Întrebări crăciunești

N-am mai făcut demult o aroganță, așa că m-am gândit că e momentul potrivit să vă provoc la un joc de Crăciun, un așa-numit tag crăciunesc. Mai exact o să formulez  niște întrebări și te provoc să răspunzi la ele. Și de ce e asta o aroganță, probabil că te întrebi? Fiindcă o să și răspund la ele. După modelul eu trag la poartă, eu apăr :). După care, evident, aștept răspunsurile tale, dacă ai chef să ridici mănușa.

Deci, să începem auto-interviul:

1. Ce-ți place mai mult, să faci sau să primești cadouri?

Îmi place să caut pe îndelete cadouri pentru cei dragi, dar, în egală măsură îmi place și să primesc. Cu condiția să fie cadouri inspirate. Nici nu sunt prea pretențioasă, nu? Continuă lectura

Zile de Crăciun de Jeanette Winterson – o carte neașteptată

Despre autoare:

Jeanette Winterson (n.1959, Manchester) este o scriitoare britanică. Este, de asemenea, profesor de scriere creativă la Universitatea din Manchester. A fost crescută de o familie de evangheliști penticostali, iar la 15 ani a plecat de acasă. A lucrat ca vânzătoare de înghețată, îngijitaore la un ospiciu, asistentă la o firmă de pompe funebre. A studiat literatura engleză la Colegiul St. Catherine din Oxford.

Prima ei carte a fost publicată în 1985, iar, de atunci, cărțile ei s-au vândut în 18 țări. A câștigat mai multe premii literare.

Locuiește în Cotswolds, Marea Britanie.

Despre carte:

Dacă ar fi să aleg un singur cuvânt ca să descriu cartea asta, acesta ar fi: NEAȘTEPTATĂ. Zile de Crăciun e o colecție de 12 povestiri și 12 rețete de Crăciun, așa încât m-am așteptat la povești, mai mult sau mai puțin siropoase, însoțite de rețete ale unor preparate mai mult sau mai puțin cunoscute. Ei bine, povestirile nu sunt deloc siropoase, iar rețetele sunt însoțite de secvențe de viață, unele chiar neașteptate. Continuă lectura

Simboluri ale Crăciunului – Bradul

Copacii, în sine, sunt obiecte sacre. Gândiți-vă la mărul din Grădina Edenului, la Frasinul lumii, Yggdrasil, venerat în mitologia nordică și germanică, la Stejarul druidic. În filmul Avatar a lui James Cameron apare un copac al zeiței, iar în opera lui Tolkien enții, copacii ce vorbesc și merg, sunt tăiați brutal deSaruman și de Orci, dușmani ai pădurii sacre.

Zile de Crăciun – Jeanette Winterson

Obiceiul împodobirii bradului de Crăciun, așa cum îl cunoaștem astăzi, își are originea în Germania, tocmai în secolul al XVI-lea, după unii chiar cu un secol mai devreme. La început, brazii erau decorați cu podoabe comestibile (nuci și mere) și, eventual, cu trandafiri din hârtie colorată. Lumânările au fost așezate în brad în secolul al XVIII-lea, fiind înlocuite mai apoi de luminițele de Crăciun care funcționau cu ajutorul curentului electric.

Există însă diverse teorii privind originea reală a acestui obicei. Utilizarea arborilor veșnic verzi pentru coroane sau jerbe care simbolizau viața veșnică era un obicei al vechilor egipteni, chinezi și evrei. A fost frecventă în rândul europenilor păgâni și a supraviețuit convertirii lor la creștinism. Popoarele din nordul Europei își decorau casele și hambarele, de Anul Nou, cu plante veșnic verzi, pentru a-l speria pe diavol, iar în timpul Crăciunului amenajau un copac pentru păsări.

În reprezentațiile medievale, puse în scenă în 24 Decembrie, în unele culturi, copacul era identificat cu Copacul Paradisului. În aceste piese, el era decorat cu mere, reprezentând fructul interzis și cu napolitane, ca simbol al Euharistiei și răscumpărării. Mai târziu, Copacul Paradisului a pătruns în casele oamenilor, iar merele au fost înlocuite cu bile roșii strălucitoare.

Obiceiul decorării bradului de Crăciun a devenit foarte popular în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Este deja de notorietate faptul că prințul Albert, soțul de origine germană al reginei Victoria, a adus la obiceiul împodobirii bradului de Crăciun. Se pare că cei doi au fost primele celebrități care au pozat în fața bradului lor de Crăciun, la castelul Windsor, în 1848. E drept că n-a fost o fotografie, ci doar un desen, care a apărut în Illustrated London News.

Primii pomi de Crăciun vânduți în Statele Unite au fost aduși în New York în 1851, în ciuda opoziției puritanilor din Massachusetts, care dezaprobau acest obicei considerat păgân.

La începutul secolului al XX-lea, brazii de Crăciun și-au făcut apariția în diverse locuri publice, mai ales în piețele din marile orașe, în jurul lor organizându-se târguri de Crăciun.

Astăzi, există o mare varietate de decorațiuni pentru brad, unele având doar o valoare estetică, altele și cu una simbolică: ghirlande, acadele, globuri, jucării, luminițe, etc. În vârful bradului este așezat un înger, ca reprezentare a îngerului Gabriel sau o stea, simbolizând steaua de la Bethleem.

Tag de Crăciun

Am văzut un tag foarte simpatic pe adrillia.ro și, deși se obișnuiește să fii nominalizat, etichetat, mai exact și deși nu prea sunt mare amatoare de tag-uri (poate fiindcă sunt cam leneșă :)), uite că m-am autoinvitat să răspund la întrebări.

