Destine de poveste: Dora D’Istria

„Dora d’Istria a citit totul și a adnotat totul; ea vorbește corect nouă limbi și le scrie cu mare eleganță. Pariziană ca Gavarni, italiană ca Belgiojoso, spaniolă ca Larra, germană ca Goethe, rusoaică precum Pușkin, valahă ca o Ghika, grecoaică precum Botzaris sau lordul Byron, ea este unul dintre cele mai curioase exemple de ceea ce poate o natură bine dotată.”

Marchizul de Villemer (pseudonimul lui Charles Yriarte, redactor-șef al revistei Le monde illustré, Paris)

Originea

S-a născut la București, în 3 februarie 1828, cu numele de Elena Ghica, într-o familie româno-albaneză. A fost fiica marelui ban al Craiovei, Mihail Ghica și a Caterinei Ghica, de origine grecoaică.

Din familia Ghica au făcut parte, de-a lungul timpului, domnitori și boieri în Țara Românească și Moldova. Fondatorul familiei Ghica a fost Gheorghe Ghika Vodă, domn al Moldovei (1658-1659) și al Țării Românești (1659-1660), aromân, originar din Macedonia, de unde a plecat în Fanar.

Tatăl Elenei, Mihail, era colecționar pasionat, numismat și arheolog, fondatorul Muzeului Național din București, iar mama ei, Caterina, a fost nu doar foarte frumoasă și influentă la curtea regală, ci și prima româncă traducătoare și publicistă.

Dora d’Istria este pseudonimul literar al Elenei Ghica. Acesta s-ar putea traduce prin Dor de Istria (Istria este numele antic al Dunării, dar și al unei localități antice).

Continuă lectura „Destine de poveste: Dora D’Istria”

Destine de poveste: Lady Florence Baker

Sau cum a ajuns o sclavă din harem în high-life-ul britanic

Originea

Judecând după nume, Lady Florence Baker provenea din aristocrația britanică. De fapt, s-a născut Florica Maria Sas în 1841, în Aiud. A devenit Lady Florence Baker după ce s-a căsătorit cu exploratorul britanic Sir Samuel White Baker, devenind a doua lui soție.

La vremea nașterii ei, Aiud, localitatea sa natală făcea parte din multiculturalul imperiu austriac, așa că nu e de mirare că a fost cunoscută și cu numele de Barbara Sass, Marbara Maria Sass, Sass Flora sau Maria Freiin von Sass. Nu se cunosc originile familiei sale – secuiești, săsești sau românești – dar se știe că a rămas orfană la 7 ani, după ce părinții ei și-au pierdut viața în Revoluția de la 1848.

Sclavă în harem

Mai târziu, a ajuns într-o tabără de refugiați din Vidin, de unde a fost răpită pentru a fi dusă într-un harem, unde a petrecut câțiva ani, fiind bine tratată și având parte de educație, așa încât nici nu realiza că era, de fapt, o sclavă. Asta până în ziua în care stăpânul haremului a vândut-o în piața de robi din Vidin, în 1859. Apropo, de ce nu se vorbește și despre sclavii albi, ci doar despre cei cu altă culoare a pielii? Dacă tot vrem să fim corecți politic.

Frumusețea fetei cu ochi albaștri n-a trecut neobservată în piața din Vidin. Au licitat pentru ea Pașa din Vidin și un tânăr și înstărit aventurier englez, Samuel Baker. Pașa a câștigat licitația, dar Baker l-a mituit pe eunucul care se ocupa de fată, a răpit-o și a fugit cu ea la București. Din acea zi, cei doi au fost nedespărțiți.

Continuă lectura „Destine de poveste: Lady Florence Baker”

100 de femei afurisite. O istorie de Hannah Jewell

Cred că e evident care e subiectul cărții, viața a 100 de femei din istorie, despre isprăvile cărora autoarea crede că e musai ca toată lumea să afle acum. Am crezut-o pe cuvânt, așa că m-am apucat să citesc cartea.

Mi-a plăcut chiar de la bun început, prin asta înțelegând chiar de la prefață, cu stilul de scriere al autoarei, direct, cumva colocvial, amuzant adesea sau cu un limbaj (prea) colorat uneori. Citind cartea e ca și cum ai sta de vorbă cu un prieten, care-ți povestește diverse chestii, uneori mai interesante, altele nu prea. Un prieten nu foarte riguros când vine vorba de perioadele istorice, din momente ce aflăm, în capitolul „Minunatele excentrice din Antichitate”, poveștile unor femei din secolele XII și chiar XIV, XV. Altfel, un excelent povestitor.

Mi-a plăcut îndemnul autoarei din prefața cărții:

„Însă, dacă aveți vreo plângere legată de nevoia ca o astfel de carte să existe, vă rog să o scrieți pe o bucată de hârtie și să o aruncați direct în mare.”

