Prin Arad, pe urmele personajelor din Mara lui Ioan Slavici

Prin Arad, pe urmele personajelor din Mara lui Ioan Slavici

După (zeci de) ani de la prima lectură, am recitit Mara de Ioan Slavici și eram tare curioasă cum am s-o găsesc azi față de cum mi s-a părut în anii adolescenței, ca lectură obligatorie pentru școală. Apropo de lecturile obligatorii, nu-mi amintesc să mi se fi părut o corvoadă, ceva imposibil de făcut, așa cum par să fie pentru tinerele generații de azi. Le luam ca atare, ceva ce trebuie să fac, iar unele dintre ele chiar mi-au plăcut. E drept că nu existau ispitele de azi.

Revenind la Mara lui Slavici, o să spun că mi-a plăcut, mult, mai mult ca în adolescență. Mi-a plăcut intriga, mi-au plăcut personajele, drept pentru care am pornit într-o plimbare prin locurile prin care i-au purtat pașii prin orașul în care locuiesc eu, Arad.

1. Mureșul

Mureșul este axul central, nu numai al Aradului, ci și al romanului Mara. Totul se întâmplă pe malurile Mureșului, fie în Arad, fie în Lipova.

Mureșul în aprilie 2021

„Acum însă nu era vară, ci primăvară și Murășul era lat, foarte lat, tulbure-gălbui și plin de spumă și de vâltori.”

Multe anotimpuri s-au scurs de atunci și multă apă a curs pe Mureș, dar tot la fel arată el primăvara.

Mureșul (Maris în latină, Maros în maghiară și Mieresch în germană) este un râu cu o lungime de 761 km, izvorăște în Munții Hășmașu Mare și se varsă în Tisa, marcând frontiera româno-maghiară pe o lungime de 22,3 km. A fost menționat de Herodot încă din anul 484 î.Hr. și este al doilea râu al României ca lungime și ca suprafață hidrografică.

Continuă lectura „Prin Arad, pe urmele personajelor din Mara lui Ioan Slavici”

7 cărți pe care nu le-aș reciti dar mă bucur că le-am citit

7 cărți pe care nu le-aș reciti

Lista de cărți de mai jos cuprinde cărți pe care le-am citit și mă bucur că am făcut-o, dar pe care, din motive diferite, nu le-aș reciti, cel puțin nu în viitorul previzibil, ca să zic așa.

1. Vânătorii de zmeie de Khaled Hosseini

Este o poveste tulburătoare, adesea șocantă despre prietenie, trădare, tensiuni etnice, sacrificiu, teamă, remușcare, răscumpărarea păcatului, dragoste. E o carte greu de citit, care te pune serios pe gânduri. Efectiv nu mi-a venit să cred de câtă cruzime sunt capabili unii reprezentanți ai rasei umane. E o carte atât de tulburătoare încât, atunci când am citit-o, am simțit de multe ori nevoia unor pauze în care să-mi trag sufletul.

Continuă lectura „7 cărți pe care nu le-aș reciti dar mă bucur că le-am citit”

Provocări literare – februarie 2021

De 3 x Agatha Christie, Hilary Mantel şi Delia Owens au fost scriitorii ale căror cărţi le-am citit în luna februarie, în cadrul provocărilor literare cărora m-am gândit să le dau curs.

În luna februarie provocările la care m-am gândit să răspund în anul 2021 m-au pus în fața următoarelor lecturi:

Oglinda spartă

1. Provocarea mea: Oglinda spartă de Agatha Christie

Titlul pe care l-am ales pentru luna februarie a fost Oglinda spartă, un roman din seria Marple a Agathei Christie, care ne prilejuiește o reîntoarcere în St Mary Meade, satul liniștit în care locuiește Miss Marple, sat pe care îl regăsim însă mult schimbat față de cum îl știam din alte cărți cărora le-a servit drept loc al acțiunii. Și locul în care este comisă prima crimă, Gossington Hall, ne este cunoscut din Cadavrul din bibliotecă, în care cadavrul unei tinere este găsit în fața șemineului din reședința familiei Bantry.

