Știi cărțile alea micuțe și drăguțe, pe care le termini de citit cât ai zice pește? Nu sunt neapărat drăguțe prin conținut, dar sunt atât de prietenoase că ți se cuibăresc adânc în palmă și parcă abia așteaptă să fie citite. Unde mai pui că, dacă ești genul acela de cititor care abia așteaptă să citească ceva cum îl ajunge din urmă o clipă liberă, cărțile astae sunt numai bune pentru a fi cărate peste tot. Continuă lectura
M-am amuzat citind un comentariu pe FB al unui proaspăt bunic autointitulat Moșu’, dar m-am gândit că eu (la fel de proaspătă bunică) nu aș vrea să mi se spună Baba, nu mi s-ar părea deloc distractiv. Nici mama mea, proaspătă străbunică, nu ar zice „Te pupă baba!”.
„Moșule, ce tânăr ești!”, așa se autoironizează nașul meu, fredonând un cântec foarte popular cu ceva vreme în urmă. Îl cântau două fete pe care le chema (încă le mai cheamă) Andreea, așa că li se spunea Andrelele. Cum ar suna însă „Babo, ce tânără ești”? Cam aiurea. Și am observat că, la București, se-ntâmplă uneori ca ospătarul să fie apelat Moșule! Cum ar suna însă Babo, nota, te rog!? Continuă lectura
O pată de culoare într-un anotimp care nu mai știu ce este. Un lucru e sigur: că anotimpul care ar trebui să fie pare încă foarte departe.
A fost odată ca niciodată, că de n-ar fi nu s-ar povesti. A fost odată un vrăjitor Truditor, care trăia în țara plină de arțari și ținea morțiș să scoată din dicționar niște cuvinte care nu-i plăceau. Și cum stătea el așa și se gândea la experimentul lui corect politic, i se puse pata pe un loc minunat, o grădină de betoane de peste mări și țări, și-i transformă pe oamenii de acolo în iepuri. Și vântul schimbării a suflat atât de tare, încât Mama Natură n-a mai avut niciun cuvânt de spus și fiecare iepuraș a putut să aibă ce sex vrea … mușchii lui.
Așa se face că m-am trezit eu într-o dimineață îmbrăcată în jacheta albastră a lui Peter Rabbit. În rest, nu se schimbase mare lucru în grădina de betoane.
A fost odată ca niciodată, că dacă n-ar fi nu s-ar povesti. Au fost odată trei purceluși care s-au cam săturat să locuiască cu părinții, așa că au plecat în lume să-și facă un rost în viață.
Și cum mergeau ei așa, au dat de o căpiță de fân, iar purcelușul cel mic a zis: „Frățiori, eu am obosit să tot merg. Îmi place căpița asta de fân, uite și niște paie, așa că rămân aici să-mi construiesc o căsuță.” Degeaba au încercat ceilalți doi să-l convingă să meargă mai departe cu ei. El o ținea una și bună: „Când vine vorba de izolații, paiele sunt alegerea cea mai bună, știm asta de la bunicii noștri care aveau case din chirpici.” Continuă lectura
Era să-mi fie milă de copiii din București, cum au rămas ei, săracii, neșcoliți două zile din cauza primarului cel hapsân. (dacă există povești cu Împăratul Roșu, de ce să nu fie și cu Împărăteasa Roșie?). Noroc că mi-a trecut repede văzându-i pe unii cum au devenit brusc nostalgici și și-au adus aminte cum era „pe vremea mea”. Așa că am răscolit și eu prin amintiri. Continuă lectura
Cum februarie e luna dedicată iubirii, nu puteam să ratez momentul și să nu-ți recomand 3 cărți bune despre iubire.
Lisa Nieschlag și Lars Wentrup, o fotografă și un auto-declarat degustător pasionat, își invită cititorii într-o călătorie magică de Crăciun la New-York, una savuroasă (la propriu), condimentată cu povești și colinde în limba engleză. Plus multe imagini superbe.
Despre autor:
Matt Haig (n.1975) este un jurnalist și scriitor britanic despre care am scris aici.
Produs publicat în 2017 de Nemi
Format: 130 x 200
Tip copertă: Cartonată
Număr pagini: 336
ISBN: 9786064301222
După ce anul trecut am citit povestea lui Nicholas, Un băiat numit Crăciun, iată că anul acesta a fost rândul unei fetițe să mă transporte în lumea magică a poveștilor crăciunești.
„Oare știi cum funcționează magia?
Acea magie care îi face pe ren să zboare pe cer? Cea care-l ajută pe Moș Crăciun să călătorească prin toată lumea într-o singură noapte? Cea care poate opri timpul în loc și îți poate îndeplini visurile?”
În căutarea răspunsurilor la aceste întrebări, am pornit în călătoria magică împreună cu Amelia Wishart, o fetiță care trăia în Londra epocii victoriene și care i-a scris lui Moș Crăciun rugându-i să facă un miracol ca să-i salveze mama bolnavă.
