Turist în țara mea: Casa Darvas-La Roche din Oradea

Casa Darvas-La Roche din Oradea a fost, pentru mine, o surpriză foarte plăcută. Recunosc că nu mă așteptam să găsesc în orașul în care m-am născut și am copilărit o casă-muzeu asemănătoare celor din Amsterdam.

O bijuterie arhitectonică

Casa Darvas-La Roche este situată în Oradea, pe strada Iosif Vulcan nr. 11 și este o clădire originală și extrem de frumoasă. A fost construită între anii 1909-1912, în stil Secession vienez cu forme geometrice simplificate. Clădirea are două fațade, cea principală pe strada Iosif Vulcan și cea secundară spre râul Crișul Repede, cu vedre spre Sinagoga Neologă Zion.

Fațada principală atrage imediat atenția trecătorului, fiind placată cu marmură și având trei zone diferite. Foarte interesanți sunt butonii din ceramică de Zsolnay, de culoare verzui-albăstruie, cu reflexe metalice. Interesant este și balconul, cu un parapet metalic frumos decorat și motive vegetale, și „păzit” de o statuie spectaculoasă. Aș mai menționa și vitraliile și benzile din mozaic colorat de pe coloanele dintre ferestre.

Scurt istoric

Numele casei vine de la doi oameni de afaceri, evreul Darvas Imre și elvețianul Alfred La Roche.

Imre Darvas (1864-1913) a fost inițiatorul exploatării forestiere moderne în județul Bihor. De-a lungul timpului, avut afaceri în domeniul forestier, bancar, construcții de mașini și fabricarea de geamuri și pictură pe sticlă, oglinzi și sticlă șlefuită (aceasta din urmă în asociere cu frații Neumann).

Alfred La Roche (1867-1944) era bancher și avocat, originar din Basel, fiind reprezentantul firmei La Roche & Comp. (cu activitate în domeniul bancar și în transporturi) în județul Bihor. În 1907, împreună cu Imre Darvas a înființat Antrepriza Forestieră La Roche & Darvas S.A., reorganizată după moartea lui Darvas, în 1913, în La Roche Întreprindere Forestieră S.A.

În anii ’30, casa a fost vândută familiei evreiești Simon. În perioada comunistă, o parte a casei a fost naționalizată, iar trei încăperi au rămas proprietarilor. O perioadă, în clădire a fost sediul echipei FC Bihor, care a fost evacuată în 2010, când administrația locală a cumpărat spațiile private și a devenit proprietara întregii clădiri.

Muzeul

Dincolo de spectaculoasa fațadă, pătrunzi în interiorul unei case care ascunde multe comori. Cele mai spectaculoase sunt vitraliile. Chiar la intrare se află un superb perete vitrat, iar la etaj, un alt perete cu vitralii delimitează o mică seră de flori. Și ferestrele casei sunt decorate cu vitralii.

Oglindă vitrată

La parter, la momentul vizitei noastre (iulie 2021), putea fi admirată o expoziție temporară de superbe oglinzi vitrate. Apropo de expoziția temporară, e probabil momentul să spun că muzeul Darvas-La Roche nu e un spațiu mort, ci unul în care se organizează diverse evenimente, cu tot felul de tematici, menite să anime locul. Motiv pentru care sunt invidioasă pe orădeni, fiindcă au parte de o asemenea comoară.

Tot la parter, sunt expuse bijuterii și costume și accesorii vestimentare de epocă.

La etaj, sunt amenajate, în stilul începutului de secol XX, câteva încăperi cu diverse funcțiuni: dormitor, cameră de zi, bucătărie, baie, camera copiilor și chiar camera servitoarei.

În bucătărie

În bucătărie, din dotările originale s-au păstrat o sobă de gătit cu plăci de faianță și plită tuci, dar și faianța și pavimentul decorate cu motive geometrice. Pentru o atmosferă cât mai autentică, le-au fost adăugate piese de mobilier de epocă și ustensile specifice de bucătărie.