Oglinda spartă este o reușită frescă socială a satului englezesc, cu personaje interesante și credibile, dar și cu unele accente de umor britanic de bună calitate. Continuă lectura „Provocări literare – februarie 2021”

7 cărți în care o casă devine un personaj important

7 cărți în care o casă devine un personaj important

M-au fascinat dintotdeauna casele. Așa cum unii admiră, de exemplu, peisajele, mie îmi place să admir casele, fie în locurile noi în care ajung, fie atunci când mă aflu în orașul meu, pe străzi pe care le-am bătut de-o viață. Iar dincolo de arhitectura unei case, care poate să-mi placă sau nu, întotdeauna încerc să-mi imaginez oamenii care trăiesc dincolo de pereții casei. Probabil că la fel fac și unii dintre scriitori, atunci când dau viață unor povești în care o casă devine un adevărat (și important) personaj. Continuă lectura „7 cărți în care o casă devine un personaj important”

WOLF HALL de Hilary Mantel – intrigi la curtea lui Henric al VIII-lea

Wolf Hall

Despre autoare:

Dame Hilary Mary Mantel (n. , Marea Britanie) este o scriitoare engleză, critic și jurnalist. Familia din care provine are origini în Irlanda, dar părinții ei sunt englezi. Numele Mantel este al bunicului ei și Hilary îl poartă de la 11 ani. A început să scrie în 1974. S-a căsătorit în 1972 cu Gerald McEwen, împerună cu care a locuit în Botswana în 1977 și apoi patru ani în Jeddah.

În anul 2009, romanul Wolf Hall a câștigat premiul Booker Prize, cel mai important premiu literar pentru opere scrise în limba engleză.

Despre carte:

Anglia, 1520. Henric al VIII-lea dorește să anuleze căsătoria cu Caterina de Aragon și să o ia de soție pe Anne Boleyn. Poporul și Europa catolică se opun. Un singur om îndrăznește să-și pună în joc viața pentru a câștiga bunăvoința regelui: Thomas Cromwell, un personaj original, deopotrivă fermecător și ticălos, idealist și oportunist, fin cunoscător al caracterului uman și cu o energie fără seamăn.

Politician desăvârșit, de neclintit în ambiția sa, Cromwell își croiește cu abilitate drum într-o lume ostilă. Opunându-se parlamentului, politicii de stat și papalității, Cromwell este pregătit să redefinească Anglia conform voinței lui Henric și propriilor sale dorințe. Dar Henric este schimbător: binevoitor într-o zi, gata să ucidă în alta.

Cu un stil inimitabil, Hilary Mantel înfățișează tabloul unei societăți în prag de schimbare, în care indivizii luptă cu propriul destin sau îl acceptă cu pasiune și curaj. Romanul recreează o perioadă în care succesul oferă puteri nelimitate, dar o singură greșeală aduce moartea.” (©Litera)


Henric al VIII-lea și Anne Boleyn
Henric al VIII-lea și Anne Boleyn. Sursa foto: Wikipedia.ro

Wolf Hall este o carte pe care n-aș fi citit-o probabil niciodată, dacă n-ar fi fost Reading Room a Ducesei de Cornwall, care ne-a propus spre lectură The Mirror and The Light, a treia carte din trilogia scrisă de Hilary Mantel, o autoare, înțeleg, apreciată și bine vândută în Marea Britanie, dar de care eu n-am auzit până acum. Cum cartea propusă pentru Reading Room nu s-a tradus încă în România, am zis că, în așteptarea ei, ar fi bine s-o iau de la început cu trilogia. Prima dată am dat de O regină pe eșafod, de la Humanitas Fiction, care e volumul II. Să nu mă întrebați cum de a publicat Humanitas doar volumul II dintr-o trilogie, că n-aș ști să vă spun. Apoi am descoperit primul volum, Wolf Hall (de la Cartea pentru toți, Editura Litera), dar mi-a luat ceva până mi-am dat seama că există și ediția în limba română, cu coperta identică cu cea în limba engleză. M-am dumirit abia când i-au atașat o banderolă galbenă, pe care scria în limba română. Apropo de titlu, nici până la final nu am priceput de ce se numește cartea asta Wolf Hall, care apare abia la final, până atunci fiind menționat de două ori, în trecere, ca reședință a familiei Seymour, din care provine Jane Seymour, a treia soție a lui Henric al VIII-lea. Continuă lectura „WOLF HALL de Hilary Mantel – intrigi la curtea lui Henric al VIII-lea”

Ficțiunea istorică – unde se termină istoria și începe ficțiunea?

Ficțiune istorică

Ficțiunea istorică este o poveste care încorporează caracteristici ale perioadei în care se întâmplă acțiunea, uneori inclusiv personaje reale din trecut, dar și evenimente sau personaje fictive. Ficțiunea istorică există încă de pe vremea Iliadei și Odiseei care spun povestea Greciei Antice, folosindu-se și de elemente fantastice.

Chiar dacă apelează la elemente imaginare, ficțiunea istorică trebuie să se bazeze pe realism și să construiască o lume istorică credibilă, atât în ce privește atmosfera, cât și interacțiunile dintre personaje. La care se adaugă, în cantitate mai mare sau mai mică, elementele de ficțiune. Continuă lectura „Ficțiunea istorică – unde se termină istoria și începe ficțiunea?”

