Somerset de Leila Meacham

somerset

Despre autoare:

Leila Meacham (n.1938) este o scriitoare americană, despre care am scris mai multe aici.

Despre carte:

Acțiunea romanului Somerset se desfășoară pe mai mult de șase decenii din secolul al XIX-lea, o perioadă agitată a istoriei americane și surprinde aspecte ale migrației către Texas, a Războiului Civil American și abolirii sclaviei.

Povestea începe în anul 1835, în Carolina de Sud, unde Silas Toliver și Jeremy Warwick, fiii mai mici a doi plantatori înstăriți, plănuiesc să plece în Texas, mânați de dorința de a-și face acolo o viață nouă.

Silas, al cărui tată lăsase plantația moștenire fiului său mai mare, visează să aibă propria plantație de bumbac, pe care intenționa s-o denumească după strămoșul său, ducele de Somerset.

Jeremy, pe de altă parte, găsea sufocant și perimat sistemul de viață al familiei sale și spera ca în Texas să pună bazele unui alt tip de afaceri. Continuă lectura

Reclame

10 cărți de citit când plouă

De o bună bucată de vreme (vorba vine bună, că e atât de lungă încât mă întreb dacă se va termina vreodată) afară plouă, plouă, plouă. Vreme numai bună de citit. Și dacă afară e apă, atunci să fie cu multă apă și în lecturi :). Nu neapărat apă de ploaie.

1. Vin ploile de Louis Bromfield

În 1936, în India colonială, musonul distruge un baraj și valurile dezlănțuite devastează tot ce întâlnesc în cale. Dacă te uiți la televizor zilele astea, aproape că poți să vezi asta. O rază de speranță apare însă sub forma unei povești de dragoste. Continuă lectura

Jocul adevărului de Sveva Casati Modignani – recenzie

Despre autoare:

Sveva Casati Modignani este pseudonimul literar al scriitoarei italiene Bice Cairati (n.1934, Milano). A publicat mai multe cărți-anchetă în anii ’70, iar ca romancieră a debutat în 1981 cu Anna cu ochii verzi roman care devenit, în scurt timp, best-seller. Au urmat alte 18 romane, traduse în aproape 20 de țări și vândute în peste 20 de milioane de exemplare, iar unele dintre ele au fost și ecranizate. Printre ele se numără Roșu coral, Vanilie și ciocolată sau Lebăda neagră.

Despre carte:

Jocul adevărului e o carte care mi-a oferit din plin doza necesară de romantism, unul de bună calitate, în niciun caz unul siropos.

În timp ce o citeam, mă întrebam cum de am lăsat-o să aștepte atâta timp, uitată pe un raft al bibliotecii, până m-am apucat s-o citesc? Răspunsul nu poate fi decât unul singur: aspectul cărții, mai ales coperta. destul de puțin atractivă. Cred că o carte atât de bună merită o prezentare grafică cu totul diferită și sper că o va avea cândva.

jocul-adevarului Continuă lectura

Provocarea lunii februarie – DRAGOSTEA plutește în aer

Cărțile lui Cupidon – ziua 24

Dacă love is in the air, atunci să fie o carte cu love. Iar dacă e și cu înghețată (gelato italian, nu orice fel de înghețată!) și cu Florența, cu atât mai bine!

Love&gelato. Vacanţă la Florenţa de Jenna Evans Welch este un roman de dragoste adolescentină pe care ar trebui s-o citești pentru că … dragoste, vacanță și Italia. Am scris mai multe în articolul dedicat cărții.

Provocarea lunii februarie – personajul feminin preferat

Cărțile lui Cupidon – ziua 19

Oricâte cărți am citit și oricâte personaje feminine mi-au plăcut, niciuna n-a reușit s-o egaleze pe Scarlett O’Hara, protagonsita romanului Pe aripile vântului de Margaret Mitchell.

Scarlett O’Hara nu era frumoasă, dar  bărbații nu-și dădeau seama de asta când se aflau sub farmecul ei, așa cum erau acum gemenii Tarleton. Pe chipul ei, trăsăturile delicate ale mamei, o aristocrată de origine franceză din regiunea de coastă, nu se armonizau cu trăsăturile greoaie ale tatălui, un irlandez cu obrazul rumen. Totuși, avea o față atrăgătoare, cu bărbia ascuțită și fălci puternice. Ochii, puțin migdalați și mărginiți de gene dese, erau de un verde-deschis, fără cea mai mică nuanță căpruie. Sprâncenele, groase și negre, desenau o neașteptată linie oblică pe pielea albă ca magnolia, acea pile pe care puneau atâta preț femeile din Sud și pe care o apărau cu atâta grijă, cu ajutorul pălăriilor, al vălurilor și al mitenelor, de soarele arzător al Georgiei.

Provocarea lunii februarie – CUPLUL favorit dintr-o carte

Cărțile lui Cupidon – ziua 14

Când vine vorba de cuplul favorit dintr-o carte, nu stau pe gânduri nicio secundă și mă gândesc la Scarlett O’Hara și Rhett Butler, protagoniștii romanului meu preferat, Pe aripile vântului de Margaret Mitchell.

Poate că și actorii Vivien Leigh și Clark Gable, care i-au interpretat pe Scarlett și pe Rhett au o „vină” pentru asta.

