ZAIRA de Cătălin Dorian Florescu – o mostră bună de literatură română scrisă (din păcate pentru literatura română) în altă limbă

Zaira

Un fel de introducere: Literatura română contemporană este (mult) mai săracă cu Eugen Ovidiu Chirovici și Cătălin Dorian Florescu, care scriu (din păcate pentru noi, românii) în altă limbă decât cea a țării în care s-au născut. Tot din păcate, manualele de limbă română din viitor, mai mult sau mai puțin apropiat, au ratat șansa să-i aibă pe cei doi între filele lor.

Acestea fiind zise, să facem cunoștință cu autorul Zairei, o minunăție de carte.

Pe scurt, despre autor

Cătălin Dorian Florescu (n.1967, Timișoara) a făcut prima călătorie în Italia și America, la vârsta de 9 ani. In 1982, a plecat, împreună cu părinții, în Elveția, unde s-au stabilit în Zürich. A primit cetățenie elvețiană, a studiat psihologia și psihopatologia la Universitatea din Zürich. Între 1995 și 2001 a lucrat ca psihoterapeut într-un centru de reabilitare a narcomanilor, iar din 2001 este scriitor liber-profesionist.

A publicat în Elveția și în Germania și a primit mai multe premii literare. Continuă lectura „ZAIRA de Cătălin Dorian Florescu – o mostră bună de literatură română scrisă (din păcate pentru literatura română) în altă limbă”

9 cărți care te vor amuza

Cărțile din lista de mai jos nu fac parte, probabil, din marea literatură, așa că unii vor strâmba elitist din nas doar citind titlurie sau autorii. Poate ne lămurește cineva ce înseamnă, de fapt, marea literatură, fiindcă mie nu mi-e foarte clar.

Viața-mea-nu-chiar-perfectă

1. Viața mea nu chiar perfectă de Sophie Kinsella

Katie Brenner este o tânără care locuiește la Londra, unde are primul ei job important. Lucrurile par că merg bine pentru Katie, până în ziua când este concediată de Demeter, arțăgoasa ei șefă. Katie este nevoită să se întoarcă la părinții ei, la țară, locul din care încercase din răsputeri să scape. Neavând altceva mai bun de făcut, Katie începe să-și ajute tatăl la ferma lui, aflată aproape în faliment. Într-o zi, la ferma din Somerset își face apariția chiar Demeter, iar sosirea ei provoacă o serie de întâmplări care de care mai amuzante. Continuă lectura „9 cărți care te vor amuza”

La cumpărături de Crăciun de Sophie Kinsella – o ironie amuzantă la adresa societății contemporane

La cumpărături de Crăciun de Sophie Kinsella

Prezentarea cărții

„Becky Brandon (născută Bloomwood) se dovedeşte şi în cel de-al nouălea roman al seriei acelaşi personaj adorabil, care iubeşte cumpărăturile (chiar şi online), iar pe cele pentru Crăciun, în mod special. Viaţa ei, care curge lin şi plăcut în fermecătorul sat Letherby, unde Becky lucrează împreună cu Suze în magazinul de suvenire al acesteia, e dinamitată însă de vestea dată de părinţi, care o anunţă că se mută o vreme în Shoreditch (cea mai hipsterească zonă a Londrei) şi că îi revine sarcina de a organiza petrecerea de Crăciun a familiei. Din acest moment începe o cursă nebună (sursa unora dintre cele mai comice şi mai emoţionante pagini ale cărţii) după cel mai potrivit cadou pentru Luke, pentru Minnie şi pentru toţi cei dragi, amestecată cu eforturile disperate ale lui Becky de a ţine totul sub control şi, într-un final, de a le oferi invitaţilor săi cea mai frumoasă petrecere de Crăciun.” (carturesti.ro) Continuă lectura „La cumpărături de Crăciun de Sophie Kinsella – o ironie amuzantă la adresa societății contemporane”

Drumuri prin memorie de Octavian Paler – amintiri din călătoriile unui anticălător

In fond, sunt un anticălător. E un adevăr pe care l-am verificat de prea multe ori ca să-l mai pun la îndoială, deşi pare ciudat şi anacronic azi. Oricât aş invidia la alţii plăcerea de a voiaja, pentru mine orice călătorie rămâne o dificultate.

