Abdulrazak Gurnah, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură 2021, în curând, la Editura Litera

Am primit de la Editura Litera următorul comunicat de presă:

„Scriitorul Abdulrazak Gurnah, originar din Zanzibar, este laureatul Premiului Nobel pentru Literatură în anul 2021. Academia Suedeză i-a acordat această distincție pentru „abordarea fără compromisuri şi plină de compasiune a efectelor colonialismului şi a destinului refugiaţilor la intersecţia dintre culturi şi continente”.

Cărțile sale, Paradise (1994), By the Sea (2001), Desertion (2005) și Afterlives (2020) se află în curs de apariție la Editura Litera.

Este o bucurie și o onoare să adăugăm în portofoliul Editurii Litera un scriitor valoros, cum este câștigătorul Premiului Nobel pentru Literatură de anul acesta. Abdulrazak Gurnah și-a dedicat întreaga carieră de scriitor examinării multiplelor moduri în care ființele umane trăiesc exilul, un subiect pe cât de delicat, pe atât de actual. Suntem nerăbdători să le oferim cititorilor noștri cât mai curând patru dintre cele mai apreciate romane ale scriitorului de origine tanzaniană. Dan Vidrașcu, Director General Editura Litera

Abdulrazak Gurnah s-a născut în Zanzibar în 1948, iar la vârsta de 18 ani a fugit de opresiunea politică și s-a stabilit în Anglia. Autor a numeroase povestiri și eseuri, precum și a 10 romane, el a scris despre exil, despre momente istorice importante și rupturi sociale devastatoare. Romanele sale se desfășoară în spațiile intime ale familiilor, tovărășiilor și prieteniilor: acele spații care sunt hrănite de dragoste și datorie, dar care sunt vulnerabile prin însăși natura lor.

În anul 2006, Abdulrazak Gurnah a fost ales membru al Royal Society of Literature. A avut două nominalizări la Booker Prize pentru romanele Paradise și By the Sea. Este al cincilea scriitor de origine africană distins cu Premiul Nobel pentru Literatură după Wole Soyinka (Nigeria, 1986), Naghib Mahfuz (Egipt, 1988), Nadine Gordimer (Africa de Sud, 1991), J.M. Coetzee (Africa de Sud, 2003). 

Abdulrazak Gurnah este al treilea scriitor contemporan distins cu Premiul Nobel pentru Literatură publicat la Editura Litera, după Svetlana Aleksievici (2015) și Alice Munro (2013).”

Sunt curioasă să-i citesc cărțile. Voi?

5 cărţi cu și despre case

De la Dickens la Isabel Allende, sau de la E.A.Poe la Pearl Buck, casele au fost și sunt subiecte care devin adesea un personaj în romane, fie ele de ficțiune istorică, de aventuri sau de groază. În lista de romane de mai jos, cred că fiecare cititor, indiferent de genul pe care îl preferă poate găsi o lectură care să-l intereseze.

1. Casa spiritelor de Isabel Allende

Casa spiritelor este o scrisoare de dragoste trimisă de Isabel Allende, peste timp și peste lumi, bunicului ei. Astfel s-a născut saga familiei Trueba, unde ritmurile violente ale unui pământ mitic, răvășit de cutremure și uragane, devin o a doua natură a personajelor. Impletind mistica și politica, splendoarea și decadența unei lumi ce devine istorie, Casa spiritelor este una dintre cele mai seducătoare povești născute la granița secolului XXI. 

Continuă lectura „5 cărţi cu și despre case”

Alhambra în literatură

Alhambra din Granada este unul dintre cele mai prestigioase monumente de arhitectură islamică, o dovadă importantă a prezenței musulmane în Spania, din secolul al VIII-lea până în secolul al XV-lea. Este un ansamblu de clădiri care domină orașul Granada, de pe înălțimea pe care se află, fiind una dintre cele mai vizitate atracții turistice din Europa. Așa încât nu e de mirare că a fost o sursă de inspirație pentru scriitori.

Margaret Pole, contesă de Salisbury, despre Caterina de Aragon, infantă spaniolă și prințesă de Wales al vremea respectivă (1502)

Continuă lectura „Alhambra în literatură”

Grădina de iasomie de Jane Coverdale

La miezul nopții, când înflorește iasomia în grădină, o femeie își așteaptă iubitul…

Pentru Sara Archer, viitorul de soție devotată a unui funcționar britanic în India pare asigurat, dar întâlnirea cu frumosul și puternicul Ravi Sabran schimbă totul.

Sub soarele torid al Indiei, poleiala înaltei societăți se topește, iar Sara observă curând că nimeni nu e ce pare a fi, în special soțul ei, Charles.

