Calendar: 6 februarie

1740 – A murit Papa Clement al XII-lea, al cărui pontificat a rămas marcat de multe realizări în artă și arhitectură: maiestuoasa fațadă a basilicii San Giovanni in Laterano, restaurarea Arcului lui Constantin, pavarea străzilor din Roma și a celor care ieșeau din Roma, construirea palatului guvernamental Consulta de la Quirinal și începerea construcției celebrei Fontana di Trevi.

Photo by ArtHouse Studio on Pexels.com
Continuă lectura „Calendar: 6 februarie”

100 de femei afurisite. O istorie de Hannah Jewell

Cred că e evident care e subiectul cărții, viața a 100 de femei din istorie, despre isprăvile cărora autoarea crede că e musai ca toată lumea să afle acum. Am crezut-o pe cuvânt, așa că m-am apucat să citesc cartea.

Mi-a plăcut chiar de la bun început, prin asta înțelegând chiar de la prefață, cu stilul de scriere al autoarei, direct, cumva colocvial, amuzant adesea sau cu un limbaj (prea) colorat uneori. Citind cartea e ca și cum ai sta de vorbă cu un prieten, care-ți povestește diverse chestii, uneori mai interesante, altele nu prea. Un prieten nu foarte riguros când vine vorba de perioadele istorice, din momente ce aflăm, în capitolul „Minunatele excentrice din Antichitate”, poveștile unor femei din secolele XII și chiar XIV, XV. Altfel, un excelent povestitor.

Mi-a plăcut îndemnul autoarei din prefața cărții:

„Însă, dacă aveți vreo plângere legată de nevoia ca o astfel de carte să existe, vă rog să o scrieți pe o bucată de hârtie și să o aruncați direct în mare.”

  • Editura Nemira
  • Colecție Orion
  • Anul aparitiei 2021
  • Tip copertă: Broșată (nu neapărat pe gustul meu)
  • Traducător: Alexandra Florescu (traducere bună)
  • Număr de pagini: 464
  • Format: 140 x 205
  • Limba: Română
Continuă lectura „100 de femei afurisite. O istorie de Hannah Jewell”

Femei în istorie: Elisabeta I

Elisabeta I (7 septembrie 1533-24 martie 1603), fiica regelui Henric al VIII-lea și a celei de-a doua sa soție (a fost precedată de repudiata Caterina de Aragon și i-au urmat alte patru nefericite), Anne Boleyn, a fost regina Angliei și Irlandei din 17 noiembrie 1558 până la moartea sa, fiind ultima dintre cei cinci monarhi ai Casei Tudor.

A fost poreclită și Regina Fecioară sau Buna Regină Bess. Regina Fecioară (The Virgin Queen) pentru că a existat un adevărat cult al virginității în perioada în care a domnit. Perioadă lungă, de 44 de ani, denumită și epoca sau era elizabetană, de unde, probabil, și porecla de Buna Regină Bess (Good Queen Bess), mulți englezi necunoscând un alt monarh în afară de regina Elisabeta I. Sau poate porecla era legată de faptul că, sub domnia sa, Anglia a cunoscut o înflorire fără precedent. Până și Marele Will s-a făcut și mai mare decât era în epoca elisabetană.

Regina Elisabeta I (portret din 1575) – sursa foto: wikipedia.ro

Chiar dacă a rămas necăsătorită toată viața, nu înseamnă că nu a avut parte de iubire sau de pretendenți. E de notorietate povestea sa de dragoste (platonică?) cu Robert Dudley, prietenul său din copilărie. Poveste care nu s-a finalizat printr-o căsătorie, nici măcar după moartea suspectă a soției acestuia.

Cât despre pretendenți, toți au fost trimiși de unde au venit de către regina care se mândrea cu virginitatea ei, cu excepția Ducelui de Alençon, singurul care a primit un răspuns afirmativ la cererea sa în căsătorie. Nu pentru mult timp însă, doar până când regina a tras cu urechea la cleveteala doamnelor sale de companie și a aflat cum se nasc copiii. Așa se face că ducele s-a întors și el de unde venise să devină mire regal.

Așa se face că regina pretindea că este căsătorită cu regatul și cu supușii săi, sub protecție divină.

5 lucruri pe care (poate) nu le știați despre regina Elisabeta I

1. Printre pasiunile Reginei Fecioară se pare că se număra dansul, care o ajuta să se mențină în formă și pe care se zice că îl practica zilnic. Mai mult decât atât, regina a descjis toate școlile de dans închise de predecesoarea sa, Mary I, sora sa vitregă.