Dormitorul în stil neo-roccoco

Preferatul meu a fost dormitorul, cu mobilierul original, în stil neo-roccoco, din paltin vopsit alb și frumos decorat. Foarte interesant patul cu baldachin, de fapt, paturile, că sunt două, dispuse unul în prelungirea celuilalt, nu alăturate, cum se face de obicei.

Tot la etaj poate fi admirată o fântână decorată cu ceramică de Zsolnay și două măști de calorifer, din aramă ștanțată, în stil Secession vienez. Tot în stil Secession sunt și stucaturile care decorează tavanele.

În sala de proiecție

Tot la etaj e și o sală de proiecție, unde poți petrece câteva minute admirând o animație interesantă.

Nu în ultimul rând, vreau să menționez magazinul muzeului, probabil cel mai profesionist pe care l-am văzut în România (până acum), cu suveniruri interesante, fără kitsch-urile obișnuite prin alte părți. Nici n-am știut ce să aleg: bijuterii din sticlă Murano (am deja acasă suficieente), magneți de frigider (aproape că se demolează frigiderul sub greutatea lor) sau evantaie? Până la urmă, m-am hotărât pentru semne de carte (astea niciodată nu-s destule!) și o oglindă de poșetă. Recunosc că mi-a rămas gândul la albumele cu palatele orădene și la cărțile de colorat (perfecte pentru Mara). Un bun motiv să revin la Oradea.

Săpânţa – între „vaca mov” a cimitirelor și o mănăstire prea puțin cunoscută

Cimitirul Vesel de la Săpânța e unul dintre cele mai vizitate locuri din Maramureș. Unii turiști vin special în zonă ca să vadă această vacă mov a cimitirelor. Pentru cei nefamiliarizați cu limbajul de marketing, o vacă mov e un produs care se deosebește de alte produse similare prin ceva deosebit. Ca o vacă de culoare mov într-o cireadă de vaci obișnuite. Mult mai puțin cunoscută e Mănăstirea Săpânța-Peri, o adevărată bijuterie arhitecturală în lemn.

Continuă lectura „Săpânţa – între „vaca mov” a cimitirelor și o mănăstire prea puțin cunoscută”

Turist în țara mea: Mănăstirea Bârsana – un loc de poveste

Pe-un picior de plai,/Pe-o gură de rai…

Dintre toate locurile pe care le-am văzut până acum, cred că Mănăstirii Bârsana din Maramureș i se potrivesc cel mai bine aceste versuri.

Odată ce treci poarta (în stil maramureșean) a Mănăstirii Bârsana, simți că ai pătruns într-un tărâm de poveste. Clădiri din lemn, construite în stilul inconfundabil maramureșean, vegetație superbă, bine îngrijită și liniște, foarte multă liniște. E ca și cum toate problemele lumii au rămas undeva în urmă, pe șoseaua de pe care tocmai ai venit. E drept că indicatorul care-ți arată unde s-o iei la stânga e în intersecție și ascuns cumva după un gard, așa că ai toate șansele să ratezi intrarea. Tipic pentru multe atracții turistice din România.

Ați văzut indicatorul? Când sunteți în mașină, e deja prea târziu să virați la stânga.
Continuă lectura „Turist în țara mea: Mănăstirea Bârsana – un loc de poveste”

Turist în țara mea: O călătorie cu Mocăniţa pe valea Vaserului

Călătoria cu Mocănița pe valea Vaserului a fost pentru mine o surpriză foarte plăcută, de la organizare până la peisajele de pe traseu.

Inițial, adică în 1932, când a fost construită calea ferată forestieră, Mocănița era un tren cu care erau transportate lemnele din pădure și avea un traseu de vreo 60 km prin pădurile maramureșene.

Măriuța – cea mai veche Mocăniță

Astăzi, Mocănița este un tren turistic cu aburi care circulă pe valea Vaserului, după un program diferit, în funcție de sezon, pe o distanță de 21,6 km, între Vișeu de Sus și Paltin și retur.

