lor pleacă să-și caute un loc care să fie a lor. Se stabilesc în Ohio, într-un ținut neprietenos, Black Swamp, unde James plantează o livadă de meri, o sursă permanentă de gâlceavă între cei doi soți. James se încăpățânează să stăpânească pământul, iar Sadie își găsește refugiul în rachiul de cidru. Continuă lectura „La marginea livezii de Tracy Chevalier – recenzie”

New-York by night

New-York

New-York

New-York

New-York

New-York

New-York

New-York

New-York

New-York

New-York

Fără cuvinte. Doar imagini, pentru că o imagine face cât 1000 de cuvinte.

Recomandare de lectură:

Sursa foto: Andra & Olivia Dănilă