2. In toate aparițiile ei, regina purta haine din materiale scumpe, cât mai colorate și bogat ornamentate (un soi de pom de Crăciun ambulant, ar zice răutăcioșii), în timp ce doamnele ei de onoare purtau îmbrăcăminte de culoare albă sau neagră, ca să fie sigure că nu atrag atenția asupra lor. Îmbrăcămintea reginei era atât de elaborată încât ritualul de îmbrăcare și dezbrăcare ajunsese să dureze patru ore (cum ziceam, brad de Crăciun). Garderoba regală ajunsese să aibă peste 500 de rochii și 2000 de perechi de mănuși.

3. Odată cu înaintarea în vârstă și, mai ales după ce a suferit de variolă, în 1560, Elisabeta a început să folosească tot mai mult machiaj pentru a-și ascunde imperfecțiunile. Își acoperea fața, decolteul și mâinile cu o vopsea albicioasă și își scoatea ochii în evidență cu ajutorul unui creion kohl. Rezultatul a fost că tenul reginei a îmbătrânit mai rapid. Bine de știut, mai ales de doamnele și domnișoarele care obișnuiesc să se „văruiască” excesiv.

4. Elisabeta I vorbea fluent câteva limbi străine (franceză, italiană și latină) și cunoștea spaniola, galeza, irlandeza, flamanda și greaca.

5. Elisabeta I a avut o relație foarte apropiată cu dramaturgul William Shakespeare, gurile rele și cititorii lui Shakespeare calificând-o ca mult prea personală, aducând ca argument aluzia, cumva amoroasă, pe care scriitorul o face la regină în cel de-al doilea act al piesei sale Visul unei nopți de vară.

Femei remarcabile în ficțiunea istorică: Katherine Parr

Katherine Parr (1512-1548) a fost una dintre reginele Angliei despre care se vorbește destul de puțin și e păcat, fiindcă a fost o personalitate remarcabilă, și nu doar pentru că a fost a șasea soție a lui Heniric al VIII-lea și a reușit să-i supraviețuiască, fără să fie repudiată. Dintre cele cinci predecesoare ale sale, doar una, Anne de Cleves, mai trăia în 1547, anul morții regelui. Prima soție, Katherine de Aragon, a fost repudiată și a murit exilată într-un castel izolat, alte două soții, Anne Boleyn și Katherine Howard, au fost decapitate, iar Jane Seymour, a murit dând naștere mult așteptatului moștenitor regal.

10 lucruri de reținut despre Katherine Parr

1. A fost botezată Katherine după prima soție a lui Henric al VIII-lea

Mama ei, Maud Green, era doamnă de companie a reginei Katherine de Aragon și și-a botezat prima fiică, născută la trei ani după ce Katherine de Aragon s-a căsătorit cu Henric al VIII-lea, în cinstea reginei. Așa se face că atât prima, cât și ultima soție a regelui au avut același nume, Katherine.

Continuă lectura „Femei remarcabile în ficțiunea istorică: Katherine Parr”

Calendar: 29 iunie

1613Teatrul londonez Globe a ars timpul unei reprezentații cu piesa Henry al VIII-lea de William Shakespeare.

1713 – Țarul Petru I al Rusiei (1672-1725) vizitează Moldova și îl cunoaște pe domnitorul moldovean Dimitrie Cantemir (1674-1723).

1819 – S-a născut, la București, într-o familie de mici boieri, Nicolae Bălcescu (d.1852, Palermo), istoric, scriitor și revoluționar român. A participat la Revoluția din 1848. Prin capodopera sa, Românii supt Mihai Voievod Viteazul, Nicolae Bălcescu l-a impus în canonul național pe voievodul Mihai Viteazul.

Continuă lectura „Calendar: 29 iunie”

ANNE BOLEYN: povestea ei spusă de Philippa Gregory și Hilary Mantel

Pe Philippa Gregory o citesc demult, am în bibliotecă toate cărțile care s-au tradus la noi plus una în limba engleză, iar cu Hilary Mantel am făcut cunoștință recent, datorită unui club de carte online, la care unul dintre titlurile propuse era ultimul volum dintr-o trilogie dedicată lui Thomas Cromwell.

Ce le aseamănă pe cele două scriitoare britanice? Un talent deosebit la scris și pasiunea pentru ficțiunea istorică, în general, și pentru Casa Tudor, în special.

Personajul care le-a atras atenția este unul dintre cele mai ofertante surse de inspirație din Casa Tudor, Anne Boleyn, cea de-a doua soție a regelui Henric al VIII-lea și mama reginei Elisabeta I.