Nu te-ai aştepta de la cineva care se caracterizează ca un anticălător să scrie o carte cu memorii de călătorie. Octavian Paler nu numai că a făcut-o, dar a scris o carte în care amintirile din călătorii sunt îmbogăţite de reflecţii personale, analize, comparaţii şi referiri literare sau artistice.

Volumul de memorii are trei părţi, corespunzătoare celor trei ţări pe care le evocă autorul: Egipt, Grecia şi Italia.

Eu am abordat diferit lectura celor trei părţi, în funcţie de modul în care mă raportez la cele fiecare ţară. In Egipt nu am fost niciodată, deşi visez la o călătorie pe malurile Nilului încă de prin clasa a cincea, pe cānd atât Grecia cât şi Italia, nu numai că le-am vizitat de mai multe ori, dar sunt şi destinaţii mele preferate de călătorie. Continuă lectura „Drumuri prin memorie de Octavian Paler – amintiri din călătoriile unui anticălător”

Bucuria vieții de Irving Stone – o călătorie în căutarea destinului (2)

Bucuria vieții este povestea unei părți din viața lui Vincent van Gogh, mai exact de la vârsta de 22 de ani, când lucra la Galeriile Goupil la Londra până la sinuciderea sa, când avea 37 de ani.

Prima parte a călătoriei lui Vincent van Gogh a avut loc în Olanda și în Belgia, după care pictorul a decis să se mute în Franța. Mai exact la Paris.

Călătoria în căutarea destinului: Franța

Sfătuit de fratele său, Theo, și dezamăgit de nereușitele de la Haga, Vincent se decide să plece la Paris. Continuă lectura „Bucuria vieții de Irving Stone – o călătorie în căutarea destinului (2)”

Bucuria vieţii de Irving Stone – o călătorie în căutarea destinului (1)

Bucuria vieții este povestea unei părți din viața lui Vincent van Gogh, mai exact de la vârsta de 22 de ani, când lucra la Galeriile Goupil la Londra până la sinuciderea sa, când avea 37 de ani.

Este o carte a cărei lectură poate avea mai multe abordări. Poate fi citită de cei care vor să afle povestea vieții lui van Gogh, de cititorii pasionați de romanele psihologice sau de cei cărora le place ficțiunea istorică.

Pentru că eu cunoșteam foarte bine povestea vieții lui Vincent van Gogh, am avut o altă abordare, am ales să o citesc ca pe o carte de călătorie și să mă concentrez mai mult asupra locurilor prin care a trecut marele pictor.

Zundert, Olanda – locul în care a început călătoria

Călătoria lui Vincent van Gogh în căutarea destinului său a început în 1853, Zundert, un sătuc din regiunea Brabant, unde tatăl său era paroh.

Casa de lemn a parohului din Zundert, în care venise pe lume Vincent, se înălța în piață și avea în spate o grădină cu salcâmi, tăiată de câteva poteci ce despărțeau straturile de flori întreținute cu grijă. Biserica, o clădire mică de lemn, se găsea chiar în fundul grădinii, ascunsă printre pomi. Zidurile laterale aveau câte două ferestruici gotice, din sticlă obișnuită, iar înăuntru, pe podeaua de lemn, se înșirau vreo douăsprezece bănci tari și câteva tipsii pentru jar, prinse în pardoseală, ca să se încălzească enoriașii. era un lăcaș de închinăciune simplu și auster, pătruns de spiritul lui Calvin și al reformei lui.

Continuă lectura „Bucuria vieţii de Irving Stone – o călătorie în căutarea destinului (1)”

Maraton cu afine

De obicei, nu particip la aşa-numitele maratoane de lectură, cel puţin din două motive  In primul rând, citesc în ritmul meu propriu şi nu-mi place să fac asta sub presiunea timpului. In al doilea rând, prefer să am libertatea de a alege ce să citesc, fără să fiu limitată de vreo listă, cu atât mai puţin de una kilometrică.

