Vizita la Muzeul Judeţen Arad s-a desfăşurat între răstitul „Spuneţi!” cu care m-a întâmpinat portarul, aflat în pauza de ţigară, şi târşâitul papucilor pe care-i trăgea după ea plictisita doamnă care m-a însoţit în fiecare încăpere în care am intrat la etajul II.
Continuă lectura „Şi am fost în vizită la muzeu…”
Nu mai e, probabil, un secret pentru nimeni că Oradea este unul dintre cele mai frumoase oraşe din România. Şi nici că a fost aleasă destinaţia turistică a anului 2022.
E, de departe preferata mea, putând să concureze, fără probleme, cu oricare dintre casele-muzeu din Amsterdam, de exemplu.
Casa Darvas-La Roche e un muzeu viu, în care se întâmplă tot timpul câte ceva şi pe care o vizitez de câte ori ajung în oraşul de pe malul Crişului Repede. Ultima dată când am fost acolo, am vizitat trei expoziţii temporare: una de miniaturi de maşini, alta de stampe japoneze şi una de pălării.
În fiecare joi, la Casa Darvas-La Roche se organizează diverse evenimente, la care participarea este gratuită. Îi urmăresc pe rețelele de socializare și, adesea, sunt invidioasă pe orădeni că au parte de tot felul de activități, de la demonstrații de machiaj la degustări de produse de patiserie, primele care-mi vin acum în minte.
Continuă lectura „Turist în țara mea: Oradea – un regal arhitectural de văzut neapărat”
Vorba asta din bătrâni se potriveşte foarte bine multor români. Nu ştiu dacă o au şi alte popoare, dar noi, aicea, în România, avem o plăcere deosebită să ne intereseze ce fac alţii şi, evident, să-i criticăm cu o energie demnă de o cauză mai bună.
S-a întâmplat să văd pe stories pe Instagram o influenceriţă, mare vedetă la televiziune, supărată foc pe „moda imbecilă” de a merge prin păduri şi la munte cu „tenişei sau adidăşei” şi coborând, din cauza asta, pe fund sau chiar „pe pungă”. N-am înţeles ce o deranja pe doamna. La urma urmei, sunt tenişeii lor, adidăşeii lor şi chiar fundul lor. Care-i problema? Că nu toţi îşi permit bocanci de fiţe? De ce n-avem loc unii de alţii?
Continuă lectura „Calul moare de drum lung şi prostul de grija altuia”
Dorina Danila 