Continuă lectura „Turist în țara mea: O călătorie cu Mocăniţa pe valea Vaserului”

Știi că ești român atunci când …

… fumezi pe marginea piscinei și folosești rigola pe post de scrumieră (nu înainte de a sufla fumul în nasul celor care înoată).

… simți nevoia să pipăi fiecare fruct sau legumă din supermarket, înainte de a te decide să cumperi (sau nu).

… aflat în magazin, scoți din frigider/congelator un produs, după care îl abandonezi la raionul de ciorapi, cât mai bine ascuns, dacă se poate.

… umpli farfuria cu toate preparatele de la bufetul suedez, doar aşa, să fie la îndemână şi ştiind foarte bine că nu mănânvi nici un sfert din mormanul de mâncare.

*Articol în curs de actualizare. Sugestii?

Domeniile Murani – un loc în care poți petrece câteva ore în natură aproape de Timișoara

Domeniile Murani e locul perfect dacă vrei să petreci câteva ore în natură, împreună cu familia. Se află în satul Murani, comuna Pișchia, la 25 de kilometri de Timișoara, pe loc fostului domeniu al baronului Murany.

Este un centru de agrement, amenajat foarte frumos, în jurul fostului conac. Acesta a fost construit în 1781 de Josep Kulterer, care a devenit ulterior Baron de Murany. Pe moșia cumpărată de la Fiscul Austriac, baronul a amenajat un parc dendrologic cu specii exotice, unii dintre arbori putând fi admirați și azi.

Intrarea pe domeniu

Domeniul și-a schimbat proprietarii de-a lungul timpului, iar în 1949 a fost confiscat și a ajuns în proprietatea statului, fiind retrocedat în anul 2000. Actualii proprietari l-au cumpărat în 2018.

Auzisem de ceva vreme de Domeniile Murani, dar n-am reușit să ajungem acolo până ieri. Fiind sâmbătă, ne așteptam să fie aglomerat. iar numărul amre de mașini parcate în fața domeniului ne-a dat dreptate. Dar parcul este atât de întins încât toată mulțimea de oameni s-a împrăștiat și nu a fost deloc aglomerat.

Taxa de intrare e 10 lei, de la 2 ani în sus, lucru care mărturisesc că m-a cam surprins. N-am prea văzut până acum taxă de intrare la copii mici, de obicei până la 7 ani au gratuitate. Ca să nu mai zic de elevi, care au, în cele mai multe locuri de agrement, tarif redus.

La intrare, se află o hartă cu locurile de interes de pe domeniu și un panou cu un scurt istoric al acestuia.

Tramvaiul cu cai

Vizitatorii sunt întâmpinați de un simpatic tramvai cu cai, care a fost amenajat ca spațiu de servit masa, dar care, probabil din cauza restricțiilor, era închis. Oricum, era foarte cald afară, așa încât nimeni nu cred că simțea nevoia să se închidă într-un tramvai.

După ce am trecut de zona destinată mâncării, spațioasă, cu multe mese, așezate și al umbră și la soare, să fie pe toate gusturile, am ajuns la ferma cu animale și păsări: găini, lebede, păuni, rațe, ponei, capre, un cal și frumoasele rațe negre, cu penaj catifelat.

În căsuța din copac

Pentru copii sunt amenajate locuri de joacă, cu tobogane, trambuline, leagăne, loc de pictat, mici pavilioane în copaci, dar și un mini-parc de aventură.

Cărarea cu hibiscus

Pe cărarea cu hibiscus am ajuns în parcul dendrologic, unde am văzut seniorii domeniului, metasequoia, platanul secular și salcâmul domnesc, unul mai frumos ca altul. Peste tot, sunt amenajate locuri de popas și de luat masa.