Dar în frumoasele grădini cu iasomie de la palatul maharajahului, Sara urmează o cărare plină de pericole, ce o îndepărtează de soțul ei cel brutal și o duce spre Ravi și taina legată de nașterea ei.” (Editura Litera)

Continuă lectura „Grădina de iasomie de Jane Coverdale”

Marketing și literatură – Activitate interdisciplinară pentru elevi (2)

Tema: STRATEGII DE PREȚ

Se dă elevilor următorul text:

În pepenării se umflau și trosneau harbujii, iar grădinarii cărau și stivuiau în piață, la Platanul Mare și la Trei Arcade munți de harbuji, de pepeni galbeni, de pepeni necopți, de dovlecei dulci. Se pârguiră și primele boabe de struguri în bătaia soarelui și apărură în bazar smochinele timpurii dulci-acrișoare. Pământul rodea mereu, cum să țină zarzavagii pasul cu el! Stăteau crainici, turci și creștini, în fața fiecărei grămezi și răgușeau strigând și vindeau, când la cântar, când din ochi, mânca și sărăcimea. Când se însera și rămâneau nevândute zarzavaturi și fructe, crainicii băteau din palme și strigau: „Geaba! Geaba!” Se repezeau atunci de peste tot copiii, bătrânii și bătrânele sărace, care, când apunea soarele, se adunau în jur, prădau cât putea să ducă fiecare și plecau alergând cu brațele pline.

„Căpitanul Mihalis (Libertate sau moarte) de Nikos Kazantzakis”

Sarcină de lucru pentru elevi:

Identificați strategia de preț practicată de producătorii de legume și fructe și prezentată în textul de mai sus.

Iarna crimelor perfecte de Tony Mott – un roman polițist geometric

Despre autoare:

Tony Mott (pseudonimul Antonetei Galeș) s-a născut în 1970 la Brașov. Debutează în 2008 cu Roșu, editura Pastel, Brașov, un roman despre o întoarcere după 20 de ani în România post-comunistă a eroinei care emigrase ilegal. În 2010, apare la aceeși editură volumul de poezii Hohote&Clocote.

Antoneta Galeș deține un master în resurse umane și comunicare și este Senior Professional in Human Resources (certificare Society for Human Resources Management USA). Este art-terapeut Phronetik® și Solution-focused Coach. 

Întrega sa activitate profesională are legătură cu dezvoltarea oamenilor și a echipelor. După o perioadă în recrutare și training, și-a continuat cariera în cadrul unui proiect al Băncii Mondiale, de modernizare a serviciilor de ocupare din România (1997-200). A lucrat într-o companie germană de retail din 2000, ca director resurse umane și apoi ca director de comunicare și dezvoltare organizațională (2015 – 2018). În 2014 a înființat Sonas, o companie de consultanță în strategie, dezvoltare și comunicare, unde își desfășoară activitatea în prezent. 

Scrie frecvent articole despre schimbare organizațională și leadership în publicații de specialitate din România. (Sursa informațiilor: tonymott.ro)

Despre carte:

Prezentarea cărții:

„Dacă o singură victimă poate părea un doar un accident, mai multe victime alcătuiesc un puzzle care poate părea imposibil de descifrat.

Fiecare dintre noi își dorește să ucidă, spune Ion Fora.

Fiecare dintre noi este dator să aleagă viața, susține Gigi Alexa.

Ion Fora e psihiatru și este găsit carbonizat după explozia garajului.

Gigi Alexa este medic legist și anchetează cazul.

Pacienții lui Ion Fora devin suspecții principali.

Dar Gigi i-a fost și ea clientă pe când era adolescentă. Deși nu vrea, se pare că trebuie să își aducă aminte totul.”

Continuă lectura „Iarna crimelor perfecte de Tony Mott – un roman polițist geometric”

Prin Arad, pe urmele personajelor din Mara lui Ioan Slavici

Prin Arad, pe urmele personajelor din Mara lui Ioan Slavici

După (zeci de) ani de la prima lectură, am recitit Mara de Ioan Slavici și eram tare curioasă cum am s-o găsesc azi față de cum mi s-a părut în anii adolescenței, ca lectură obligatorie pentru școală. Apropo de lecturile obligatorii, nu-mi amintesc să mi se fi părut o corvoadă, ceva imposibil de făcut, așa cum par să fie pentru tinerele generații de azi. Le luam ca atare, ceva ce trebuie să fac, iar unele dintre ele chiar mi-au plăcut. E drept că nu existau ispitele de azi.

