Afaceri de familie de Teodora Matei

Afaceri de familie Teodora Matei

Despre autoare:

Teodora Matei (Elena Teodora Mateiu) s-a născut în Ploiești 1971. Din 1990 lucrează într-un institut de proiectare, unde a fost, pe rând: desenator tehnic, tehnician proiectant, secretar de proiect, document controller.

A publicat o nuvelă în foileton, proză scurtă SF în diverse reviste online și a debutat în volum în noiembrie 2015, cu romanul „Omul fluture”, scris în colaborare cu Lucian Dragoș-Bogdan.

Despre carte:

Când am început să citesc cartea mă gândeam că Teodora Matei scrie ca un bărbat, atât ca stil cât și ca forță a cuvintelor. Mai târziu, mi-am dat seama că, de fapt, scrie cu forța unui bărbat și cu creativitatea unei femei (no offence, guys!). Continuă lectura „Afaceri de familie de Teodora Matei”

Calendar: 5 februarie

Calendar februarie

62 AD – A avut loc un puternic cutremur de pământ în Pompeii. Magnitudinea cutremurui a fost de 5-6, cu o intensitate de IX-X pe scala Mercalli și a afectat grav orașele Pompeii și Herculaneum. Cutremurul a fost resimțit și în Napoli, unde numeroase clădiri au fost avariate. Cutremurul a fost urmat de o erupție a vulcanului Etna, în 79 AD, care a șters de pe fața Pământului cele două orașe. Continuă lectura „Calendar: 5 februarie”

Calendar de Advent: 1 decembrie

Azi, vă propun un calendar de Advent în care să regăsiți, în fiecare zi, o mică poveste despre obiceiuri sau simboluri al sărbătorii de Crăciun. Vă invit astfel la o călătorie prin lume, care sper să vă facă plăcere.

O să avem parte și de delicii culinare, de azi sau din alte vremuri. Cine știe, poate vă încumetați să le preparați și să le faceți, astfel, o surpriză celor dragi.

Vă aștept, deci, zilnic, să deschideți pagina cu surprize a zilei!

Călătoria noastră începe, cum e firesc, în România, a cărei Zi Națională e azi. Să-i urăm deci La mulți ani, România!

Deși un popor majoritar ortodox, românii sărbătoresc Crăciunul după calendarul gregorian, la fel ca în Europa Occidentală. Startul sărbătorilor este dat în seara zilei de 5 decembrie, în Ajun de Sfântul Nicolae, pe care îl așteaptă toți copiii, cu ghetuțele frumos lustruite, ca să le aducă mici daruri. Copiii neastâmpărați se pot aștepta la o nuielușă, în schimb.

Crăciunul este marcat în România cu activități de grup, în cinstea vremurilor trecute. În Ajun de Crăciun (unii și mai devreme), românii împodobesc bradul cu ornamente și ghirlande, dar și cu obișnuitele bomboane-salon, învelite în staniol.

În Ajun, copiii merg la colindat, unii dintre ei cu o stea în vârful unui par, iar cei colindați le dăruiesc fructe, dulciuri sau bani.

Moș Crăciun vine în seara de Ajun să aducă daruri celor care au fost cuminți în anul care a trecut (și mai mici și mai mari).

Obiceiuri specifice marchează perioada dintre Crăciun și Anul Nou. Tinerii din sate obișnuiesc să meargă cu Plugușorul, recitând versuri care amintesc de împăratul Traian (care a colonizat regiunea în secolul I d.Hr.) cântând, pocnind din bice și sunând din zurgălăi și din buhai.

Alte obiceiuri specifice, mai ales în mediul rural, sunt Viflaimul – un tip de teatru popular religios apărut în secolul al XVIII-lea – și Capra – obicei derivat dintr-un ritual precreștin al fertilității.

Și mai sunt și colindele, frumoasele colinde românești. Dacă ar fi să vă întreb care e preferata voastră, ce ați răspunde? M-am gândit la asta și m-am hotărât, cu greu că azi, preferata mea e Praznic luminos. Mâine s-ar putea ca răsunsul să fie altul. Până atunci vă invit s-o ascultați, în superba interpretare a corului Madrigal.

În ziua de Anul Nou, copii merg din casă în casă cu Sorcova, o ramură decorată cu flori artificiale și le urează (în versuri) un an bun celor pe care îi sorcovesc.