Conacul nu e renovat, probabil că așteaptă și el zile mai bune, dar parcul care-l înconjoară e o minunată oază de liniște și de verdeață, unde poți poposi pe trunchiuri de copaci care îmbie vizitatorul la popas.

La umbra bătrânulul sequoia, am făcut un picnic, cu mâncare bună și consistentă, fiecare după gustul lui (inclusiv vegetarian). Ca orice român neaoș la picnic, eu am ales mici și bine am făcut. Sunt bestiali, să nu-i ratați dacă ajungeți acolo. Și vă mai recomand limonada făcută la fața locului.

Era să uit să vă spun despre diversele locuri instagramabile, amenajate special pentru doritori.

Caleașca de la umbra platanului secular

E important de precizat că locul este foarte curat (peste tot, inclusiv la toaletă), n-am văzut nici un colț de șervețel aruncat pe jos. Deci se poate, dacă vrem.

Dacă sunteți prin apropiere, vă recomand să mergeți la Domeniile Murani! Noi singur vom repeta experiența.

Afaceri de familie de Teodora Matei

Afaceri de familie Teodora Matei

Despre autoare:

Teodora Matei (Elena Teodora Mateiu) s-a născut în Ploiești 1971. Din 1990 lucrează într-un institut de proiectare, unde a fost, pe rând: desenator tehnic, tehnician proiectant, secretar de proiect, document controller.

A publicat o nuvelă în foileton, proză scurtă SF în diverse reviste online și a debutat în volum în noiembrie 2015, cu romanul „Omul fluture”, scris în colaborare cu Lucian Dragoș-Bogdan.

Despre carte:

Când am început să citesc cartea mă gândeam că Teodora Matei scrie ca un bărbat, atât ca stil cât și ca forță a cuvintelor. Mai târziu, mi-am dat seama că, de fapt, scrie cu forța unui bărbat și cu creativitatea unei femei (no offence, guys!). Continuă lectura „Afaceri de familie de Teodora Matei”

Calendar: 5 februarie

Calendar februarie

62 AD – A avut loc un puternic cutremur de pământ în Pompeii. Magnitudinea cutremurui a fost de 5-6, cu o intensitate de IX-X pe scala Mercalli și a afectat grav orașele Pompeii și Herculaneum. Cutremurul a fost resimțit și în Napoli, unde numeroase clădiri au fost avariate. Cutremurul a fost urmat de o erupție a vulcanului Etna, în 79 AD, care a șters de pe fața Pământului cele două orașe. Continuă lectura „Calendar: 5 februarie”

Calendar de Advent: 1 decembrie

Azi, vă propun un calendar de Advent în care să regăsiți, în fiecare zi, o mică poveste despre obiceiuri sau simboluri al sărbătorii de Crăciun. Vă invit astfel la o călătorie prin lume, care sper să vă facă plăcere.

O să avem parte și de delicii culinare, de azi sau din alte vremuri. Cine știe, poate vă încumetați să le preparați și să le faceți, astfel, o surpriză celor dragi.

Vă aștept, deci, zilnic, să deschideți pagina cu surprize a zilei!

Călătoria noastră începe, cum e firesc, în România, a cărei Zi Națională e azi. Să-i urăm deci La mulți ani, România!

Deși un popor majoritar ortodox, românii sărbătoresc Crăciunul după calendarul gregorian, la fel ca în Europa Occidentală. Startul sărbătorilor este dat în seara zilei de 5 decembrie, în Ajun de Sfântul Nicolae, pe care îl așteaptă toți copiii, cu ghetuțele frumos lustruite, ca să le aducă mici daruri. Copiii neastâmpărați se pot aștepta la o nuielușă, în schimb.

Crăciunul este marcat în România cu activități de grup, în cinstea vremurilor trecute. În Ajun de Crăciun (unii și mai devreme), românii împodobesc bradul cu ornamente și ghirlande, dar și cu obișnuitele bomboane-salon, învelite în staniol.

