15 lucruri pe care (poate) nu le știai despre înghețată

Cui nu-i place înghețata să ridice mâna sus! Cam ca la școală, când întreb ceva și nimeni nu ridică mâna să răspundă. Nu c-ar mai fi vremea ridicatului de mână, între noi fie vorba.

Cu toată popularitatea ei, încă sunt multe lucruri despre înghețată care sunt multora necunoscute.

Iată câteva dintre ele:

1. Împăraţii Chinei se pare că au fost primii care au gustat îngheţata, cu peste 2000 de ani în urmă. Era preparată din orez fiert în lapte, cu diverse arome, pus apoi la răcit în zăpadă.

2. Alexandru cel Mare (356 î.Hr.-323 î.Hr.) obișnuia să consume gheață și zăpadă, pe care le asezona cu puțină miere și nectar. Mult mai târziu, împăratul Nero (54-86 d.Hr.) avea obiceiul să trimită alergători în munți ca să-i aducă gheață și zăpadă, pe care le consuma împreună cu fructe și sucuri.

3. Marco Polo (1254-1324) a adus din călătoriile lui o rețetă asemănătoare sorbetului de azi (un amestec de lapte cu fructe înghețate).

Continuă lectura „15 lucruri pe care (poate) nu le știai despre înghețată”

Biblioteca Marei: ce cărți interesante a adus iepurașul?

Iepurașul știe că Mara iubește cărțile, așa că biblioteca ei s-a îmbogățit cu câteva cărticele foarte frumoase cu ocazia Paștelui.

Mai jos, vă povestesc câte ceva despre fiecare dintre ele.

Unde-i locul lui Pluto? de Stef Wade

O întrebare complicată pentru o fetiţă de 3 ani. Nu însă şi atunci când răspunsul vine sub forma unei poveşti simpatice, imaginate de Stef Wade şi a unor desene frumoase create de Melanie Demmer.

Se pare că Pluto era cea mai mică şi mai îndepărtată planetă dintre cele nouă, aşa încât două dintre ele, Saturn şi Jupiter i-au dat într-o zi vestea proastă că Pluto nu mai e considerat planetă de către creaturile de pe Pământ. Degeaba a protestat Pluto, că tot a fost nevoit să plece ca să-şi găsească locul său în Univers.

Continuă lectura „Biblioteca Marei: ce cărți interesante a adus iepurașul?”

Biblioteca Marei: JANE AUSTEN – autoarea care a scris romane pline de sensibilitate

Jane Austen

Jane Austen (1775-1817) este una dintre scriitoarele engleze foarte cunoscute în întreaga lume, fiind cea mai importantă romancieră a perioadei romantice pre-victoriene.

A scris șase romane (două dintre ele publicate post-mortem), ficțiune scurtă, povestiri.


O carte din biblioteca Marei despre care vreau să vă povestesc azi se numește Jane Austen. Autoarea care a scris romane pline de sensibilitate și a apărut la Editura Litera, în seria Micii mei eroi. Continuă lectura „Biblioteca Marei: JANE AUSTEN – autoarea care a scris romane pline de sensibilitate”

Ce am citit și ce vreau să citesc din lista de lecturi a lui Rory Gilmore

Rory Gilmore

Lista de lecturi a lui Rory Gilmore, din serialul Gilmore Girls, cuprinde, nici mai mult, nici mai puțin de 408 titluri de cărți la care s-a făcut referire pe parcursul serialului și a miniseriei care i-a urmat, A Year in the Life. 

Am făcut o trecere în revistă a titlurilor și am ajuns la concluzia că le-am citit pe următoarele: Continuă lectura „Ce am citit și ce vreau să citesc din lista de lecturi a lui Rory Gilmore”

Tot ceea ce strălucește de Nicoleta Mariana Orlea – povești de viață cu și despre copiii cu autism din România

Tot ceea ce strălucește

Astăzi va fi vorba despre o altfel de carte. O carte cu mult suflet, o minunată colecție de povestiri, 20 de fragmente de viață cu și despre copiii cu autism din România. Cartea este superb (fără nicio exagerare) ilustrată de Andreea Ghencea.

Colecția de povestiri este o inițiativă a Autism Voice și a fost creată cu suportul Editurii Niculescu. Deocamdată este disponibilă doar în format e-book, dar, în viitor, va fi și în format fizic.

Mi-a plăcut că, înainte de povestirile părinților, am putit citi câte ceva despre autism, un domeniu cu care, trebuie să recunosc, nu eram prea familiarizată, și bănuiesc că nu sunt singura, așa că e foarte binevenită această parte introductivă.

