Nebiruita flacără a vieții de Anna Kretzulescu-Lahovary

Despre autoare:

Anna Kretzulescu-Lahovary (1865-1964) a fost unica fiică a medicului și politicianului Nicolae Kretzulescu, unul dintre cei care au pus bazele sistemului de sănătate publică românesc. Încă din copilărie, Anna și-a însoțit părinții în călătoriile lor diplomatice. La patru ani a călătorit în Egipt, iar, mai târziu, la Berlin și la Sankt-Petersburg, unde și-a cunoscut și viitorul soț, diplomatul Alexandru Em. Lahovary. După căsătorie, Anna a fost alături de soțul său în misiunile diplomatice pe care le avea de îndeplinit în străinătate.

În timpul primului război mondial, Anna a lucrat în cadrul Crucii Roșii franceze și a contribuit direct la organizarea serviilior sanitare românești.

Era pasionată de pictură, dar, mai ales de viața în natură. A fost prietenă cu Sabina Cantacuzino, Ionel Brătianu, Zoe Davila, era verișoară îndepărtată a Marthei Bibescu și, la Paris, s-a împrietenit cu Henriette Poincare) și, în 1913, a însoțit-o pe prințesa moștenitoare Maria într-o vizită la curtea regală de la Madrid.

Anna Kretzulescu-Lahovary a traversat aproape un secol de viață, cu bune și cu rele, cu trei războaie, instaurarea regimului comunist, ca să nu mai vorbim de moartea uneia dintre fiicele sale.

Despre carte:

Publicată în 2018 de Humanitas
Format: 130×200
Tip copertă: Broșată
Număr pagini: 440
ISBN: 978-973-50-6127-2

nebiruita-flacara-a-vietii

Continuă lectura

Reclame

Șapte ani în Provence de Ioan T. Morar

Despre autor:

Ioan T. Morar (n.1956, Șeitin, jud. Arad) a absolvit, ca șef de promoție, Facultatea de Filologie a Universității din Timișoara (1981), după care a lucrat ca profesor de limba română la Lugoj. Din 1987, a devenit redactor la publicații studențești, iar mai târziu la câteva publicații naționale. A lucrat și în televiziune, ca redactor-șef la Varietăți, a fost membru al grupului Divertis și membru fondator al Academiei Cațavencu. O scurtă perioadă a fost consulul României la Marsilia, iar, în prezent, locuiește, împreună cu soția sa, Carmen, în localitatea provensală La Ciotat.

Despre carte:

Publicat în 2018 de Polirom
Data apariției: Mai 2018
Format: 130×200
Tip copertă: Broșată
Număr pagini: 336
ISBN: 9789734673216

Șapte-ani-în-Provence Continuă lectura

Jurnalul unui elev: O seară în care am învățat niște chestii tari

De-o săptămână avem musafiri din Străinezia, elevi de la o școală pe care am vizitat-o în toamnă. Nu numai școala, și pe colegii noștri. Am petrecut câteva zile acasă la ei și acum a fost rândul lor să ne viziteze.

I-am distrat și noi cum am putut. Ne-au târât profele noastre să ne/le (nu prea mă pot hotărî cui) arate Timișoara, ca și cum nu aveam altceva mai bun de făcut. Mai erau și surde pe deasupra. Chiar dacă le spuneam din cinci în cinci secunde „mă plictisesc”, „mi-e foame”, „mi-e sete”, ele nu ne auzeam. Dă-i înainte cu tupeu: Catedrala, Opera, Piața Unirii, bla bla bla. Sau te pomenești că și-au activat modulul Ignore? Ar fi capabile de asta. Bine că s-a inventat mall-ul și am ajuns, în sfârșit, acolo. Continuă lectura

„Călător prin Europa. Epistolar 1925-1930” de Giuseppe Tomasi di Lampedusa

Despre autor: 

Giuseppe Tomasi di Lampedusa (1896 – 1957), scriitor italian și ultimul prinț de Lampedusa, este autorul celebrului roman „Ghepardul”. S-a născut în Sicilia, la Palermo. A început să studieze în casa părintească, cu un tutore și cu mama și bunica sa. La liceu, a mers la școală la Roma și apoi la Palermo.

S-a mutat la Roma în 1915 și a urmat cursuri de drept. S-a înrolat în armată, a participat la bătălia de la Caporetto și a fost luat prizonier de armata austro-ungară. A scăpat din prizonierat, în 1920 a fost eliberat din armată și s-a întors în Sicilia. A făcut studii de literatură universală și, între timp, călătorea împreună cu mama sa, de care era foarte atașat. Era un om taciturn, căruia îi plăcea să-și petreacă timpul citind și meditând.

În 1932, s-a căsătorit la Riga cu Alexandra Borisovna Wolff von Stomersee, o aristocrată letonă de origine germană.

În 1940, a fost, din nou, chemat sub arme, dar a fost trimis curând acasă, deoarece era proprietar de pământuri și trebuia să se ocupe de afacerile sale.

A scris „Ghepardul” în perioada 1954-1956, dar, în timpul vieții sale, romanul a fost respins de două edituri la care trimisese manuscrisul.

În 1957, a fost diagnosticat cu cancer de plămâni și a murit pe 26 iulie, la Roma.

Ce nu știai (poate) despre Lampedusa? Un asteroid a fost botezat cu numele său.

Despre carte: 

Produs publicat în 2016 de Humanitas
Colecția Memorii/Jurnale
Format: 130×200
Tip copertă: Broșată
Număr pagini: 200
ISBN: 978-973-50-5144-0

Cartea este un jurnal de călătorie, de fapt o colecție de scrisori pe care Giuseppe Tomasi di Lampedusa le trimite verilor săi sicilieni, Lucio și Casimiro Piccolo, din călătoriile sale prin Europa, între 1925 și 1930. Pașii l-au plimbat prin Marea Britanie, Franța, Elveția, Austria, Italia și Țările Baltice. Este tânăr, pasionat de literatură și își semnează scrisorile Monstrul, asemănându-se uneori unor personaje literare. Iubește Londra bonomă, admiră orașele provinciale engleze, descoperă un Paris vesel și un Berlin nemilos și livid.

14102525_1384699888226057_8554240242028489233_n 1 Continuă lectura