Continuă lectura „ANNE BOLEYN: povestea ei spusă de Philippa Gregory și Hilary Mantel”

Calendar: 19 mai

O zi plină de evenimente s-a dovedit, de-a lungul timpului, 19 mai. Iată mai jos doar câteva dintre ele.

1499: Infanta Spaniei, Caterina de Aragon (1485-1536), fiica Isabelei de Castilia și a lui Ferdinand de Aragon, s-a căsătorit prin procură cu Arthur Tudor, Prinț de Wales. Caterina avea 13 ani, iar Arthur 12. După moartea lui Arhur, Caterina s-a căsătorit cu fratele acestuia, cel care avea să devină regele Henric al VIII-lea și a fost regina consoartă a Angliei între 1509 și 1533. Caterina și Henric au avut o singură fiică, Maria Tudor, regină a Angliei între 1553 și 1558, cunoscută ca Bloody Mary (Maria cea Sângeroasă).

Henric al VIII-lea Anne Boleyn
Henric al VIII-lea și Anne Boleyn. Sursa foto: wikipedia.ro

1536: Anne Boleyn, cea de-a doua soție a regelui Henric al VIII-lea al Angliei și mama viitoarei regine Elisabeta I, este executată în Turnul Londrei, acuzată de adulter, incest cu fratele ei George Boleyn și trădare.

1568:  Regina Elisabeta I a Angliei a ordonat arestarea Mariei Stuart, regina scoțienilor.

1744: s-a născut Charlotte de Mecklenburg-Strelitz, regină consoartă a Marii Britanii și Irlandei, soția regelui George al III-lea (d.1818). În legătură cu regina Charlotte, au existat speculații că ar fi avut o străbunică metisă.

1802: Napoleon Bonaparte a fondat Legiunea de onoare (Légion d’honneur), pentru a recompensa talente excelente și mari virtuți. Este cel mai înalt ordin francez, atât militar cât și cel civil.

1864: a decedat Nathaniel Hawthorne, romancier și scriitor de povestiri scurte american (n.1804).

1881: a decedat Mustafa Kemal Atatürk, ofițer militar și revoluționar turc, fondatorul Republicii Turce, supranumit părintele Turciei moderne (d.1938).

1897: Scriitorul Oscar Wilde a fost eliberat din închisoare, după doi ani de muncă grea, fiind acuzat de homosexualitate.

1935: A murit T.E. Lawrence (n.1888), cunoscut în întreaga lume ca Lawrence al Arabiei. T. E. Lawrence a fost diplomat, arheolog, scriitor și ofițer britanic, celebru mai ales pentru rolul jucat în revolta arabilor din 1916-1918. Cartea sa, Revoltă în deșert, a fost tradusă și prefațată de Mircea Eliade.

1962: La Madison Square Garden, New York, are loc sărbătorirea zilei de naștere a președintelui american John F. Kennedy, prilej pentru Marilyn Monroe să-i cânte celebrul „Happy Birthday, Mister President!”.

1966: s-a născut Jodi Picoult, scriitoare americană.

1994: a murit Jacqueline Bouvier Kennedy Onassis, jurnalistă, a 37-a Primă Doamnă a Statelor Unite, soția președintelui John F. Kennedy (n.1929), apoi soția magnatului grec Aristotel Onassis.

Recomandări de lectură:

Recomandări de filme:

  • Mary Queen of Scots (Netflix)
  • Serialul Bridgerton, unde apare regina consoartă Charlotte de Meckelenburg-Strelitz (Netflix)
  • Lawrence al Arabiei.

∗ Articolul conține link-uri de marketing afiliat. Dacă achiziționezi cărți din sursele recomandate, tu plătești același preț, iar eu primesc un mic comision, util pentru întreținerea blogului. Fapt pentru care îți foarte mulțumesc!

7 cărți pe care nu le-aș reciti dar mă bucur că le-am citit

7 cărți pe care nu le-aș reciti

Lista de cărți de mai jos cuprinde cărți pe care le-am citit și mă bucur că am făcut-o, dar pe care, din motive diferite, nu le-aș reciti, cel puțin nu în viitorul previzibil, ca să zic așa.

