Calendar de Advent: 24 decembrie – deserturi din Provence și acorduri din Oratoriul de Crăciun

Oratoriul de Crăciun BWV 248 de Johann Sebastrian Bach este una dintre capodoperele muzicii clasice și a fost compus pentru a fi interpretat în cele două biserici importante din Leipzig, cu ocazia Crăciunului din 1734. Apoi nu a mai fost cântat până în 1857.

Nu este un oratoriu în sensul baroc al cuvântului, ci un set de șase cantate, fiecare cu durata de 25-30 de minute. Fiecare dintre ele portretizează diverse momente ale Nașterii:

  • prima parte descrie nașterea lui Iisus (pentru Ziua Crăciunului)
  • a doua,  vestirea păstorilor (26 decembrie)
  • a treia, adorarea păstorilor (27 decembrie)
  • a patra, tăierea împrejur a Domnului (pentru Anul Nou)
  • a cincea,  călătoria Magilor (prima duminică după Anul Nou)
  • a șasea, botezul lui Isus în râul Iordan (Boboteaza).
Biserica Sfântul Nicolae din Leipzig. Sursa foto: Pinterest

Continuă lectura „Calendar de Advent: 24 decembrie – deserturi din Provence și acorduri din Oratoriul de Crăciun”

Calendar de Advent: 23 decembrie – misterul Spărgătorului de nuci este dezvăluit

Povești. Spărgătorul de nuci a apărut prima dată într-o povestire scrisă de E.T.A. Hoffman (1776-1822) și publicată în 1816. Spărgătorul de nuci și regele-șoarece era o poveste sumbră, despre Marie, o fată nefericită care iubea un spărgător de nuci sub formă de păpușă.

Alexandre Dumas a adaptat povestea în 1845 și i-a dat o formă mai potrivită pentru copii. Continuă lectura „Calendar de Advent: 23 decembrie – misterul Spărgătorului de nuci este dezvăluit”

Calendar de Advent: 22 decembrie – cum s-a transformat o poezie în cel mai celebru colind din lume

Stille Nacht, cel mai cunoscut colind de Crăciun din lume a fost la început o poezie scrisă de preotul austriac Josef Mohr (1792-1848), în anul 1816. În 1818, pregătindu-se pentru slujba din seara de Ajun de la biserica Sfântul Nicolae din Oberndorf, preotul a descoperit că nu funcționa orga. Probabil că orga avusese de suferit din cauza umidității și a ruginei, deși povestea spune că de vină erau niște șoricei care îi roseseră tuburile. Continuă lectura „Calendar de Advent: 22 decembrie – cum s-a transformat o poezie în cel mai celebru colind din lume”

Calendar de Advent: 21 decembrie – renii lui Moș Crăciun și înlocuitorii lor

Renii lui Moș Crăciun. E un lucru binecunoscut că Santa Claus/Moș Crăciun călătorește într-o sanie  trasă de reni, dar alți aducători de daruri oare cu ce se deplasează ca să ajungă cât mai repede la copiii? Imaginația oamenilor se pare că nu are limite nici în acest domeniu.

Renii au apărut prima dată într-o poveste cu Moș Crăciun în 1821, într-o carte americană cu desene, The Children’s Friend: A New Year’s Present, to Little Ones From Five To Twelve, care-l înfățișa pe Santeclaus într-o sanie trasă de un ren.

În 1823, numărul renilor a crescut la opt, în poezia A Visit From Saint Nicholas (mai cunoscută ca A Night Before Christmas) de Clement Clarke Moore: Dasher, Dancer, Prancer, Vixen, Comet, Cupid, Donder și Blitzen.

When, what to my wondering eyes should appear,
but a miniature sleigh, and eight tiny rein-deer,
with a little old driver, so lively and quick,
I knew in a moment it must be St. Nick.

More rapid than eagles his coursers they came,
And he whistled, and shouted, and call’d them by name:
„Now, Dasher! Now, Dancer! Now, Prancer, and Vixen!
„On, Comet! On, Cupid! On, Dunder and Blixem!

„To the top of the porch! to the top of the wall!
„Now dash away! dash away! dash away all!”

As dry leaves that before the wild hurricane fly,
When they meet with an obstacle, mount to the sky;

So up to the house-top the coursers they flew,

Ceva mai târziu (prin 1949) a apărut și vedeta grupului, Rudolf.

Înlocuitorii de reni. În Australia, Tata Crăciun (Father Christmas) este adus de șase canguri albi, timp ce în Spania și în țările din America Latină, cei Trei Magi călătoresc pe cămile. Pere Noel din Louisiana trebuie să traverseze mlaștinile, așa că vine într-o pirogă trasă de aligatori și un vârcolac cu nasul roșu. În Olanda, Sinterklaas. după ce a călătorit pe mare, venind din Spania, odată debarcat, încalecă un superb cal alb.

În timp ce Moșul elvețian își face apariția în spinarea unui măgar, Papai Noel din Brazilia pare mai pricopsit și sosește, nici mai mult, nici mai puțin decât la bordul unui elicopter.

În Cehia, Moș Crăciun are o condiție fizică bună pentru vârsta lui, din moment ce coboară din cer pe o frânghie aurie, la fel și vârstnica Befana în Italia, călare pe mătura ei zburătoare. La fel de sprinten pare și Weihnachtsman, care bate Germania la pas, cu ditamai sacul în spinare.

La mare, la soare, în îndepărtatul Hawaii, Kanakaloka vine într-o canoe, adesea îmbrăcat în lava-lava (un fel de fustă locală) și urează localnicilor:

MELE KALIKIMAKA!