Provocările literare ale anului 2021

Nu prea obișnuiesc să dau curs provocărilor literare, nu pentru că știu eu mai bine ce vreau să citesc, ci pentru că, de mult timp, citesc puțin cam dezordonat, cam ce vine la rând. Iar mai nou, cheful de lectură riscă să se ducă pe apa sâmbetei, sub influența Netflixului, a canalului TV cu lui filmele de Crăciun și a … școlii online, care îmi ocupă foarte mult timp.

Așa încât, ca să mă motivez să citesc mai mult (fără să mă înscriu în vreun fel de maraton literar) și mai ordonat, am decis să încerc să dau curs unei provocări. Mai mult decât atât, să propun chiar eu una :). Ca să fiu sinceră, nu pot promite că o să mă țin de ele până la capăt (la sfârșitul anului), pentru că s-ar putea să mă tenteze altceva. Și, cum sunt la vârsta la care îmi pot permite să citesc doar ce-mi face plăcere – inclusiv lecturile profesionale intră în această categorie, fiindcă sunt pasionată de marketing – s-ar putea să nu reușesc să dau citesc toate cărțile din listele provocărilor de care m-am apucat (fiindcă, până la urmă, s-au adunat patru, nu una!). Cu toate că le-am ales cu mare grijă, să fiu sigură că o să-mi placă lecturile respective.

1. Prima provocare e chiar cea propusă de mine:

Citește o carte de Agatha Christie în fiecare lună

Titlurile pe care le-am propus pot fi găsite în imaginea de mai jos: Continuă lectura „Provocările literare ale anului 2021”

ZAIRA de Cătălin Dorian Florescu – o mostră bună de literatură română scrisă (din păcate pentru literatura română) în altă limbă

Zaira

Un fel de introducere: Literatura română contemporană este (mult) mai săracă cu Eugen Ovidiu Chirovici și Cătălin Dorian Florescu, care scriu (din păcate pentru noi, românii) în altă limbă decât cea a țării în care s-au născut. Tot din păcate, manualele de limbă română din viitor, mai mult sau mai puțin apropiat, au ratat șansa să-i aibă pe cei doi între filele lor.

Acestea fiind zise, să facem cunoștință cu autorul Zairei, o minunăție de carte.

Pe scurt, despre autor

Cătălin Dorian Florescu (n.1967, Timișoara) a făcut prima călătorie în Italia și America, la vârsta de 9 ani. In 1982, a plecat, împreună cu părinții, în Elveția, unde s-au stabilit în Zürich. A primit cetățenie elvețiană, a studiat psihologia și psihopatologia la Universitatea din Zürich. Între 1995 și 2001 a lucrat ca psihoterapeut într-un centru de reabilitare a narcomanilor, iar din 2001 este scriitor liber-profesionist.

A publicat în Elveția și în Germania și a primit mai multe premii literare. Continuă lectura „ZAIRA de Cătălin Dorian Florescu – o mostră bună de literatură română scrisă (din păcate pentru literatura română) în altă limbă”

Sărutul pictat de Elizabeth Hickey – o pălărie prea mare pentru un roman de debut

Despre autoare:

Elizabeth Hickey este o scriitoare americană, care s-a născut în Louisville, Kentucky, și a absolvit Masteratul în Arte la Universitatea Columbia. A debutat cu Sărutul pictat (The Painted Kiss), roman dedicat lui Gustav Klimt, a entuziasmat criticii și cititorii, deopotrivă. Acesta a fost urmat, în 2007, de The Wayward Muse, o carte de ficțiune istorică dedicată lui Dante Gabriel Rossetti.

În prezent, locuiește în Portland, Oregon.

Despre carte:

Un roman care poartă numele celui mai celebru tablou al lui Gustav Klimt nu poate să fie decât o lectură foarte interesantă. Cu gândul ăsta în minte şi cu promisiunea unei incursiuni în Viena sfârşitului de secol XIX am început, cu nerăbdare, să citesc cartea. Continuă lectura „Sărutul pictat de Elizabeth Hickey – o pălărie prea mare pentru un roman de debut”

Bucuria vieții de Irving Stone – o călătorie în căutarea destinului (2)

Bucuria vieții este povestea unei părți din viața lui Vincent van Gogh, mai exact de la vârsta de 22 de ani, când lucra la Galeriile Goupil la Londra până la sinuciderea sa, când avea 37 de ani.

Prima parte a călătoriei lui Vincent van Gogh a avut loc în Olanda și în Belgia, după care pictorul a decis să se mute în Franța. Mai exact la Paris.

Călătoria în căutarea destinului: Franța

Sfătuit de fratele său, Theo, și dezamăgit de nereușitele de la Haga, Vincent se decide să plece la Paris. Continuă lectura „Bucuria vieții de Irving Stone – o călătorie în căutarea destinului (2)”