Un calendar literar de Crăciun

calendar-craciun

Dacă tot e vremea poveștilor și a calendarelor de Crăciun, uite aici câte o poveste pentru fiecare zi din decembrie până în Ajunul Crăciunului.

1. Poveste muzicală de Crăciun de Cristina Andone – dacă tot e Ziua Națională a României, să citim o poveste scrisă de o româncă

2. Misterul de Crăciun de Jostein Gaarder – un calendar de Crăciun în sine

3. Un altfel de Crăciun de John Grisham – vrei să afli ce se poate întâmpla dacă ai de gând să fentezi Crăciunul?

4. Cu cât mai mulți, cu atât mai bine de Anne Fine – aventurile de Crăciun ale unei familii trăznite numeroase Continuă lectura

Reclame

10 cărți pe care nu m-aș supăra să mi le aducă Moș Crăciun

carti-craciun

Am acasă un teanc uriaș de cărți necitite, am prieteni care se asigură mereu că am de citit o carte bună, librarul meu preferat are grijă ca lista să fie din ce în ce mai lungă, așa că nu duc lipsă de cărți, mai degrabă de timp să le citesc. Cu toate astea, nu m-aș supăra dacă Moș Crăciun mi-ar aduce niște cărți.

1. Păzea, se întoarce Moș Crăciun de Pascal Bruckner

Moș Crăciun a constatat într-o zi nu numai că nu-l mai iubeau copiii, dar nu mai era invitat nici la decernarea premiilor Oscar sau la Festivalul de la Cannes. De Marele premiu de la Formula 1 nici nu putea fi vorba. Șoc și groază!

Așa că s-a hotărât să lase specia umană în plata Domnului și dus a fost. Unde? habar n-am, tocmai de-aia trebuie să cites cartea, ca să aflu. Sper că se întoarce până la urmă, dacă ar fi să mă iau după titlu. Continuă lectura

Casa de la Marginea Nopții de Catherine Banner – recenzie

casa-de-la-marginea-noptii

Despre autoare:

Catherine Banner (n.1989) este o autoare britanică, născută la Cambridge, unde a studiat la Fitzwilliam College. A lucrat ca profesoară la liceu în Durham. Pe când avea 14 ani și era încă elevă, a început să scrie The Eyes of a King, prima carte din trilogia The Last Descendants.

A publicat primul său roman pentru adulți, Casa de la Marginea Nopții, a fost publicată în 2016. A fost tradusă deja în 22 de limbi.

În prezent, locuiește în Torino, Italia, împreună cu soțul ei.

Despre carte:

Mi-a plăcut Casa de la Marginea Nopții, de la prima până ultima pagină. este o extraordinară saga a patru generații, o poveste despre iubire, miracole, relații reușite și relații destrămate, secrete adânc ascunse, dar cunoscute de toată lumea, și legături care au adus laolaltă sau au separat oameni. Continuă lectura

Povestea florii-soarelui

floarea-soarelui

Floarea-soarelui (Helianthus) este o plantă anuală din familia Asteraceae (cu peste 70 de specii), cultivată pentru semințele sale bogate în ulei, dar și ca plantă decorativă. Este originară din America de Nord (cu excepția a trei specii originare din America de Sud), iar în Europa a fost cultivată ca plantă decorativă, până în 1835, când a fost descoperită presa pentru ulei.

Cei mai mari producători de floarea-soarelui sunt Argentina, Rusia, Ucraina, Franța, Statele Unite ale Americii și China.

floarea-soarelui Continuă lectura

Povestea florii de iris

Irisul (sau stânjenelul) este o plantă monocotiledonată, din familia Iridaceae. Are flori frumoase, mari, viu colorate, dar trecătoare. Există aproximativ 300 de specii, dintre care în România sunt cunoscute 42. Este o floare perenă, originară din Europa și Africa de Nord.

Numele florii de iris înseamnă curcubeu și provine de la zeița greacă Iris, care ducea pământenilor mesajele zeilor din Olimp și avea drumul marcat de curcubeu multicolor.

Iris Continuă lectura

Povestea lăcrămioarei

Lăcrămioara (în latină Convallaria majalis) este o specie de plante erbacee, perene, care face parte din familia Ruscaceae. I se mai spune și mărgăritar, clopoțel, dumbrăvioară sau iarba Sfântului Gheorghe. Numele științific al plantei este inspirat de locul unde crește (în vale) și de perioada anului în care înflorește (luna mai).

Continuă lectura

Istoria povestită copiilor

Istoria povestită copiilor este numele unei serii foarte interesante, apărută la Editura Nemi. Seria cuprinde romane pentru copii și își propune să-i familiarizeze pe aceștia cu istoria României.

Protagoniștii sunt doi gemeni, Ilinca și Călin, care găsesc în podul casei, într-un cufăr vechi, un manuscris magic. Cu ajutorul lui, cei doi copii se întorc în timp, în diferite perioade din trecut și află cum era viața oamenilor în alte timpuri, dar și despre diverse evenimente istorice care au avut loc în perioadele respective (de la Decebal până la Marea Unire de la 1918). Nu lipsesc nici legendele românilor, cu care copiii au prilejul să se familiarizeze citind aceste cărți.

istoria-povestita-copiilor
Sursa foto: nemi.ro

Continuă lectura

Povestea liliacului

Liliacul (Syringa vulgaris) este un arbust care înflorește primăvara și care poate ajunge până la șapte metri înălțime. Face parte din familia Oleaceelor (măslini). Este o specie din genul Syringa și printre rudele sale se numără forsythia (ploaia de aur) și iasomia. Liliacul crește în sălbăticie, dar este și cultivat ca arbust ornamental.

Este originar din Europa și din Asia Centrala, unde se cultiva ca plantă decorativă în grădinile imperiale încă din secolul al XVI-lea. Are un miros foarte plăcut,ceea ce l-a făcut foarte popular în rândul producătorilor de parfumuri și de  produse cosmetice.

liliac Continuă lectura

10 miniaturi livrești

miniaturi-livrești

Știi cărțile alea micuțe și drăguțe, pe care le termini de citit cât ai zice pește? Nu sunt neapărat drăguțe prin conținut, dar sunt atât de prietenoase că ți se cuibăresc adânc în palmă și parcă abia așteaptă să fie citite. Unde mai pui că, dacă ești genul acela de cititor care abia așteaptă să citească ceva cum îl ajunge din urmă o clipă liberă, cărțile astae sunt numai bune pentru a fi cărate peste tot. Continuă lectura

Baba și Moșu’

M-am amuzat citind un comentariu pe FB al unui proaspăt bunic autointitulat Moșu’, dar m-am gândit că eu (la fel de proaspătă bunică) nu aș vrea să mi se spună Baba, nu mi s-ar părea deloc distractiv. Nici mama mea, proaspătă străbunică, nu ar zice „Te pupă baba!”.

„Moșule, ce tânăr ești!”, așa se autoironizează nașul meu, fredonând un cântec foarte popular cu ceva vreme în urmă. Îl cântau două fete pe care le chema (încă le mai cheamă) Andreea, așa că li se spunea Andrelele. Cum ar suna însă „Babo, ce tânără ești”? Cam aiurea. Și am observat că, la București, se-ntâmplă uneori ca ospătarul să fie apelat Moșule!  Cum ar suna însă Babo, nota, te rog!? Continuă lectura