Zaanse Schans – satul olandez cu mori și căsuțe de poveste

Dacă vrei să evadezi câteva ore din aglomerația Amsterdamului – care, apropo, mi se pare un oraș superb, dar extrem de obositor, cu toți bicicliștii ăia care apar parcă de nicăieri –  lucrul cel mai bun pe care îl poți face e să urci în tren și să mergi să vizitezi Zaanse Schans, rusticul și idilicul sătuc cu mori din apropiere. Așa am crezut eu când am urcat în tren în Centraal Station și așa ar fi fost dacă ideea asta minunată mi-ar fi venit doar mie, nu și altor sute de oameni. Care, într-o sâmbătă dimineață. n-au avut și ei altceva mai bun de făcut decât s-o ia la picior spre satul cu mori. Vorba vine la picior, că erau care cu trenul, care cu autobusul, care cu autocarele, care cu bicicletele. Nu-i vorbă, de circulat se circulă ușor în Olanda, au un transport în comun foarte bine pus la punct. Cât despre bicicliști … paradisul lor! Continuă lectura

De ce să alegi o casă modulară?

Foarte probabil că atunci când auzi de case modulare, nu ți-ai putea imagina că ai putea locui într-una. Auzind cuvântul modul, gândul te-ar putea duce, eventual, la interminabilele ore de matematică din liceu, când proful te chinuia cu nenumărate și enervante probleme cu module :). Revenind la lucruri serioase, când vine vorba de case modulare, ți-ai putea imagina o cutie, eventual metalică, de mici dimensiuni și fără ferestre, în care ar fi imposibil să locuiești, mai ales dacă ești ușor claustrofob, așa ca mine.

Dar când auzi cuvântul sandwich, la ce te gândești? Recunoaște că la felul acela de mâncare inventat de un lord mereu grăbit și care mânca mereu pe fugă. Sau la o insulă din Oceanul Atlantic, cu aisberguri albastre și mulți pinguini. Dar te-ai gândit vreodată la case din panouri termoizolante tip sandwich?

Ce-ai zice să aprofundăm puțin problema și să vedem care-i treaba cu casele modulare, cu pereți cu nume gastronomic? Continuă lectura

Povestea celor trei purceluși repovestită

A fost odată ca niciodată, că dacă n-ar fi nu s-ar povesti. Au fost odată trei purceluși care s-au cam săturat să locuiască cu părinții, așa că au plecat în lume să-și facă un rost în viață.

Și cum mergeau ei așa, au dat de o căpiță de fân, iar purcelușul cel mic a zis: „Frățiori, eu am obosit să tot merg. Îmi place căpița asta de fân, uite și niște paie, așa că rămân aici să-mi construiesc o căsuță.” Degeaba au încercat ceilalți doi să-l convingă să meargă mai departe cu ei. El o ținea una și bună: „Când vine vorba de izolații, paiele sunt alegerea cea mai bună, știm asta de la bunicii noștri care aveau case din chirpici.”  Continuă lectura

Cum ar arăta casa visurilor mele

Am adunat, de-a lungul anilor, atât de multe cărți încât uneori am impresia că o să mă dea afară din casă. Mai exact Sotzul (aka soțul) are impresia asta :). Am cărți peste tot, aproape în fiecare încăpere. În bucătărie încă nu, fiindcă mobila de bucătărie nu e dotată cu rafturi pentru cărți. În rest, sunt peste tot.

Am încercat să micșorez locul pe care îl ocupă în casă, dar degeaba. Mă tot îndemn să citesc pe e-book reader, dar nu-mi iese niciodată. Sunt cam conservatoare, ce să fac. Un ecran nu se poate compara cu foșnetul filelor de carte sau cu mirosul inconfundabil al unei cărți. Am mai avut (palide) tentative să scap de unele cărți. După fiecare mi-a părut rău ca unui copil care și-a pierdut jucăria preferată. Continuă lectura

Casa din vis

Eu sunt HaiHui și mă întorc acasă după o zi obositoare la școală. De fapt nu mă cheamă așa, HaiHui e doar porecla pe care mi-au dat-o elevii mei fiindcă fac parte din gașca Călătorilor Pasionați. Se poate și mai rău, am un coleg pe care l-au botezat ZevZec, fiindcă … de fapt, habar n-am de ce l-au botezat așa.

Cotrobăiesc după chei, trec minute bune pînă le găsesc și reușesc să deschid ușa. Ce bine ar fi să pot da o comandă vocală prin telefon, după modelul „Sesam, deschide-te” și ușile să se deschidă singure. Aș economisi o grămadă de timp.

coming home
Sursa

Dacă te întrebi ce caut acolo jos, să știi că mă gândesc ce bine ar fi să am încălzire în pardoseală :). Dar n-am, așa că mă ridic și mă târăsc spre camera de zi, unde mă trântesc pe canapea. Dau drumul la televizor, să văd ce mai e prin țărișoară. Nimic nou sub soare (din păcate, nici sub nori), așa că parcă aud cum încep să se scorojească pereții de plictiseală. Opresc televizorul și stau o vreme cu ochii în tavan, fără mă gândesc la nimic. Adorm și încep să visez proiecte de case. Oare visul ăsta mi se trage de la pasiunea mea de a fotografia case peste tot unde merg sau de la grija că trebuie să zugrăvesc iar dacă se scorojesc pereții? Continuă lectura