Revenind la Mara lui Slavici, o să spun că mi-a plăcut, mult, mai mult ca în adolescență. Mi-a plăcut intriga, mi-au plăcut personajele, drept pentru care am pornit într-o plimbare prin locurile prin care i-au purtat pașii prin orașul în care locuiesc eu, Arad.

1. Mureșul

Mureșul este axul central, nu numai al Aradului, ci și al romanului Mara. Totul se întâmplă pe malurile Mureșului, fie în Arad, fie în Lipova.

Mureșul în aprilie 2021

„Acum însă nu era vară, ci primăvară și Murășul era lat, foarte lat, tulbure-gălbui și plin de spumă și de vâltori.”

Multe anotimpuri s-au scurs de atunci și multă apă a curs pe Mureș, dar tot la fel arată el primăvara.

Mureșul (Maris în latină, Maros în maghiară și Mieresch în germană) este un râu cu o lungime de 761 km, izvorăște în Munții Hășmașu Mare și se varsă în Tisa, marcând frontiera româno-maghiară pe o lungime de 22,3 km. A fost menționat de Herodot încă din anul 484 î.Hr. și este al doilea râu al României ca lungime și ca suprafață hidrografică.

Continuă lectura „Prin Arad, pe urmele personajelor din Mara lui Ioan Slavici”

7 cărți pe care nu le-aș reciti dar mă bucur că le-am citit

7 cărți pe care nu le-aș reciti

Lista de cărți de mai jos cuprinde cărți pe care le-am citit și mă bucur că am făcut-o, dar pe care, din motive diferite, nu le-aș reciti, cel puțin nu în viitorul previzibil, ca să zic așa.

1. Vânătorii de zmeie de Khaled Hosseini

Este o poveste tulburătoare, adesea șocantă despre prietenie, trădare, tensiuni etnice, sacrificiu, teamă, remușcare, răscumpărarea păcatului, dragoste. E o carte greu de citit, care te pune serios pe gânduri. Efectiv nu mi-a venit să cred de câtă cruzime sunt capabili unii reprezentanți ai rasei umane. E o carte atât de tulburătoare încât, atunci când am citit-o, am simțit de multe ori nevoia unor pauze în care să-mi trag sufletul.

Continuă lectura „7 cărți pe care nu le-aș reciti dar mă bucur că le-am citit”

3 lecții de antreprenoriat în gastronomie în „Moara cu Noroc” de Ioan Slavici

Moara cu Noroc de Ioan Slavici nu se numără, probabil, printre lecturile preferate ale românilor, poate pentru că face parte din programa de liceu și, dintr-un motiv care mie una recunosc că-mi scapă, dacă e pe lista de lecturi obligatorii e nefrecventabilă. Poate dacă ar încerca s-o citească cu alți ochi, ar fi o lectură mai agreabilă. De exemplu, cu ochii unui tânăr care vrea să pornească o afacere și căruia, sunt sigură, și manualele de educație antreprenorială i se par la fel de puțin plăcute. Și chiar pot fi.

Probabil că vă întrebați ce are Moara cu Noroc cu antreprenoriatul? Un prim răspuns ar fi afacerea de mare succes care a devenit vechea moară din apropierea orașului Ineu, din județul Arad. Alte 3 răspunsuri sunt lecții de antreprenoriat de mai jos.

Continuă lectura „3 lecții de antreprenoriat în gastronomie în „Moara cu Noroc” de Ioan Slavici”

Cum se studiază literatura la școală în zilele noastre?

Ideea acestui articol mi-a venit de la eterna – și deloc fascinanta – dezbatere din blogosfera despre cărți: literatură clasică sau literatură contemporană? Pornind de la această întrebare, se fac tot felul de supoziții, subiective și firești, până la urmă, dar, inevitabil, se ajunge la vinovatul de serviciu, modul în care se predă literatura la școală. Cei mai mulți dintre cei care arată cu degetul înspre profesorii de română n-au nici cea mai mică idee despre ce și cum se predă literatura la școală, și nici nu par dornici să afle de la fața locului, cum s-ar zice. În afară de asta, eu nu înțeleg de ce la capitolul literatură contemporană se încadrează doar scrieri cu referire la zilele noastre, argumentul suprem fiind acela că, prin perioadă și problemele ridicate, sunt mai aproape de sufletul cititorului tânăr. După logic asta, nu știu unde se încadrează scriitorii contemporani care scriu (și) despre epoci demult apuse. De exemplu, Philippa Gregory, Hilary Mantel, Simona Antonescu, Doina Ruști sunt doar primele nume care mi-au venit în minte. Continuă lectura „Cum se studiază literatura la școală în zilele noastre?”