Numai că atunci când Moș Crăciun tocmai se pregătea să plece în cea de-a doua sa călătorie în jurul lumii, a avut loc un neașteptat atac al trolilor, iar călătoria n-a mai avut loc. Mama Ameliei a murit și fetița a ajuns la azilul domnului (vorba vine) Creeper.
După un an însă, lucrurile au reintrat în normal, trolii s-au cumințit, Moș Crăciun a primit o sanie nouă, așa că plecat într-o nouă călătorie magică. A salvat-o pe Amelia, a dus daruri copiilor din întreaga lume și chiar a găsit-o pe viitoarea Doamnă Crăciun.
Povestea lui Matt Haig este adusă la viață de o sumedenie de personaje fantastice, care-și dau întâlnire cu unele reale. În Elfhelm, satul lui Moș Crăciun trăiesc elfi simpatici și harnici, deranjați câteodată de înspăimântătorii troli (destul de înfricoșători, dacă ar fi să mă întrebi pe mine). Mai apar și spiriduși, despre care nu se poate spune dacă sunt personaje simpatice sau nu. Odată ajuns la Londra, Moș Crăciun dă buzna (la propriu) în dormitorul reginei Victoria din Palatul Buckingham și face o vizită neașteptată scriitorului Charles Dickens.
Pornit vijelios în călătoria sa anuală în jurul lumii, Moș Crăciun se pomenește brusc în criză de magie și se trezește în dormitorul de la palatul regal din Londra. Aflată în patul ei cu baldachin, regina Victoria, cea mai puternică femeie de pe pământ, s-a speriat de cel care tocmai dăduse buzna (prin geam) și spărsese totul în calea lui, așa că și-a îndemnat soțul să-l împuște pe intrusul francez, după cum credea regina. Noroc că prințul Albert a avut o atitudine mai … regală, că altfel Moș Crăciun putea s-o pățească rău. Dar, vorba aceea, totul e bine când se termină cu bine.
– elfii aplicau noțiuni de parenting modern? De exemplu, cuvântul „imposibil” era considerat un cuvânt tare urât, pe care copiii lor nu aveau voie să-l audă vreodată.
– cele mai bune materiale de construcție pe care ciocolata (moneda de schimb a elfilor) putea să le cumpere erau turta dulce armată, lemnul de spiriduș și marzipanul întărit?
– timpul elfilor se măsura în Aproape Ora de Culcare, Foarte Devreme Totuși și un sfert sau Ora Nu Mai E Atât de Devreme?
– cea mai urâtă înjurătură a spiridușilor era „Cheleș-beleș!”?
– Merită s-o citești? Da, cu siguranță. Este o carte recomandată pentru 8+, dar va fi la fel de apreciată de cititori de toate vârstele. Nu ne place oare tuturor puțină magie de Crăciun?
– S-o cumperi? Da, e o carte frumoasă, poți cumpăra mai multe exemplare, pe care să le dăruiești celor dragi. O găsești pe pe elefant.ro, libris.ro sau nemira.ro.
– S-o împrumuți? Nu, e o carte pe care vrei s-o ai în bibliotecă, ca s-o poți reciti oricând.
Primii fulgi de nea și-au făcut deja apariția și au acoperit pământul cu un strat, e drept „timid”, de nea. E timpul colindelor, s-au aprins luminițele din brazii care ne decorează orașele, târgurile de Crăciun, mai frumoase sau mai kitchoase (fiecare după putirință :)) și-au deschis porțile și își așteaptă vizitatorii.
Pentru bookaholici, e și timpul poveștilor frumoase de Crăciun. De la Dickens și până la poveștile moderne, toate ne bucură serile lungi și friguroase. Ce poate fi mai plăcut decât să aștepti seara de Ajun citind o carte frumoasă, cu un ceai cald – sau poate un pahar de vin – pierdut în vise despre magia Crăciunului?
Raftul meu cu povești de Crăciun e destul de încărcat, dar niciodată cărțile nu sunt de ajuns, nu? Așa că te invit să-mi recomanzi o carte cu tematică de Crăciun (sper să fie una pe care n-am citit-o încă :)). Cea mai interesantă recomandare va fi răsplătită cu o carte foarte frumoasă, Fulgi de iubire de John Green & Maureen Johnson & Lauren Myracle, despre care am povestit câte ceva aici.
Poți face câte recomandări ai chef, cu cât mai multe, cu atât mai bine :). Apropo, ai citit cartea Cu cât mai mulți, cu atât mai bine de Anne Fine? E o carte tare amuzantă, pe care o recitesc în fiecare an de Crăciun.
Secțiunea de comentarii îți stă la dispoziție până pe 15 decembrie 2017, ora 22,00, iar pe 16 decembrie voi anunța ce recomandare mi-a plăcut cel mai mult. Și, evident, cine este cititorul care va primi Fulgi de iubire.
UPDATE: Vă mulțumesc pentru recomandările făcute! Am adăugat pe lista mea cărțile pe care nu le-am citit deja :). Am hotărât să trimit cartea Fulgi de iubire Oanei Mariam, care mi-a amintit de Crăciunul regal, o carte superbă și foarte la ordinea zilei, dacă pot zice așa.