Sunt curioasă: care este cuplul tău favorit din cărțile citite?

Îndrăgostită de soțul potrivit de Victoria Alexander

Despre autoare:

Victoria Alexander, pe numele ei adevărat Chery Griffin (n.1965) este o scriitoare americană de romane de dragoste. A fsot nominalizată și a câștigat mai multe premii pentru cărțile pe care le-a scris. A publicat prima carte în 1995 și, de atunci, a scris 41 de romane și 8 nuvele/ Cărțile ei au fost traduse în 12 limbi. A lucrat ca jurnalist și a călătorit în lumea întreagă împreună cu forțele aeriene americane.

Locuiește, împreună cu soțul său și doi câini collie, într-o casă din Omaha, Nebraska, aflată într-o continuă renovare.

Despre carte:

Îndrăgostită de soțul potrivit e prima carte a Victoriei Alexander pe care o citesc și am fost puțin dezamăgită când am afalt că e un roman (al șaselea, dacă nu mă înșel) dintr-o serie pe care n-o aveam și despre care nu știam nimic. Nu sunt fană a seriilor, mai ales dacă sunt genul acela care nu știi unde încep și unde se termină sau dacă și când va mai exista un nou volum. Am început-o totuși fiindcă, după Ultimul tren spre Istanbul, simțeam nevoia să citesc ceva relaxant, cum promitea să fie cartea asta. Iar rezultatul a fost mai mult decât satisfăcător. E un roman care se poate citi independent de celelale volume din serie, despre care nu știu nimic, fără să ai impresia că ți-a scăpat ceva.

indragostita-de-sotul-potrivit Continuă lectura

Ultimul tren spre Istanbul de Ayșe Kulin

Despre autoare:

Ayşe Kulin (n.1941) este una dintre cele mai citite scriitoare din Turcia de azi. Scrie romane, povestiri și scenarii de film și televiziune. Cărțile sale au fost traduse în mai multe limbi și s-au vândut în peste 10 milioane de exemplare. A fost căsătorită de două ori și are 4 copii. Locuiește în Istanbul, împreună cu familia sa. 

Despre carte:

Aparent, Ultimul tren spre Istanbul este o poveste de dragoste, în realitate însă, tema principală a romanului o reprezintă atrocitățile comise în timpul celui de-al doilea război mondial în numele diferențelor de ordin religios. 

Ultimul tren spre Istanbul a fost pentru mine o lectură interesantă, în primul rând pentru că mi-a oferit o altă perspectivă asupra celui de-al doilea război mondial, venind dintr-o cultură diferită. Tot ce am citit până acum despre acest subiect (nu neapărat unul dintre favoritele mele) a fost scris de autori americani sau britanici și e prima dată când citesc ceva pe tema asta scris de un autor turc.

ultimul-tren-istanbul Continuă lectura

Personajele literare ale anului 2018

personaje-2018

Despre cărțile anului 2018 am scris deja, și cum beletristica ocupă un loc important în lecturile mele, se cuvine să dăm Cezarului ce-i a Cezarului, adică să trecem în revistă și personajele care au populat cărțile citite în 2018.

1. Personajul masculin preferat al anului

Fiindcă pentru mine se pare că a fost anul Agatha Christie, personajul preferat n-ar putea să fie decât micul (la stat) detectiv belgian, Hercule Poirot. Un personaj care ar ocupa, cu siguranță, un loc de frunte într-un ipotetic top al personajelor mele preferate din toate timpurile. Dar, cum nu-mi prea place să fac topuri, Hercule Poirot va trebui să se mulțumească cu titlul de personaj preferat al anului 2018. Continuă lectura

Dincolo de Nil de Nicole C. Vosseler – recenzie

Despre autoare:

Nicole C. Vosseler (n.1972) este o scriitoare germană despre care poți citi mai multe aici.

Despre carte:

Aș încadra romanul Dincolo de Nil într-o categorie ipotetică pe care aș denumi-o alba-neagra. Adică o carte bună, una proastă, scrise de același autor, desigur. Am început să citesc cartea cu o doză de entuziasm, provocat de lectura romanului Sub luna de șofran care mi-a plăcut mult, dar și, recunosc, de descrierea de pe coperta patru, care promite:

„Un roman incitant, care vă va emoționa și vă va atinge inimile. Veți simți aromele îndepărtate, vezi auzi vântul deșertului într-un roman incitant și captivant. Veți suferi alături de personajele imaginate de Nicole C. Vosseler până la ultima pagină a romanului său.”

Sincer, eu n-am găsit nimic din toate astea. Sigur că descrierea suferințelor cauzate de război este, fără îndoială, emoționantă, dar, în rest, n-am dat nici de arome îndepărtate, ci doar de nisip, praf, inclusiv de pușcă și sânge. Vântul deșertului a suflat doar într-o mică parte din roman, e drept, cea mai interesantă, dar mult prea scurtă. Nu mi s-a părut deloc incitant, mai degrabă plictisitor, cât despre cât de tare m-a captivat, o să spun doar că am citit în paralel altă carte, ceea ce nu prea obișnuiesc să fac.

dincolo-de-nil Continuă lectura