  • Editura Nemira
  • Colecție Orion
  • Anul aparitiei 2021
  • Tip copertă: Broșată (nu neapărat pe gustul meu)
  • Traducător: Alexandra Florescu (traducere bună)
  • Număr de pagini: 464
  • Format: 140 x 205
  • Limba: Română
Continuă lectura „100 de femei afurisite. O istorie de Hannah Jewell”

Femei în istorie: Elisabeta I

Elisabeta I (7 septembrie 1533-24 martie 1603), fiica regelui Henric al VIII-lea și a celei de-a doua sa soție (a fost precedată de repudiata Caterina de Aragon și i-au urmat alte patru nefericite), Anne Boleyn, a fost regina Angliei și Irlandei din 17 noiembrie 1558 până la moartea sa, fiind ultima dintre cei cinci monarhi ai Casei Tudor.

A fost poreclită și Regina Fecioară sau Buna Regină Bess. Regina Fecioară (The Virgin Queen) pentru că a existat un adevărat cult al virginității în perioada în care a domnit. Perioadă lungă, de 44 de ani, denumită și epoca sau era elizabetană, de unde, probabil, și porecla de Buna Regină Bess (Good Queen Bess), mulți englezi necunoscând un alt monarh în afară de regina Elisabeta I. Sau poate porecla era legată de faptul că, sub domnia sa, Anglia a cunoscut o înflorire fără precedent. Până și Marele Will s-a făcut și mai mare decât era în epoca elisabetană.

Regina Elisabeta I (portret din 1575) – sursa foto: wikipedia.ro

Chiar dacă a rămas necăsătorită toată viața, nu înseamnă că nu a avut parte de iubire sau de pretendenți. E de notorietate povestea sa de dragoste (platonică?) cu Robert Dudley, prietenul său din copilărie. Poveste care nu s-a finalizat printr-o căsătorie, nici măcar după moartea suspectă a soției acestuia.

Cât despre pretendenți, toți au fost trimiși de unde au venit de către regina care se mândrea cu virginitatea ei, cu excepția Ducelui de Alençon, singurul care a primit un răspuns afirmativ la cererea sa în căsătorie. Nu pentru mult timp însă, doar până când regina a tras cu urechea la cleveteala doamnelor sale de companie și a aflat cum se nasc copiii. Așa se face că ducele s-a întors și el de unde venise să devină mire regal.

Așa se face că regina pretindea că este căsătorită cu regatul și cu supușii săi, sub protecție divină.

5 lucruri pe care (poate) nu le știați despre regina Elisabeta I

1. Printre pasiunile Reginei Fecioară se pare că se număra dansul, care o ajuta să se mențină în formă și pe care se zice că îl practica zilnic. Mai mult decât atât, regina a descjis toate școlile de dans închise de predecesoarea sa, Mary I, sora sa vitregă.

2. In toate aparițiile ei, regina purta haine din materiale scumpe, cât mai colorate și bogat ornamentate (un soi de pom de Crăciun ambulant, ar zice răutăcioșii), în timp ce doamnele ei de onoare purtau îmbrăcăminte de culoare albă sau neagră, ca să fie sigure că nu atrag atenția asupra lor. Îmbrăcămintea reginei era atât de elaborată încât ritualul de îmbrăcare și dezbrăcare ajunsese să dureze patru ore (cum ziceam, brad de Crăciun). Garderoba regală ajunsese să aibă peste 500 de rochii și 2000 de perechi de mănuși.

3. Odată cu înaintarea în vârstă și, mai ales după ce a suferit de variolă, în 1560, Elisabeta a început să folosească tot mai mult machiaj pentru a-și ascunde imperfecțiunile. Își acoperea fața, decolteul și mâinile cu o vopsea albicioasă și își scoatea ochii în evidență cu ajutorul unui creion kohl. Rezultatul a fost că tenul reginei a îmbătrânit mai rapid. Bine de știut, mai ales de doamnele și domnișoarele care obișnuiesc să se „văruiască” excesiv.

4. Elisabeta I vorbea fluent câteva limbi străine (franceză, italiană și latină) și cunoștea spaniola, galeza, irlandeza, flamanda și greaca.

5. Elisabeta I a avut o relație foarte apropiată cu dramaturgul William Shakespeare, gurile rele și cititorii lui Shakespeare calificând-o ca mult prea personală, aducând ca argument aluzia, cumva amoroasă, pe care scriitorul o face la regină în cel de-al doilea act al piesei sale Visul unei nopți de vară.

