Cum te face marketingul prost aplicat să devii nepoliticos

Nu vă supărați, dar nu era legea aia cu protecția datelor personale menită să ne apere și de asaltul unor reclame sau acțiuni de marketing pe care nu le dorim? Că eu așa am înțeles. S-au agitat bloggerii, cum să facă și cum să dreagă să fie în legalitate, s-a închis site-ul școlii până se dumireau cei responsabili care-i treaba cu noua legislație, farmacia te punea să semnezi nuș ce contract, Selgros îți atașa la bon un cearșaf de 2 km, de te luai cu mâinile de cap, crezând că la sfârșitul lui o fi vreo sumă de bani.

În timpul ăsta, văd că cei care trimit e-mailuri sau care te sună când ți-e lumea mai dragă ca să-ți vândă whatever, n-au nicio apăsare. Pentru ei se pare că nimc nu s-a schimbat.

telephone Continuă lectura

Reclame

Moșul Kaufland cel sinistru

Nu știu cine se ocupă de reclamele de la Kaufland, dar de data asta s-a întrecut pe sine. Sau dacă e o agenție nouă, i-a întrecut pe cei de până acum. A mai fost campania aia stupidă cu Noul tu, în contradicție totală cu normele limbii române, dar cred că asta cu a doua casă a Moșului o întrece.

mos-craciun-kaufland

Continuă lectura

Întrebarea zilei #14

question_markPoate că n-am înțeles eu bine, dar la GDPR-ul vieții nu era,  în primul rând, vorba să nu mai primesc mesaje publicitare dacă nu mi-am dat acordul? Văd că le primesc în continuare, Litera îmi trimite sms-uri, deși am blocat vreo două numere, Orange mă sună în continuare, Wizzair&comp. trimite mail-uri într-o veselie.

Vi se întâmplă și vouă?

FlorAr între râsu’-plânsu’

FlorAr

Nu știu cine le-a dat diploma de organizatori de evenimente celor care au decis că cea mai bună perioadă pentru organizarea unei expoziții de flori e taman începutul lunii iunie, când soarele nemilos pârjolește tot ce-i iese în cale. Și nu e ca și cum asta ar fi prima dată când se întâmpla asta. Zic cârcotații că s-au inspirat de la vecinii timișoreni. Nuuu, n-are cum, dacă ar fi fost așa, ar fi organizat festivalul, expoziția sau ce vrea să fie, în aprilie, când  vremea e mai prietenoasă cu astfel de manifestări.

FlorAr Continuă lectura

Vreau o lege contra hărțuirii

Am citit pe undeva că autoritățile din Amsterdam au emis o lege/hotărâre/ordonanță sau cum s-o fi chemând la ei, care zice că trecătorii prin Cartierul Roșu trebuie să stea cu spatele la vitrinele în care se (auto)expun, în toată splendoarea lor, lucrătoarele din district. Ca să nu se holbeze lumea la ele, cică. Personal, m-a amuzat știrea, dar nu despre asta vreau să vorbesc acum.

Ideea e că vreau și eu o lege care să le interzică reclamelor să se mai holbeze la mine, de pe fiecare aplicație pe care intru și de pe orice device aș face-o.  O lege contra hărțuirii publicitare, cum ar veni. Continuă lectura

Imaginea zilei #11

Mereu fascinanta limbă română

Noul tu ar urca în echipa Kaufland?

Limba română pare să dea mari bătăi de cap echipei de comunicare de la Kaufland. După „isprava” cu Noul tu, ea lovește din nou.

Continuă lectura

S-a schimbat cumva conjugarea verbelor?

Așa s-ar zice, dacă ar fi să ne luăm după ultimele reclame de la Kaufland. S-o fi schimbat și am lipsit eu de pe planetă, așa se face că n-am aflat :).

noul-tu

noul-tu

Acum o sută și ceva de ani, când am învățat eu conjugarea verbelor, era:

tu ești, tu pui, tu trăiești; el este, el pune, el trăiește.

În reclame citim așa:

tu e, tu pune, tu trăiește.

Sigur că la o profundă analiză morfologico-ortografico-ortoepico-ortostatică îți dai seama că NOUL TU e, de fapt, la persoana a III-a, un fel de personaj născut din puțul gândirii celor care au născocit reclamele. Dar cine stă să facă analiză de text la o reclamă? Iar atâta vreme cât NOUL TU este scris cu același caractere, reclama respectivă nu rămâne decât un jalnic exercițiu de folosire incorectă a limbii române.

Muzeul de like-uri

Îmi place să vizitez muzee, nu neapărat muzee clasice. Cu cât mai neobișnuite, cu atât mai bine. Am vizitat Muzeul de Sticlă și Cristal în Malaga, Muzeul Poșetelor în Amsterdam, Muzeul Ochelarilor în Pieve di Cadore, Muzeul Jucăriilor în Salzburg și, desigur, clasicele muzee de artă, știință sau istorie de pe unde am umblat.

Iată că a venit rândul unui muzeu de like-uri., mai exact Muzeul celor aproape 0 like-uri :). E un muzeu virtual, inventat de Kfc, în urma unei investigații de interes național.

Dacă te regăsești printre cei cu statusuri neînțelese de lume, donează-le muzeului de like-uri și primești 30% reducere la bucket-uri și meniuri. Mai ai timp până pe 5 mai, când se închid porțile muzeului.

Eu voi profita de ocazie și voi dona statusurile de pe pagina de Facebook a blogului. Cred că pot da un party în toată regula, cu reducerile pe care o să le obțin. Sau poate îi dai tu paginii un Like, ca să mai rămână și pentru alții :).

 UPDATE: Eu am donat Concursul cu un singur participant :).

Nu judeca niciodată o carte după copertă

E o campanie publicitară şi nici măcar nu e a unei edituri sau a unei librării. E a unei firme de bere. E mai mult o provocare pentru fiecare dintre noi la autoreflecţie. În general, ne place să credem despre noi că suntem mai toleranţi decât suntem de fapt.

E o invitaţie la o autoreflecţie. Tu cum ai reacţiona într-o situaţie, hai să-i spunem, inconfortabilă?  De exemplu, dacă ai intra împreună cu un prieten într-o sală plină de bad boys şi n-ai mai găsi decât două locuri goale.

Priveşte reacţia unor cupluri într-un cinematograf din Bruxelles:

Ce zici? Tu ce-ai fi făcut? Sincer, sincer?

P.S. E şi o lecţie foarte bună de comunicare non-verbală.