Case din lumea largă – Grecia

THASSOS

Panaghia
Panaghia

Continuă lectura

Case din lumea largă – Portugalia

PORTO

67-min Continuă lectura

Turul insulei Thassos – partea III

Panaghia – un sat ca un labirint ascuns în munți

Am încheiat turul insulei în pitorescul sat Panaghia, fostă capitală a Thassos-ului în secolul al XIX-lea și parte a patrimoniului UNESCO.

harta-thassos
Harta insulei Thassos

Numele localității a fost inițial Anastasios (în traducere, cel care răsare), dar fiindcă locuitorii insulei spuneau că merg la Panaghia, adică la Sfânta Născătoare, atunci când era slujbă, numele satului a fost schimbat, devenind astfel Panaghia. Continuă lectura

Turul insulei Thassos – partea I

Limenas – capitala insulei

Am început turul insulei în capitala Limenas  (în traducere Limenas înseamnă port), unde am petrecut cele două săptămâni „grecești” anul acesta.

thassos
Portul vechi din Limenas

Traseul excursiei are aproximativ 100 km, pe șoseaua care înconjoară insula.

harta-thassos
Harta insulei Thassos

Noi am pornit pe coasta de vest și am întâlnit mai întâi patru sătucuri pescărești care au, fiecare dintre ele, un sat corepondent în interiorul insulei, la munte. Cele de pe coastă se numesc skale (skala înseamnă plajă).

thassos

Satele de pe coastă și poveștile lor

Primul sat în care am ajuns, Skala Rachoni este așezat într-o vale fertilă, plină de pini și măslini. Aici a crescut Mehmet Pașa, fondatorul Egiptului modern și a ultimei dinastii egiptene. În Rachoni se găsește cel mai bătrân măslin de pe insulă. A trecut deja de 900 de ani.

Skala Prinos este continuarea satului Prinos și servește ca port de legătură cu Kavala, portul de pe continent. În Skala Prinos te poți caza la hoteluri chiar de 5* și te poți bronza pe plaje premiate cu Blue Flag, care certifică puritatea apei și calitatea nisipului. Din Prinos poți ajunge la mănăstirea Agios Pantelimonas, adică Sf. Pantelimon. O mănăstire care are o legendă asemănătoare legendei Meșterului Manole al nostru. A fost construită în 1843, din piatră de munte. O potecă aflată în spatele zidului sudic al mănăstirii duce la o peșteră, în care este un lac cu apă sfințită. Se povestește că zidirea mănăstirii a început la 3 km depărtare, dar că în fiecare zi meșterii găseau distrus tot ce ridicaseră în ziua precedentă. Într-o zi, au văzut urme de pași care duceau către peșteră acolo unde și-au găsit și uneltele. Și-au zis că trebuie să fie un semn divin așa că au construit mănăstirea lângă peșteră, fără să mai întâmpine nicio piedică. Sf. Pantelimon, cunoscut pentru însănătoșirile miraculoase pe care le-a făcut, este sărbătorit, în fiecare an, pe 27 iulie, de către o mulțime de credincioși din toată Grecia și turiști, care vin aici ca să se roage și să bea apă sfințită.

În Skala Sotiros, în afară de micile și pitoreștile căsuțe pescărești, pe fereastra cărora poți scoate undița ca să pescuiești. Și pe acoperișul cărora ai impresia că treci cu mașina :).

thassos

thassos

thassos

În afară de căsuțele pescarilor, aici se mai găsesc cel mai vechi sit arheologic de pe insulă și rămășițele celor mai vechi băi romane. Corespondentul său, Sotiros, este unul dintre puținele locuri neafectate (încă) de modernitate. Sotiros înseamnă Mântuitorul.

Skala Kallirachi este un port care a fost, în repetate rânduri, ținta piraților bulgari. Sincer, nu m-am gândit până acum că și bulgarii aveau pirați :). Inițial, se numea Kakirachi, adică versant rău (în limba greacă, kaki înseamnă rău, nefolositor). După reconstrucția satului, s-a hotărât schimbarea numelui în Kallirachi, versant bun (kali, kalo, kala înseamnă bun). Sub Biserica Schimbării la Față din Kallirachi se găsește un lac subteran.

Skala Maries este un alt sătuc port, atacat în trecut de multe ori de pirații slavi. Într-unul dintre cele mai sângeroase atacuri, în secolul al VIII-lea, a fost ucisă aproape toată populația, cu excepția a două femei, care au reușit să se ascundă. Apoi au fugit și și-au găsit adăpost într-un cătun de munte. Singura lor dorință, după ce și-au revenit, a fost refacerea satului lor. Întreaga comunitate li s-a alăturat și, atunci când satul a fost reconstruit, i s-a pus numele Maries, adică Cele două Marii, în cinstea celor două femei, amândouă cu numele Maria. În Maries, un sătuc liniștit, aflat la umbra unor platani mai vechi de 350 de ani, de se găsesc ruinele celei mai vechi biserici de pe insulă. La ieșirea din Maries, un drum de munte te conduce la Cascada Marion și la Peștera Elfilor.

Continuarea în Turul insulei Thassos – partea II.


 

Alte articole despre Grecia:

Turul insulei Thassos – partea III

De ce să mergi la Theologos?

Întâlnire nocturnă cu istoria

Thassos, insula de smarald

 

Casa cu iederă

Casa cu iederă este una dintre cele mai frumoase clădiri din Arad. Se află pe Bulevardul Vasile Milea, vis-a-vis de Tribunal. Din păcate, e cam părăsită de când a fost retrocedată. Sper să nu ajungă o dărăpănătură, ca atâtea alte case frumoase. Eu zic că ar putea fi o bună sursă de inspirație pentru un thriller (carte sau – de ce nu? – chiar pentru un film :).

Continuă lectura