În Ajun, copiii merg la colindat, unii dintre ei cu o stea în vârful unui par, iar cei colindați le dăruiesc fructe, dulciuri sau bani.

Moș Crăciun vine în seara de Ajun să aducă daruri celor care au fost cuminți în anul care a trecut (și mai mici și mai mari).

Obiceiuri specifice marchează perioada dintre Crăciun și Anul Nou. Tinerii din sate obișnuiesc să meargă cu Plugușorul, recitând versuri care amintesc de împăratul Traian (care a colonizat regiunea în secolul I d.Hr.) cântând, pocnind din bice și sunând din zurgălăi și din buhai.

Alte obiceiuri specifice, mai ales în mediul rural, sunt Viflaimul – un tip de teatru popular religios apărut în secolul al XVIII-lea – și Capra – obicei derivat dintr-un ritual precreștin al fertilității.

Și mai sunt și colindele, frumoasele colinde românești. Dacă ar fi să vă întreb care e preferata voastră, ce ați răspunde? M-am gândit la asta și m-am hotărât, cu greu că azi, preferata mea e Praznic luminos. Mâine s-ar putea ca răsunsul să fie altul. Până atunci vă invit s-o ascultați, în superba interpretare a corului Madrigal.

În ziua de Anul Nou, copii merg din casă în casă cu Sorcova, o ramură decorată cu flori artificiale și le urează (în versuri) un an bun celor pe care îi sorcovesc.

Aveți nevoie de următoarele ingrediente:

  • 750 ml de vin roșu
  • două mere mari, feliate
  • trei linguri de zahăr brun (se poate evita zahărul, deoarece dulceața lui poate acoperi aroma vinului)
  • o linguriță de coajă de portocala rasă
  • două bețișoare de scorțișoară (nu pudră pentru că va da vinului un aspect tulbure și neplăcut)
  • patru cuișoare.

Sursa foto

Mod de preparare

Se pune vinul la fiert într-un vas, se adaugă zahărul, coaja de portocală rasă, scorțisoara și cuișoarele. Se lasă amestecul pe foc timp de două-trei minute, și se amestecă din când în când, pentru omogenizarea aromelor. Nu se va aduce vinul la punctul de fierbere (chiar dacă se numește vin fiert!), temperatura lui nu trebuie să de pășească 80 de grade Celsius, deaoarece, la temperaturi mai mari se evaporă alcoolul și se schimbă gustul condimentelor.

Se îndepărtează bețișoarele de scorțișoară și cuișoarele, se toarnă vinul în căni, de preferat cu decor de Crăciun, și se adaugă feliile de măr.

Se servește băutura cât este încă caldă.

Selecție Bursele Tinere talente 2021

Fundația Regală Margareta a României lansează selecția națională

pentru bursele Tinere Talente 2021

Fundația Regală Margareta a României vine în sprijinul tinerilor talentați din toată țara, care pot aplica până pe 18 decembrie pentru a deveni bursieri ai programului Tinere Talente, în cea de-a 14 ediție a acestui proiect.

Recunoscut ca cel mai bun program de Artă și Cultură din România, laureat la Gala Societății Civile, Tinere Talente se adresează tinerilor care studiază la liceele și universtitățile de muzică și arte vizuale și care provin din familii cu venituri reduse. Programul creează astfel oportunități egale pentru tinerii artiști români, oferindu-le șansa de a-și dezvolta potențialul, de a-și exprima talentul și de a se afirma, indiferent de mediul social din care provin.

Programul include beneficii și oportunități, care sunt oferite pe perioada unui an calendaristic, și care îi pot ajuta pe tinerii artiști în construirea unei cariere: burse de dezvoltare artistică, un program de mentorat intergenerațional și activități de promovare. În 2021, în condițiile pandemiei, activitățile programului Tinere Talente vor fi adaptate și mediului virtual, iar promovarea bursierilor va căpăta noi forme de manifestare, incluzând o serie de evenimente neconvenționale.