4 cărți cu care să descoperi Olanda

Despre fiecare dintre cărțile recomandate în materialul video, puteți citi mai multe dacă accesați link-urile articolelor dedicate fiecăreia carte (click pe titlul acesteia):

1. Miniaturista de Jessie Burton

2. Eu sunt fiica lui Rembrandt de Lynn Cullen

3. Fata cu cercel de perlă de Tracy Chevalier

4. Albastrul din miez de noapte de Simone van der Vlugt

Dacă știți alte cărți cu acțiunea în Olanda Epocii de Aur, vă aștept cu drag recomandările! Secțiunea de comentarii vă stă la dispoziție.

Ladies Night la Cinema City Arad

Pe 24 iunie este seară specială în locațiile Cinema City din țară!

Ai avanpremiera absolută a filmului “Long Shot”, îi vezi pe Charlize Theron şi Seth Rogen într-o comedie romantică, te bucuri de o seară specială alături de prietenele tale și la fiecare bilet primești cadou și un produs cosmetic.

Răspunde la întrebarea „De ce vrei să vezi filmul LongShot/N-ai șanse, frate!?”  (în secțiunea de comentarii) și poți câștiga o invitație dublă la avanpremiera filmului. Nu uita să dai de știre (distribuie postarea) să afle tot Aradul ce seară specială ne-a pregătit Cinema City. Până când? Până azi, la ora 22,00.

Cu cine mă văd luni seara la film?

 

Somerset de Leila Meacham

somerset

Despre autoare:

Leila Meacham (n.1938) este o scriitoare americană, despre care am scris mai multe aici.

Despre carte:

Acțiunea romanului Somerset se desfășoară pe mai mult de șase decenii din secolul al XIX-lea, o perioadă agitată a istoriei americane și surprinde aspecte ale migrației către Texas, a Războiului Civil American și abolirii sclaviei.

Povestea începe în anul 1835, în Carolina de Sud, unde Silas Toliver și Jeremy Warwick, fiii mai mici a doi plantatori înstăriți, plănuiesc să plece în Texas, mânați de dorința de a-și face acolo o viață nouă.

Silas, al cărui tată lăsase plantația moștenire fiului său mai mare, visează să aibă propria plantație de bumbac, pe care intenționa s-o denumească după strămoșul său, ducele de Somerset.

Jeremy, pe de altă parte, găsea sufocant și perimat sistemul de viață al familiei sale și spera ca în Texas să pună bazele unui alt tip de afaceri. Continuă lectura „Somerset de Leila Meacham”

Luna din palat de Weina Dai Randel

Despre autoare:

Weina Dai Randel este o scriitoare născută și crescută în China, dar s-a mutat, la 24 de ani, în Statele Unite ale Americii, unde locuiește și în prezent, împreună cu soțul său și cei doi copii A studiat la Texas Woman’s University din Denton, Texas. Luna din palat, romanul ei de debut, s-a bucurat de succes imediat după publicare și a primit mai multe premii literare, la fel ca romanul care i-a urmat, The Empress of Bright Moon, dedicat tot împărătesei Wu Zetian.

Despre carte:

luna-din-palat Continuă lectura „Luna din palat de Weina Dai Randel”

100 de personalități feminine românești

personalitati-feminine

De-a lungul timpului, româncele s-au remarcat în diverse domenii și pentru asta le admirăm mult. Iar celor din prezent, cred că ar trebui să le spunem cât de mult le prețuim, nu doar atunci când devin subiectul unui trist Breaking News. Cred că asta le-ar bucura mai mult decât orice dovezi de recunoștință formale, dar prea târzii.

Și dacă tot e Anul Centenarului, am lansat cititorilor blogului provocarea să întocmim o listă cu cele mai prețuite 100 de românce. Și iată ce a ieșit (pe domenii și în ordine alfabetică):

Personalități ale științei 

1. Ana Aslan (1897-1988) – medic specialist în gerontologie, inventatoarea produselor geriatrice Gerovital și Aslavital.

Ana Aslan
Ana Aslan Sursa foto
Continuă lectura „100 de personalități feminine românești”

Remedii pentru sănătatea aparatului uro-genital

Nu e un secret pentru nimeni că foarte multe femei, de toate vârstele, se confruntă cu probleme în zona uro-genitală. Fie că e vorba despre menstruație, naștere sau menopauză, corpul femeii suferă multe schimbări, cauzate de funcționarea sistemului uro-genital. Cu siguranță te-ai confruntat deja cu unele dintre ele.

Afecțiunile aparatului genital, aflat în imediata apropiere a celui urinar, pot determina și apariția unora afecțiuni urinare asociate. De la anemie (cu toate complicațiile pe care le determină) la tulburări menstruale, de la cistită la dismenoree sau chiar chisturi ovariene și fibrom uterin, toate fac parte din larga paletă a afecțiunilor care fac viața femeilor mult mai complicată. Decât fără ele, desigur, nu decât a bărbaților. Asta am zis-o ca să nu pară cumva discriminator, că tot e la modă termenul ăsta :). Continuă lectura „Remedii pentru sănătatea aparatului uro-genital”