De ce cred că ar trebui să citești cartea

1. Ca să faci cunoștință cu 20 de copii și cu 20 de fragmente de viață care te vor emoționa, cu siguranță.

Tot ceea ce strălucește

Continuă lectura „Tot ceea ce strălucește de Nicoleta Mariana Orlea – povești de viață cu și despre copiii cu autism din România”

10 mituri despre DANONE care sunt chiar adevărate

Iaurtul este produsul obținut prin fermentarea laptelui cu două bacterii: lactobacillus bulgaricus și streptococcus thermophilus. Originea iaurtului datează din Antichitate, când ciobanii foloseau lapte fermentat, mai ușor de păstrat decât cel proaspăt, în condițiile de atunci.

De origine turcă (yogurut), termenul înseamnă „longevitate” în bulgară, se spune yoghurt în engleză, dadhi în India și kast în persană.

Se povestește că regele Franței, Francois I a fost vindecat de o infecție intestinală datorită unui iaurt din lapte de oaie preparat de un medic trimis de sultanul turc, iaurt care a devenit de atunci băutura curții regale franceze.

Danone

Cel mai cunoscut iaurt din lume, Danone, are și el miturile lui, care, întâmplător sau nu, sunt chiar adevărate. Iată mai jos câteva dintre ele: Continuă lectura „10 mituri despre DANONE care sunt chiar adevărate”

Cum s-a făcut de a scris Charles Dickens minunatul „Colind de Crăciun”?

Scopul lui Dickens nu era, deci, să creeze capodopera vieții sale, ci doar să câștige niște bani, o mie de lire, după socoteala sa. Dar, unde dai și unde crapă, dintr-o nevoie acută de bani, a ieșit cea mai citită poveste de Crăciun de până acum. Poate sunt și scriitori contemporani în lipsă de bani și mai iese o capodoperă, cine știe?

Colind de Crăciun de Dickens
Una dintre cele mai reușite ediții în limba română

Dickens era impresionat de soarta acestor copii cu atât mai mult cu cât, în copilărie, muncise și el în fabrică, din cauza condițiilor precare în care trăia familia sa.

Inițial, în primăvara anului 1843, Charles Dickens intenționa să publice un pamflet intitulat „Un apel către poporul englez în numele copilului omului sărac”. S-a răzgândit însă, pentru că descoperise un alt mod mult mai eficient de protest.

Ideea i-a venit după ce a ținut un discurs la Manchester Athenaeum, o organizație caritabilă – unde a urcat pe scenă și politicianul Benjamin Disraeli și a vizitat o școală pentru copii săraci. Cu ocazia vizitei la Manchester, l-a vizitat și pe nepotul său, un băiat cu dizabilități, care a fost una dintre sursele de inspirație pentru Tim Degețelul. Celălalt a fost fratele mai mic a lui Dickens, și el un băiat cu probleme fizice.

Din nefericire, cu tot felul de nedreptăți ne întâlnim și astăzi (inclusiv cu exploatarea copiilor). Vreun scriitor contemporan ar vrea să-și facă auzită vocea în acest context? Și să scrie o carte care să fie citită și peste aproape 100 de ani?

Christmas Carol
O reeditare a primei ediții

Toate exemplarele primei ediții s-au vândut până la Crăciun

Prima ediție a Colindului de Crăciun a fost pusă în vânzare pe 19 decembrie și, o săptămână mai trâziu, toate cele 6000 de exemplare erau vândute. E drept că a beneficiat și de o conjunctură favorabilă, în care bradul de Crăciun era popularizat de regina Victoria și soțul ei, prințul Albert.

Prima ediție a fost foarte reușită, luxoasă de-a dreptul, cu legături de pânză roșii, litere aurii ștanțate pe copertă și, de asemenea, margini aurii. O carte perfectă de Crăciun. Edițiile în limba română sunt departe de a fi reușite, din punct de vedere al aspectului, ba unele dintre ele sunt de-a dreptul urâte. Na, c-am zis-o și pe asta!

Primele recenzii au fost favorabile, dar deloc entuziaste. Cu toate astea, la sfârșitul secolului al XIX-lea, cititorii nuvelei lui Dickens erau depășiți numeric doar de cei ai Bibliei.

Te-ar mai putea interesa și: Cu furculița literară prin lume – Crăciun în epoca victoriană

A reușit Dickens să obțină suma de bani la care se aștepta?

Din păcate, nu, cu tot succesul imediat de care s-a bucurat cartea. Autorul a câștigat doar 250 de lire sterline din vânzarea primei ediții, o sumă care l-a dezamăgit profund. Explicația pentru care s-a întâmplat asta e simplă: cheltuielile de tipărire, într-o ediție luxoasă, au fost mult  prea mari, așa că n-a rămas prea mult din banii încasați din vânzări. I-ar fi trebuit, cu siguranță, un consultant de marketing și un contabil.