  • Bursele individuale pentru dezvoltare artistică, în valoare de până la 2000 Euro, pot fi folosite pentru achiziționarea materialelor și a instrumentelor necesare desfășurării activității artistice sau pentru participări la cursuri sau la diverse concursuri, festivaluri și expoziții în țară și în străinătate;
  • Sesiunile de mentorat intergeneraționale oferă tinerilor șansa de a interacționa cu personalități ale vieții artistice și culturale, iar masterclass-urile și ateliere de creație susținute de artiști consacrați îi sprijină în desăvârșirea aptitudinilor;
  • Promovarea creațiilor artistice ale tinerilor către public se realizează prin crearea unor portofolii artistice și prin participarea la concerte, recitaluri și expoziții organizate de Fundație și parteneri.

Selecția națională pentru bursierii anului 2021 este deschisă către elevi și studenți de la liceele și universitățile de muzică și arte din toată țara, cu vârste cuprinse între 14 și 24 de ani. Selecția are loc în două etape, care presupun inițial evaluarea dosarului candidaților în luna decembrie, apoi evaluarea artistică, realizată în luna ianuarie de către un prestigios juriu de specialitate compus din personalități din lumea artei. Dosarul complet se trimite până la data de 18 decembrie 2020, la adresa de e-mail: tineretalente@principesa.ro iar rezultatele vor fi anunțate în februarie 2021. Detalii despre criteriile de eligibilitatea și metoda de aplicare se regăsesc AICI.

România pierde în fiecare an tineri talentați, muzicieni și artiști vizuali – care nu au șansa să-și dezvolte și manifeste talentul din lipsa resurselor sau a îndrumării necesare. Prin bursele Tinere Talente, Fundația Regală Margareta a României asigură valorificarea unor talente reale, oferindu-le tinerilor o adevărată rampă de lansare și aducându-i cu un pas mai aproape de împlinirea unui destin artistic.

Programul național Tinere Talente este susținut de parteneri și sponsori, dar și prin donații individuale colectate prin SMS la 8864 cu textul ARTĂ, prin care publicul poate dona 4 Euro lunar în cadrul campaniei România are nevoie de artă.

Parteneri corporate: Kaufland România, Fundația Globalworth

Sponsori: Kultho, B&B Collection, PPG-Deutek, Negro 2000, Transgaz, Sofmedica, Enayati Medical City,  Hotel Siqua, Residence Hotels, Film Experience

***

Despre programul Tinere Talente

Programul național Tinere Talente a debutat în anul 2008 cu scopul de a sprijini și promova tinerii artiști talentați care provin din familii modeste și care au nevoie de sprijin financiar pentru a-și atinge adevăratul potențial și a-și exprima talentul. Ceea ce diferențiază programul Tinere Talente de alte proiecte care oferă burse este  abordarea holistică, centrată pe dezvoltarea și afirmarea acestor artiști în devenire, nu numai pe sprijin financiar. Pe lângă burse, tinerii primesc îndrumarea unor mentori valoroși, pregătire prin masterclassuri și au oportunități de promovare foarte importante. În 13 ani, prin acest program au fost acordate 350 de burse de studiu, au fost organizate 450 de recitaluri, concerte și expoziții, asigurate 140 de masterclass-uri naționale și internaționale și cucerite 175 de premii la concursuri naționale și internaționale.

Despre Fundația Regală Margareta a României

Fundaţia Regală Margareta a României a fost înfiinţată în 1990 de către Regele Mihai I al României și Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei române. Cu o activitate de peste 30 de ani, Fundația Regală Margareta a României sprijină copii, tineri și vârstnici prin intervenții durabile, bazate pe schimbul de experiență și valori între generații. De-a lungul timpului, Fundația s-a implicat în numeroase proiecte sociale, culturale şi de susținere a educației şi talentului artistic. Mai multe detalii despre programele Fundaţiei sunt disponibile pe www.frmr.ro.