Să începem, deci:

1. Care este filmul tău de Crăciun preferat?

Îmi plac foarte mult filmele de Crăciun, aș putea să mă uit la nesfârșit pe Diva sau pe Netflix. Cât despre Singur acasă 1 și 2, le revăd în fiecare an cu aceeași plăcere pe ProTV. Totuși filmul meu preferat de Crăciun e Crăciun cu familia Krank (Skipping Christmas, în original, cred),  după cartea Un altfel de Crăciun de John Grisham. Nora și Luther Krank, în care Nora și Luther Krank decid să ignore Crăciunul și să plece într-o croazieră. Numai că socoteala din târg nu se potrivește totdeauna cu cea de acasă. Și nici de Crăciun nu poți scăpa așa ușor :). Continuă lectura

Eu și Moș Crăciun de Matt Haig

Despre autor:

Matt Haig (n.1975) este un jurnalist și scriitor britanic, despre care am scris mai multe aici.

Despre carte:

Eu și Moș Crăciun este povestea magică a celor doi protagoniști ai primelor cărți din seria dedicată Crăciunului a lui Matt Haig. Eu, mai exact Amelia Wishart, adică Fetița care a salvat Crăciunul și Moș Crăciun, fost Nikolas sau Un băiat numit Crăciun.

„O imposibilitate este doar o posibilitate pe care n-o înțelegi încă.”

Cam așa e și cu cartea asta. Dacă credeai că e imposibil ca Matt Haig să mai scrie o poveste la fel de frumoasă ca primele două, ei bine, atunci n-ai înțeles câtă imaginație poate el avea :).

eu-si-mos-craciun

Continuă lectura

Moș Crăciun vine cu cadouri din Cetatea Albinelor APIDAVA

E vremea colindelor. Filele din calendar (imaginar, desigur, ca să fim ecologiști) zboară una după alta și se apropie tiptil momentul când ne vom strânge în jurul bradului să vedem ce ne-a adus Moș Crăciun. Chiar dacă unii văd în cadouri doar aspectul comercial al sărbătorii, noi îl privim ca pe un moment al bucuriei împărtășite și obișnuim să organizăm jocuri ca să facem totul cât mai amuzant.

Anul ăsta, ajutoarele lui Moș Crăciun (aka eu și cu mine) au fost foarte harnice în pregătirea cadourilor. Totul e pregătit, mai urmează doar împachetarea lor, operațiune la care participă și spiridușul Sotz. Continuă lectura

Un calendar literar de Crăciun

calendar-craciun

Dacă tot e vremea poveștilor și a calendarelor de Crăciun, uite aici câte o poveste pentru fiecare zi din decembrie până în Ajunul Crăciunului.

1. Poveste muzicală de Crăciun de Cristina Andone – dacă tot e Ziua Națională a României, să citim o poveste scrisă de o româncă

2. Misterul de Crăciun de Jostein Gaarder – un calendar de Crăciun în sine

3. Un altfel de Crăciun de John Grisham – vrei să afli ce se poate întâmpla dacă ai de gând să fentezi Crăciunul?

4. Cu cât mai mulți, cu atât mai bine de Anne Fine – aventurile de Crăciun ale unei familii trăznite numeroase Continuă lectura

Un calendar de ADVENT marca Agatha Christie

calendar-christie

Dacă tot e vremea calendarelor de Advent, m-am gândit să propun fanilor Agathei Christie – și cred că sunt câțiva pe aici – un fel de maraton literar cu 24 dintre cărțile „reginei romanului polițist”, câte una pentru fiecare zi de decembrie, până în seara de Ajun.

1. O crimă anunțată – în prima zi, un roman cu o crimă (în multe dintre cărțile Agathei se săvârșesc mai multe crime) și încă una anunțată.

2. Cine l-a ucis pe Roger Ackroyd? – autoarea a așezat cartea pe locul 2 în topul cărților preferate scrise de ea însăși, așa că am propus-o pentru ziua a doua. Continuă lectura

Un calendar de Advent pentru jumătatea mea mai bună

advent


Mi-au plăcut dintotdeauna calendarele de Advent. Știi, sistemul acela de mici surprize ascunse bine în spatele unor ușițe sau în sertărașe, 24 la număr, câte una pentru fiecare zi din decembrie, până în Ajunul Crăciunului. Sunt tot felul de calendare de Advent, unele mai simpatice ca altele, cu ciocolată (astea sunt predominante, am văzut câteva splendide prin magazine), cu produse cosmetice sau chiar calendare cu povești – cartea Misterul de Crăciun de Jostein Gaarder e ca un super calendar de Advent.

Continuă lectura

10 cărți pe care nu m-aș supăra să mi le aducă Moș Crăciun

carti-craciun

Am acasă un teanc uriaș de cărți necitite, am prieteni care se asigură mereu că am de citit o carte bună, librarul meu preferat are grijă ca lista să fie din ce în ce mai lungă, așa că nu duc lipsă de cărți, mai degrabă de timp să le citesc. Cu toate astea, nu m-aș supăra dacă Moș Crăciun mi-ar aduce niște cărți.

1. Păzea, se întoarce Moș Crăciun de Pascal Bruckner

Moș Crăciun a constatat într-o zi nu numai că nu-l mai iubeau copiii, dar nu mai era invitat nici la decernarea premiilor Oscar sau la Festivalul de la Cannes. De Marele premiu de la Formula 1 nici nu putea fi vorba. Șoc și groază!

Așa că s-a hotărât să lase specia umană în plata Domnului și dus a fost. Unde? habar n-am, tocmai de-aia trebuie să cites cartea, ca să aflu. Sper că se întoarce până la urmă, dacă ar fi să mă iau după titlu. Continuă lectura