1. Vânătorii de zmeie de Khaled Hosseini

Este o poveste tulburătoare, adesea șocantă despre prietenie, trădare, tensiuni etnice, sacrificiu, teamă, remușcare, răscumpărarea păcatului, dragoste. E o carte greu de citit, care te pune serios pe gânduri. Efectiv nu mi-a venit să cred de câtă cruzime sunt capabili unii reprezentanți ai rasei umane. E o carte atât de tulburătoare încât, atunci când am citit-o, am simțit de multe ori nevoia unor pauze în care să-mi trag sufletul.

Continuă lectura „7 cărți pe care nu le-aș reciti dar mă bucur că le-am citit”

WOLF HALL de Hilary Mantel – intrigi la curtea lui Henric al VIII-lea

Wolf Hall

Despre autoare:

Dame Hilary Mary Mantel (n. , Marea Britanie) este o scriitoare engleză, critic și jurnalist. Familia din care provine are origini în Irlanda, dar părinții ei sunt englezi. Numele Mantel este al bunicului ei și Hilary îl poartă de la 11 ani. A început să scrie în 1974. S-a căsătorit în 1972 cu Gerald McEwen, împerună cu care a locuit în Botswana în 1977 și apoi patru ani în Jeddah.

În anul 2009, romanul Wolf Hall a câștigat premiul Booker Prize, cel mai important premiu literar pentru opere scrise în limba engleză.

Despre carte:

Anglia, 1520. Henric al VIII-lea dorește să anuleze căsătoria cu Caterina de Aragon și să o ia de soție pe Anne Boleyn. Poporul și Europa catolică se opun. Un singur om îndrăznește să-și pună în joc viața pentru a câștiga bunăvoința regelui: Thomas Cromwell, un personaj original, deopotrivă fermecător și ticălos, idealist și oportunist, fin cunoscător al caracterului uman și cu o energie fără seamăn.

Politician desăvârșit, de neclintit în ambiția sa, Cromwell își croiește cu abilitate drum într-o lume ostilă. Opunându-se parlamentului, politicii de stat și papalității, Cromwell este pregătit să redefinească Anglia conform voinței lui Henric și propriilor sale dorințe. Dar Henric este schimbător: binevoitor într-o zi, gata să ucidă în alta.

Cu un stil inimitabil, Hilary Mantel înfățișează tabloul unei societăți în prag de schimbare, în care indivizii luptă cu propriul destin sau îl acceptă cu pasiune și curaj. Romanul recreează o perioadă în care succesul oferă puteri nelimitate, dar o singură greșeală aduce moartea.” (©Litera)


Henric al VIII-lea și Anne Boleyn
Henric al VIII-lea și Anne Boleyn. Sursa foto: Wikipedia.ro

Wolf Hall este o carte pe care n-aș fi citit-o probabil niciodată, dacă n-ar fi fost Reading Room a Ducesei de Cornwall, care ne-a propus spre lectură The Mirror and The Light, a treia carte din trilogia scrisă de Hilary Mantel, o autoare, înțeleg, apreciată și bine vândută în Marea Britanie, dar de care eu n-am auzit până acum. Cum cartea propusă pentru Reading Room nu s-a tradus încă în România, am zis că, în așteptarea ei, ar fi bine s-o iau de la început cu trilogia. Prima dată am dat de O regină pe eșafod, de la Humanitas Fiction, care e volumul II. Să nu mă întrebați cum de a publicat Humanitas doar volumul II dintr-o trilogie, că n-aș ști să vă spun. Apoi am descoperit primul volum, Wolf Hall (de la Cartea pentru toți, Editura Litera), dar mi-a luat ceva până mi-am dat seama că există și ediția în limba română, cu coperta identică cu cea în limba engleză. M-am dumirit abia când i-au atașat o banderolă galbenă, pe care scria în limba română. Apropo de titlu, nici până la final nu am priceput de ce se numește cartea asta Wolf Hall, care apare abia la final, până atunci fiind menționat de două ori, în trecere, ca reședință a familiei Seymour, din care provine Jane Seymour, a treia soție a lui Henric al VIII-lea.

Continuă lectura „WOLF HALL de Hilary Mantel – intrigi la curtea lui Henric al VIII-lea”

Calendar: 5 februarie

Calendar februarie

62 AD – A avut loc un puternic cutremur de pământ în Pompeii. Magnitudinea cutremurui a fost de 5-6, cu o intensitate de IX-X pe scala Mercalli și a afectat grav orașele Pompeii și Herculaneum. Cutremurul a fost resimțit și în Napoli, unde numeroase clădiri au fost avariate. Cutremurul a fost urmat de o erupție a vulcanului Etna, în 79 AD, care a șters de pe fața Pământului cele două orașe. Continuă lectura „Calendar: 5 februarie”