Lecturi publice ale lui Dickens din Colind de Crăciun

Între 1853 și 1870, Charles Dickens a oferit nu mai puțin de 127 de lecturi publice din cartea Colind de Crăciun. Prima lectură a fost în scop caritabil, dar celelalte au fost lecturi din care autorul a câștigat bani sau diverse obiecte. Așa s-a întâmplat, de exemplu, în urma lecturii publice în beneficiul Institutului Mecanic din Sheffield, din 24 decembrie 1855, când Dickens a venit special de la Paris ca să citească din Colind de Crăciun. În semn de recunoștință, primarul orașului Sheffield i-a dăruit scriitorului un serviciu de tacâmuri, două lame de ras și două cuțite de curățat peștele, toate acestea fiid produse realizate pe plan local.

În urma unei asemenea „reprezentații”, un om de afaceri din Boston, care producea jucării, și-a închis fabrica și a dăruit fiecărui muncitor câte un curcan, la fel ca Scrooge.

Alte povești de Crăciun scrise de Charles Dickens

Charles Dickens a mai scris și alte povești despre Crăciun, The Chimes (1844, un an după Colind de Crăciun) și The Cricket on the Hearth (1845), The Battle of Life (1846) și The Haunted Man and the Ghost’s Bargain (1848).The Cricket on the Hearth, dar acestea nu s-au bucurta de popularitatea Colindului de Crăciun și sunt aproape uitate astăzi.

Colind de Crăciun a fost subiectul a zeci de filme, piese și chiar parodii, care au contribuit, fără îndoială la popularitatea nuvelei.

Recomandare de lectură

Cu furculița literară prin lume – Crăciun în epoca victoriană

Furculița literară

Furculița literară a pornit într-o călătorie prin lume. Ea vrea să descopere obiceiurile culinare ale locuitorilor ei, astăzi și în alte vremuri. În călătoria ei, are parteneri de nădejde: scriitori, mai mult sau mai puțin celebri, care ne spun povestea bucătăriilor lumii.

Astăzi, furculița literară a fost invitată la masa de Crăciun, împreună cu Ebenezer Scrooge și cu Spiritul-Crăciunului-de-Acum. În perioada victoriană, mesele de Crăciun erau adevărate festine la casele celor avuți, în afară de curcan și tradiționala budincă de Crăciun, o mulțime de alte bucate se revărsau pe mese. Cei mai puțin înstăriți se mulțumeau cu friptură de gâscă, piure de cartofi, sos de salvie și budinca de Crăciun.


Poveste de Crăciun de Charles Dickens

poveste-craciun
Continuă lectura „Cu furculița literară prin lume – Crăciun în epoca victoriană”

Biblioteca Marei: Poveste muzicală de Crăciun de Cristina Andone

Poveste muzicală de Crăciun

Astăzi vă invit la o incursiune prin Pădurea Muzicală, imaginată de Cristina Andone și pusă la cale de agenția de călătorii pentru copii (mai mici sau mai mari) Nemi.

Cristina Andone este scriitor, activist educațional și trainer de creativitate. Cărțile sale, Povești din Pădurea Muzicală, vândute în 120.000 de exemplare, își propun să îi familiarizeze pe copii cu muzica clasică printr-o metodă pedagogică originală: ‘audit de brand muzical’. Cele nouă cărți despre muzica marilor compozitori împletesc planificarea strategică de marketing cu teoria muzicală în niște povești armonioase, cu miez. Țelul autorului este de a coborî muzica clasică de pe piedestalul culturii înalte și de a o aduce pe raftul de jucării. Altfel, Cristina tocmai a terminat un roman despre cum să-ți dai demisia din publicitate și are în lucru o carte despre ii. Colecția ei etnografică poate fi admirată atât în ilustrațiile din noua carte, Enescu și hora razelor de soare, cât și în cadrul atelierelor de carte organizate în Bucuresti și în țara.

O Poveste muzicală de Crăciun este un bun prilej să evadăm din cotidian și să ne refugiem în lumea muzicii clasice, cu ajutorul celor șapte spririduși, care se pregătesc de sărbătoare.

Mai întâi, se cuvine să facem cunoștință:

Primul spiriduș care ne iese în cale se numește Vivaldi și locuiește în Poiana Patru Anotimpuri. Veverița Vivi îl ajută să împodobească bradul cu alune aurite, ghinde confiate și o tiroliană din beteală. Continuă lectura „Biblioteca Marei: Poveste muzicală de Crăciun de Cristina Andone”

Calendar de Advent: 13 decembrie – cum face Sfânta Lucia lumea un loc mai bun

Tradiții. Sezonul sărbătorilor de Crăciun începe, în Suedia, pe 13 decembrie, când este celebrată Sfânta Lucia. Celebrarea Sfintei Lucia a început în Suedia, apoi s-a răspândit în Danemarca şi Finlanda, pe la mijlocul secolului al 19-lea. Fiind considerată începutul sezonului de sărbători este, uneori, menționată ca Micul Yule. Continuă lectura „Calendar de Advent: 13 decembrie – cum face Sfânta Lucia lumea un loc mai bun”

%d blogeri au apreciat: