Barcelona e un oraș care atrage ca un magnet. Nu este doar unul dintre cele mai vizitate orașe din lume – atât de vizitat încât rezidenții au început să caute soluții care să limiteze numărul vizitatorilor -, ci și o sursă de inspirație pentru scriitori, din imaginația cărora ies povești care-i fac pe cititori să-și dorească să pășească pe urmele personajelor.
În așteptarea momentului în care o să ajungi în Barcelona, uite câteva cărți care o să te facă să-ți imaginezi că ești acolo.
Cu ceva întârziere (cred că am devenit cam leneșă în ultimul timp sau poate eram deja și nu mi-am dat seama :)), m-am decis să aleg cartea preferată dintre cele citite în ianuarie.
Nu mă pot lăuda cu recoltă o prea bogată, în comparație cu alți cititori. Nu știu alții cum sunt, vorba lui Ion Creangă, dar eu atâta reușesc să citesc. Poate pentru că n-am o viteză prea mare, poate pentru că nu citesc cărțile în diagonală, obișnuiesc să mă bucur de fiecare rând (uneori chiar să recitesc pasaje) sau poate pentru că mă tot apuc de cărți gigantice și una e să citești o carte de 800-900 de pagini și alta să citești una de 100-200. Nu sunt însă în competiție cu nimeni, poate doar cu mine însămi, așa că asta am citit, asta îți arăt. Iar, la sfârșit, o să aleg și cartea lunii ianuarie.
Iată, în ordinea în care le-am citit, cărțile lunii ianuarie:
Dan Brown (n.1964, New Hampshire) este un autor american, renumit în special pentru thrillerele sale. A absolvit cursurile Academiei Phillips Exeter (1982), după care a frecventat Colegiul Amherst, specializarea spaniolă și engleză. Era pasionat de muzică, așa că a avut și o carieră muzicală. Din 1993, după ce s-a căsătorit, a devenit profesor de limba engleză la Academia Phillips Exeter. În afară de muzică, Dan Brown mai este pasionat și de coduri și simboluri, lucru evident din romanele sale.
A publicat primul roman, Fortăreața digitală, în 1996, iar după aceea s-a dedicat în totalitate scrisului. Prima carte care s-a bucurat de un mare succes a fost Codul lui da Vinci, cel de-al patrulea său roman.
În 2004, toate cele patru romane ale sale erau în topul New York Times în aceeași săptămână, iar în 2005 revista Time l-a situat printre cei mai influenți 100 de oameni ai anului.
Cărțile sale au fost traduse în peste 40 de limbi, iar unele dintre cărțile sale au fost ecranizate, iar filmele s-au bucurat de mare succes la public.
Produs publicat în 2017 de RAO
Format: 240 x 160 mm
Tip copertă: Cartonată
Număr pagini: 600
ISBN: 978-606-8905-49-5
Origini, ultimul roman al lui Dan Brown are toate ingredientele care l-au făcut celebru: mister, suspans, urmări, secrete, controverse, personaje care nu sunt ce par a fi, răsturnări de situație, artă, arhitectură. Și încă ceva pe deasupra: două întrebări care frământă omenirea de sute de ani. De unde venim? Încotro ne îndreptăm? Două întrebări la care prietenul și fostul student al profesorului Langdon, futurologul Edmond Kirsch, pretinde că a găsit răspunsurile. Pasionat de tehnologia computerelor și de inteligența artificială, Edmond vrea să dezvăluie descoperirile sale într-un mod cu totul inedit, în cadrul unui eveniment special organizat la Muzeul Guggenheim din Bilbao. Evenimentul este găzduit de directoarea muzeului, Ambra Vidal, o tânără superbă care, întâmplător sau nu este și logodnica prințului Julian, moștenitorului tronului Spaniei. Apropo de asta, de multă imaginație a dat dovadă Dan Brown în ce privește monarhia spaniolă! Nu cred că și-a făcut prea mulți fani în rândul Casei Regale, cu ocazia asta :). Continuă lectura „Origini de Dan Brown – recenzie”
Am citit zilele trecute, pe un blog de carte, un interviu cu un jurnalist de pe la noi, care la întrebarea „Ce carte ar fi oamenii surprinși să găsească la tine în bibliotecă?” a răspuns „A, n-am Dan Brown dacă asta voiai să întrebi. S-ar putea să fie vreo două cărți de Coelho, știi cum se spune, cunoaște-ți inamicii…” Haha! Ce amuzant! Mai degrabă arogant aș spune. Răspunsul jurnalistului a trezit în capul meu întrebarea „Care-i treaba cu Dan Brown? De ce să n-ai cărțile lui în bibliotecă?” Mai ales că nu e prima dată când întâlnesc ideea asta, că e cam nasol să-l citești pe Dan Brown și mai ales să recunoști asta. Ar fi un fel de plăcere vinovată, după cum zicea cineva pe un canal de Youtube. Continuă lectura „Cum de a ajuns Dan Brown un fel de paria a bibliotecilor?”
Dorina Danila 