Zilele trecute, am dat însă, într-un grup de Facebook pe care-l mai vizitez, din când în când, de un maraton de iulie, care mi s-a părut chiar simpatic, aşa că am zis să-l încerc. I-am spus maratonul afinelor, fiindcă e inspirat dintr-o rețetă de smoothie de afine, și iată ce ne propune:

1. O carte cu coperta mov ca afinele (eu zic că merge și albastru închis, de la blueberry)
2. O carte cu coperta albă ca laptele
3. O carte cu o poveste de dragoste, dulce ca mierea
4. O carte de minim 500 de pagini (să respectăm cantitățile din poză 😄)
5. O carte cu un subiect nu tocmai plăcut – dramă, ficțiune istorică sau orice altceva considerați că se încadrează.
Iată alegerile mele:

Continuă lectura „Maraton cu afine”

Jurnal de arădean #2

Am fost aseară la lansarea unei cărţi apărute la Editura Polirom. Viaţa şi întoarcerea unui Halle pe numele ei, carte scrisă de timişoreanul Alexandru Potcoavă. Locul faptei: primitorul spaţiu al Librăriei Corina. Participanţii: câţiva – foarte puţini – rătăciţi prin zonă, dacă e să mă iau după viteza cu care s-au făcut nevăzuţi la sfârşit.

N-am simţit bucuria de a participa la un astfel de eveniment, niciun vibe care să te facă să te rupi de lumea de afară şi să te conectezi la lumea imaginată de autor, mai ales că acţiunea se întâmplă (şi) în zona noastră geografică. Şi cum să te rupi de lumea de afară când năvăleşte ea peste tine sub forma unei doamne cu telefonul dat pe difuzor? Trebuie să fii arădean să dai buzna într-o librărie cu zgomotul la purtător!

Participarea restrânsă şi grăbită a confirmat, o dată în plus, că nu există în Arad o comunitate a iubitorilor de carte. Una care să zăbovească la o vorbă (plus ceva de-ale gurii, cu generozitate oferite de gazdă). Şi nu mă refer aici la comunitatea scriitorilor arădeni, despre care am auzit că există, ci la cititorul obişnuit, cel care face din lectură o pasiune.

Aradul se laudă cu două universităţi, şcoli, are o bibliotecă plus câteva instituţii culturale. Unde era toată lumea aseară?

Nu e de mirare că lansările de carte sunt atât de rare în Arad, din moment ce publicul nu prea e doritor să participe. Şi chiar cei care o fac, e pentru că se cunosc cu autorul. De data asta, cred că autorul e prea tânăr ca să trezească curiozitatea arădenilor preocupaţi şi ocupaţi cu cartea, uşor trecuţi nu doar de prima tinereţe pe care i-am văzut la alte lansări.

Despre carte o să vă povestesc după ce o citesc (sigur nu atât de amănunţit cum a făcut-o doamna care a prezentat-o aseară), deocamdată vă invit să treceţi pragul librăriei Corina şi s-o cumpăraţi. Nu uitaţi să luaţi înainte telefonul de pe difuzor! Nu e nimeni curios să vă audă conversaţiile.

Coperta unei cărți – este sau nu importantă?

Coperta-carte

Ideea să scriu (iar) despre copertele (coperțile?) de cărți mi-a venit după ce am văzut la CitestEmil imaginile cu trei ediții – una în limba română – ale unei cărți Are el un obicei, care-mi place mult, să ne arate, spre comparație, copertele mai multor ediții ale câte unei cărți. Deşi îmi place să le văd, trebuie să recunosc că aproape de fiecare dată îmi dă cu virgulă. In defavoarea ediției româneşti. Şi mă face să mă întreb de ce editurile româneşti nu prea acordă atenție copertelor cărților pe care le scot pe piață. Cu unele excepții, evident.

Aceeaşi întrebare mi-am pus-o şi în librăria Waterstone din Amsterdam. Cărțile stăteau aliniate frumos, una mai atrăgătoare şi promiţătoare ca alta. Preferata mea a fost, of course, secțiunea dedicată Agathei Christie. Incredibil ce coperte! Dacă aş fi putut, aş fi luat toate cărțile alea acasă! Din păcate … avion. Şi bagaj de cabină …

Continuă lectura „Coperta unei cărți – este sau nu importantă?”

Călătorii prin Europa de Bill Bryson – recenzie


Despre autor:

Bill Bryson (n.1951, SUA) este un autor anglo-american despre care am scris mai multe aici.

Despre carte:

calatorii-prin-europa Continuă lectura „Călătorii prin Europa de Bill Bryson – recenzie”