Aveți nevoie de următoarele ingrediente:

  • 750 ml de vin roșu
  • două mere mari, feliate
  • trei linguri de zahăr brun (se poate evita zahărul, deoarece dulceața lui poate acoperi aroma vinului)
  • o linguriță de coajă de portocala rasă
  • două bețișoare de scorțișoară (nu pudră pentru că va da vinului un aspect tulbure și neplăcut)
  • patru cuișoare.
Sursa foto

Mod de preparare

Se pune vinul la fiert într-un vas, se adaugă zahărul, coaja de portocală rasă, scorțisoara și cuișoarele. Se lasă amestecul pe foc timp de două-trei minute, și se amestecă din când în când, pentru omogenizarea aromelor. Nu se va aduce vinul la punctul de fierbere (chiar dacă se numește vin fiert!), temperatura lui nu trebuie să de pășească 80 de grade Celsius, deaoarece, la temperaturi mai mari se evaporă alcoolul și se schimbă gustul condimentelor.

Se îndepărtează bețișoarele de scorțișoară și cuișoarele, se toarnă vinul în căni, de preferat cu decor de Crăciun, și se adaugă feliile de măr.

Se servește băutura cât este încă caldă.

Selecție Bursele Tinere talente 2021

Fundația Regală Margareta a României lansează selecția națională

pentru bursele Tinere Talente 2021

Fundația Regală Margareta a României vine în sprijinul tinerilor talentați din toată țara, care pot aplica până pe 18 decembrie pentru a deveni bursieri ai programului Tinere Talente, în cea de-a 14 ediție a acestui proiect.

Recunoscut ca cel mai bun program de Artă și Cultură din România, laureat la Gala Societății Civile, Tinere Talente se adresează tinerilor care studiază la liceele și universtitățile de muzică și arte vizuale și care provin din familii cu venituri reduse. Programul creează astfel oportunități egale pentru tinerii artiști români, oferindu-le șansa de a-și dezvolta potențialul, de a-și exprima talentul și de a se afirma, indiferent de mediul social din care provin.

Programul include beneficii și oportunități, care sunt oferite pe perioada unui an calendaristic, și care îi pot ajuta pe tinerii artiști în construirea unei cariere: burse de dezvoltare artistică, un program de mentorat intergenerațional și activități de promovare. În 2021, în condițiile pandemiei, activitățile programului Tinere Talente vor fi adaptate și mediului virtual, iar promovarea bursierilor va căpăta noi forme de manifestare, incluzând o serie de evenimente neconvenționale.

  • Bursele individuale pentru dezvoltare artistică, în valoare de până la 2000 Euro, pot fi folosite pentru achiziționarea materialelor și a instrumentelor necesare desfășurării activității artistice sau pentru participări la cursuri sau la diverse concursuri, festivaluri și expoziții în țară și în străinătate;
  • Sesiunile de mentorat intergeneraționale oferă tinerilor șansa de a interacționa cu personalități ale vieții artistice și culturale, iar masterclass-urile și ateliere de creație susținute de artiști consacrați îi sprijină în desăvârșirea aptitudinilor;
  • Promovarea creațiilor artistice ale tinerilor către public se realizează prin crearea unor portofolii artistice și prin participarea la concerte, recitaluri și expoziții organizate de Fundație și parteneri.

Selecția națională pentru bursierii anului 2021 este deschisă către elevi și studenți de la liceele și universitățile de muzică și arte din toată țara, cu vârste cuprinse între 14 și 24 de ani. Selecția are loc în două etape, care presupun inițial evaluarea dosarului candidaților în luna decembrie, apoi evaluarea artistică, realizată în luna ianuarie de către un prestigios juriu de specialitate compus din personalități din lumea artei. Dosarul complet se trimite până la data de 18 decembrie 2020, la adresa de e-mail: tineretalente@principesa.ro iar rezultatele vor fi anunțate în februarie 2021. Detalii despre criteriile de eligibilitatea și metoda de aplicare se regăsesc AICI.

România pierde în fiecare an tineri talentați, muzicieni și artiști vizuali – care nu au șansa să-și dezvolte și manifeste talentul din lipsa resurselor sau a îndrumării necesare. Prin bursele Tinere Talente, Fundația Regală Margareta a României asigură valorificarea unor talente reale, oferindu-le tinerilor o adevărată rampă de lansare și aducându-i cu un pas mai aproape de împlinirea unui destin artistic.

Programul național Tinere Talente este susținut de parteneri și sponsori, dar și prin donații individuale colectate prin SMS la 8864 cu textul ARTĂ, prin care publicul poate dona 4 Euro lunar în cadrul campaniei România are nevoie de artă.

Parteneri corporate: Kaufland România, Fundația Globalworth

Sponsori: Kultho, B&B Collection, PPG-Deutek, Negro 2000, Transgaz, Sofmedica, Enayati Medical City,  Hotel Siqua, Residence Hotels, Film Experience

***

Despre programul Tinere Talente

Programul național Tinere Talente a debutat în anul 2008 cu scopul de a sprijini și promova tinerii artiști talentați care provin din familii modeste și care au nevoie de sprijin financiar pentru a-și atinge adevăratul potențial și a-și exprima talentul. Ceea ce diferențiază programul Tinere Talente de alte proiecte care oferă burse este  abordarea holistică, centrată pe dezvoltarea și afirmarea acestor artiști în devenire, nu numai pe sprijin financiar. Pe lângă burse, tinerii primesc îndrumarea unor mentori valoroși, pregătire prin masterclassuri și au oportunități de promovare foarte importante. În 13 ani, prin acest program au fost acordate 350 de burse de studiu, au fost organizate 450 de recitaluri, concerte și expoziții, asigurate 140 de masterclass-uri naționale și internaționale și cucerite 175 de premii la concursuri naționale și internaționale.

Despre Fundația Regală Margareta a României

Fundaţia Regală Margareta a României a fost înfiinţată în 1990 de către Regele Mihai I al României și Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei române. Cu o activitate de peste 30 de ani, Fundația Regală Margareta a României sprijină copii, tineri și vârstnici prin intervenții durabile, bazate pe schimbul de experiență și valori între generații. De-a lungul timpului, Fundația s-a implicat în numeroase proiecte sociale, culturale şi de susținere a educației şi talentului artistic. Mai multe detalii despre programele Fundaţiei sunt disponibile pe www.frmr.ro.

Cetatea din Câlnic – o bijuterie bine ascunsă

Localizare

Cetatea Câlnic se află în localitatea cu același nume din județul Alba, în vestul Depresiunii Apoldului, într-o zonă de coline. Dacă în localitate e relativ ușor de ajuns, cu localizarea cetății e cu totul altă poveste. Nu există niciun indicator la șoseaua principală, apare unul doar după ce ai părăsit șoseaua și ai luat-o deja spre drumul care duce la cetate. Când vii dinspre Sebeș, cum am venit noi, nici măcar nu e vizibilă de la drumul principal – de care e destul de aproape, de fapt – fiind mascată de copaci. Continuă lectura „Cetatea din Câlnic – o bijuterie bine ascunsă”

3 zile prin Transilvania

Pentru că vara asta nu e deloc momentul potrivit pentru o ieșire în străinătate, am dat și noi curs apelurilor, uneori de-a dreptul patetice, de a sprijini turismul românesc, și am plecat într-un tur de 3 zile, în principal ca să vedem bisericile fortificate din Transilvania.

Am plecat la drum, pregătiți, așa cum ne-am priceput, pentru o călătorie în vreme de pandemie. Mai exact, bine dotați cu măști, dezinfectante – soluții și șervețele -, cu lenjerie de pat și tacâmuri de unică folosință (din lemn, nu din plastic, să ne-nțelegem!). Sotzul a zis că … psiho-pupu :). Continuă lectura „3 zile prin Transilvania”

Ghidul melteanului în vacanţă

Reguli de comportament pentru melteanul plecat în vacanţă:

1. Oriunde îţi faci apariţia, fă-o cât mai zgomotos cu putinţă, ca să vadă toată lumea ce prieteni de gaşcă ai tu.

2. Când intri în curtea pensiunii în care ești cazat şi dai de trei oameni aşezaţi la masă, să nu care cumva să-ţi treacă prin cap să saluţi. Regula rămâne valabiă de câte ori dai nas în nas cu cineva prin pensiune sau hotel. Continuă lectura „Ghidul melteanului în vacanţă”

21 de activităţi de făcut în casă în vremuri de izolare socială

Dacă tot e să stăm în casă zilele astea – şi sper că vor înţelege cât mai mulţi că trebuie să facem asta – cred că avem la dispoziţie multe modalităţi în care să ne umplem timpul liber.

Mi-am întrebat prietenii cu ce se mai îndeletnicesc zilele astea şi am primit multe răspunsuri interesante.

Din sugestiile lor – şi ale mele, of course 🙂 – am întocmit o listă care o să te ajute, poate, să treci mai uşor peste zilele astea de distanţare socială.

1. In aşteptarea zilelor în care vom putea călători din nou în siguranţă – „călătoreşte” prin intermediul filmelor documentare transmise pe DigiLife, DigiWorld, Travel sau Netflix. Eu azi am fost în Corsica, în Elveţia, Hong-Kong şi pe insula Burano. Continuă lectura „21 de activităţi de făcut în casă în vremuri de izolare socială”

Jurnal de arădean #1

Jurnal arădean, ziarul nostru local, scrie că e miercuri, 5 martie. Asta m-a făcut să mă uit în calendar să verific ziua. Cică e, totuşi, joi.

O zi pe care am început-o puţin înainte de 5 dimineaţa când CET-ul s-a gândit, în imensa lui înţelepciune, că-n creierii nopţii e cel mai potrivit moment să slobozească peste noi nişte sunete de zici că au venit bombardamentele.

Mai târziu am aflat că avem şi noi, în Arad, singhalezii noştri. Până acum ştiam doar de cei din Ditrău şi de la Cluj. Şi de nepalezii care lucrează pe şantierele Aradului.

Pe la 8, comand un taxi să merg cu mama la analize. Vine maşina, urc mama în spate, deschid portiera în faţă şi văd … negru în faţa ochilor. Prima dată, am crezut că nu văd bine. Urc şi-i spun „La bulivar, birjar!”. Pardon: „La Cazino, vă rog”. „No rumeno”, zice tipul. Shhiiit! Mai încerc o dată: „La Parcul mic”, îi zic. Iar aud „No rumeno”.Habar n-are de Cazino sau de Hotel Parc. Zici că Aradul ar fi vreo metropolă sau ceva! In cele din urmă, încercăm cu strada, pe care o introduce – cu greu – în navigator şi pornim.

Maică-mea, din spate, începe socializarea: „De unde sunteţi?” „Din Sri Lanka”. „Cum v-aţi acomodat aici?” Linişte totală. No rumeno, probabil.

Ajungem, aparatul arată 12,34 lei, din el se scurge o panglică nesfârşită de bonuri neînmânate clienţilor, îi dau 15 lei şi-mi spune „Ceau!Ceau!” Nu face niciun gest să-mi dea bonul sau restul. Ura şi la gară! De unde se vede că obiceiurile româneşti se învaţă mult mai uşor decât limba română.

Să nu se înţeleagă de aici că am ceva împotriva celor veniţi de aiurea są câştige un ban cinstit. Dar chiar n-am chef ca, pe timpul şi pe banii mei, să fac lecţii de geografia Aradului şi de limba gimnastică cu şoferii de taxi. Nu-mi pot imagina că s-ar putea angaja cineva taximetrist ın Germania, de exemplu, fără să cunoască, măcar la nivel de conversaţie, limba germană şi să ştie, cât de cât locurile mai reprezentative din oraş. Oare ce ne făceam dacă trebuia să ajungem la Onisifor Ghibu colţ cu Bihorului? 🙃

Ne-am întors cu tramvaiul, că altfel, cred că rugam dispecera să ne trimită un şofer vorbitor de limba română.

Sper ca ziua să continue mai bine, cu lansarea de carte de la Librăria Corina. Dacă e ceva interesant, vă povestesc mâine.

România amuzantă

Unii îi spun România normală. Alţii, mai pretenţioşi, cred în România educată. Mie, în ultimul timp, mi se pare din ce în ce mai amuzantă.

România normală?

1. Premierul desemnat caută voturi împotriva guvernului copy-paste.

2. Oameni care, în urmă cu câteva luni, pretindeau că nu pot creşte salariile  fiindcă nu e de unde, sunt acum uimiţi că nu le-a crescut leafa (mai pe modul silenţios, aşa, totuşi). Continuă lectura „România amuzantă”