Povestea florii-soarelui

floarea-soarelui

Floarea-soarelui (Helianthus) este o plantă anuală din familia Asteraceae (cu peste 70 de specii), cultivată pentru semințele sale bogate în ulei, dar și ca plantă decorativă. Este originară din America de Nord (cu excepția a trei specii originare din America de Sud), iar în Europa a fost cultivată ca plantă decorativă, până în 1835, când a fost descoperită presa pentru ulei.

Cei mai mari producători de floarea-soarelui sunt Argentina, Rusia, Ucraina, Franța, Statele Unite ale Americii și China.

floarea-soarelui Continuă lectura

Povestea florii de iris

Irisul (sau stânjenelul) este o plantă monocotiledonată, din familia Iridaceae. Are flori frumoase, mari, viu colorate, dar trecătoare. Există aproximativ 300 de specii, dintre care în România sunt cunoscute 42. Este o floare perenă, originară din Europa și Africa de Nord.

Numele florii de iris înseamnă curcubeu și provine de la zeița greacă Iris, care ducea pământenilor mesajele zeilor din Olimp și avea drumul marcat de curcubeu multicolor.

Iris Continuă lectura

Povestea lăcrămioarei

Lăcrămioara (în latină Convallaria majalis) este o specie de plante erbacee, perene, care face parte din familia Ruscaceae. I se mai spune și mărgăritar, clopoțel, dumbrăvioară sau iarba Sfântului Gheorghe. Numele științific al plantei este inspirat de locul unde crește (în vale) și de perioada anului în care înflorește (luna mai).

Continuă lectura

Istoria povestită copiilor

Istoria povestită copiilor este numele unei serii foarte interesante, apărută la Editura Nemi. Seria cuprinde romane pentru copii și își propune să-i familiarizeze pe aceștia cu istoria României.

Protagoniștii sunt doi gemeni, Ilinca și Călin, care găsesc în podul casei, într-un cufăr vechi, un manuscris magic. Cu ajutorul lui, cei doi copii se întorc în timp, în diferite perioade din trecut și află cum era viața oamenilor în alte timpuri, dar și despre diverse evenimente istorice care au avut loc în perioadele respective (de la Decebal până la Marea Unire de la 1918). Nu lipsesc nici legendele românilor, cu care copiii au prilejul să se familiarizeze citind aceste cărți.

istoria-povestita-copiilor
Sursa foto: nemi.ro

Continuă lectura

Povestea liliacului

Liliacul (Syringa vulgaris) este un arbust care înflorește primăvara și care poate ajunge până la șapte metri înălțime. Face parte din familia Oleaceelor (măslini). Este o specie din genul Syringa și printre rudele sale se numără forsythia (ploaia de aur) și iasomia. Liliacul crește în sălbăticie, dar este și cultivat ca arbust ornamental.

Este originar din Europa și din Asia Centrala, unde se cultiva ca plantă decorativă în grădinile imperiale încă din secolul al XVI-lea. Are un miros foarte plăcut,ceea ce l-a făcut foarte popular în rândul producătorilor de parfumuri și de  produse cosmetice.

liliac Continuă lectura

10 miniaturi livrești

miniaturi-livrești

Știi cărțile alea micuțe și drăguțe, pe care le termini de citit cât ai zice pește? Nu sunt neapărat drăguțe prin conținut, dar sunt atât de prietenoase că ți se cuibăresc adânc în palmă și parcă abia așteaptă să fie citite. Unde mai pui că, dacă ești genul acela de cititor care abia așteaptă să citească ceva cum îl ajunge din urmă o clipă liberă, cărțile astae sunt numai bune pentru a fi cărate peste tot. Continuă lectura

Baba și Moșu’

M-am amuzat citind un comentariu pe FB al unui proaspăt bunic autointitulat Moșu’, dar m-am gândit că eu (la fel de proaspătă bunică) nu aș vrea să mi se spună Baba, nu mi s-ar părea deloc distractiv. Nici mama mea, proaspătă străbunică, nu ar zice „Te pupă baba!”.

„Moșule, ce tânăr ești!”, așa se autoironizează nașul meu, fredonând un cântec foarte popular cu ceva vreme în urmă. Îl cântau două fete pe care le chema (încă le mai cheamă) Andreea, așa că li se spunea Andrelele. Cum ar suna însă „Babo, ce tânără ești”? Cam aiurea. Și am observat că, la București, se-ntâmplă uneori ca ospătarul să fie apelat Moșule!  Cum ar suna însă Babo, nota, te rog!? Continuă lectura

Florile de luni #26

O pată de culoare într-un anotimp care nu mai știu ce este. Un lucru e sigur: că anotimpul care ar trebui să fie pare încă foarte departe.

astromelia Continuă lectura

Aventurile lui Peter Rabbit în grădina de betoane

A fost odată ca niciodată, că de n-ar fi nu s-ar povesti. A fost odată un vrăjitor Truditor, care trăia în țara plină de arțari și ținea morțiș să scoată din dicționar niște cuvinte care nu-i plăceau. Și cum stătea el așa și se gândea la experimentul lui corect politic, i se puse pata pe un loc minunat, o grădină de betoane de peste mări și țări, și-i transformă pe oamenii de acolo în iepuri. Și vântul schimbării a suflat atât de tare, încât Mama Natură n-a mai avut niciun cuvânt de spus și fiecare iepuraș a putut să aibă ce sex vrea … mușchii lui.

Așa se face că m-am trezit eu într-o dimineață îmbrăcată în jacheta albastră a lui Peter Rabbit. În rest, nu se schimbase mare lucru în grădina de betoane.

Peter-Rabbit Continuă lectura

Povestea celor trei purceluși repovestită

A fost odată ca niciodată, că dacă n-ar fi nu s-ar povesti. Au fost odată trei purceluși care s-au cam săturat să locuiască cu părinții, așa că au plecat în lume să-și facă un rost în viață.

Și cum mergeau ei așa, au dat de o căpiță de fân, iar purcelușul cel mic a zis: „Frățiori, eu am obosit să tot merg. Îmi place căpița asta de fân, uite și niște paie, așa că rămân aici să-mi construiesc o căsuță.” Degeaba au încercat ceilalți doi să-l convingă să meargă mai departe cu ei. El o ținea una și bună: „Când vine vorba de izolații, paiele sunt alegerea cea mai bună, știm asta de la bunicii noștri care aveau case din chirpici.”  Continuă lectura