În Iran, solstițiul de iarnă este sărbătorit prin cu festivalul Shab-e Yalda sau Noaptea Yalda, care își are rădăcinile în vechile tradiții persane zoroastriene.
În cea mai lungă noapte a anului, oamenii se adună împreună cu familia și prietenii și se străduiesc să rămână treji toată noaptea, ca protecție împotriva spiritelor rele care ar putea să vină. A doua zi, este sărbătorită victoria asupra întunericului.
Un fel de mâncare populară de Shab-e Yalda este fesenjan (Khoresh-e fesenjān), o tocană de pui aromată cu rodii și nuci. În mod tradițional, este preparată din vinete și carne de pui, eventual chiftele de carne sau bucăți de carne de miel. Se condimentează cu turmeric, scorțișoară, coajă de portocală, cardamon și muguri de trandafiri. Se servește cu orez alb sau galben.
Este un fel de mâncare consumat și în Republica Azerbaidjan.
Nu știu cum vă sună vouă, dar pe mine tare mă tentează să caut rețeta și s-o testez :).

Calendar de Advent: 20 decembrie – de ce hornurile nu sunt o idee la fel de bună pentru Moș Crăciun peste tot?

Pe unde pătrund în casă cei care le aduc daruri? Asta este o întrebare pe care toți copiii și-o pun în așteptarea lui Moș Nicolae, Moș Crăciun, a lui Tata Crăciun, a Befanei, a lui Sinterklaas sau cum s-o mai numi personajul cel darnic. Și, în așteptarea lui, nu pun geană pe geană, doar-doar l-or surprinde asupra faptei. De multă vreme, hornul  casei pare să fie locul preferat prin care Moș Crăciun își face apariția. Nu peste tot, însă. Continuă lectura „Calendar de Advent: 20 decembrie – de ce hornurile nu sunt o idee la fel de bună pentru Moș Crăciun peste tot?”

Calendar de Advent: 9 decembrie

În multe țări, e greu să-ți imaginezi un Crăciun fără un bol de nuci pe masă și un Spărgător de nuci prin preajmă. Fie sub forma unei decorațiuni, a unui balet sau a unei povești. Dar de unde vine tradiția nucilor și a Spărgătorilor de Nuci? Poate de la Moș Nicolae, care obișnuiește să lase nuci și mere în ghetuțele copiilor? Același Moș Nicolae, care, în Anglia elizabetană, ajungea la câte o petrecere cu un sac mare de nuci, pe care le împrăștia pe podea, pentru ca băieții să ducă adevărate lupte pentru ele.

Se pare, însă, că obiceiul aruncării nucilor e mult mai vechi decât sărbătoarea Crăciunului. Continuă lectura „Calendar de Advent: 9 decembrie”

Calendar de Advent: 4 decembrie – un Crăciun exotic

În Australia, Tata Crăciun este așteptat cu fețe de pernă în loc de șosete, chilienii sărbătoresc Crăciunul dansând pe muzică cu influențe asiatice, în timp ce columbienii fac petreceri zgomotoase. Egiptenii copți sărbătoresc Crăciunul pe 7 ianuarie, iar neo-zeelandezii fac grătare și picnicuri pe plajă.

În Australia, copiii lasă la picioarele patului o față de pernă (varianta australiană de ciorăpel), pentru cadourile mici, cele mari urmând să fie așezate sub brad. Afară sunt lăsate prăjiturele și lapte (uneori bere) pentru Tata Crăciun, care aduce cadourile și apă pentru cangurii care îi trag sania. Cum nu prea există coșuri la case, Tata Crăciun intră, de obicei, pe fereastră. Continuă lectura „Calendar de Advent: 4 decembrie – un Crăciun exotic”

Calendar de Advent: 1 decembrie

Azi, vă propun un calendar de Advent în care să regăsiți, în fiecare zi, o mică poveste despre obiceiuri sau simboluri al sărbătorii de Crăciun. Vă invit astfel la o călătorie prin lume, care sper să vă facă plăcere.

O să avem parte și de delicii culinare, de azi sau din alte vremuri. Cine știe, poate vă încumetați să le preparați și să le faceți, astfel, o surpriză celor dragi.

Vă aștept, deci, zilnic, să deschideți pagina cu surprize a zilei!

Călătoria noastră începe, cum e firesc, în România, a cărei Zi Națională e azi. Să-i urăm deci La mulți ani, România!

Deși un popor majoritar ortodox, românii sărbătoresc Crăciunul după calendarul gregorian, la fel ca în Europa Occidentală. Startul sărbătorilor este dat în seara zilei de 5 decembrie, în Ajun de Sfântul Nicolae, pe care îl așteaptă toți copiii, cu ghetuțele frumos lustruite, ca să le aducă mici daruri. Copiii neastâmpărați se pot aștepta la o nuielușă, în schimb.

Crăciunul este marcat în România cu activități de grup, în cinstea vremurilor trecute. În Ajun de Crăciun (unii și mai devreme), românii împodobesc bradul cu ornamente și ghirlande, dar și cu obișnuitele bomboane-salon, învelite în staniol.

În Ajun, copiii merg la colindat, unii dintre ei cu o stea în vârful unui par, iar cei colindați le dăruiesc fructe, dulciuri sau bani.

Moș Crăciun vine în seara de Ajun să aducă daruri celor care au fost cuminți în anul care a trecut (și mai mici și mai mari).

Obiceiuri specifice marchează perioada dintre Crăciun și Anul Nou. Tinerii din sate obișnuiesc să meargă cu Plugușorul, recitând versuri care amintesc de împăratul Traian (care a colonizat regiunea în secolul I d.Hr.) cântând, pocnind din bice și sunând din zurgălăi și din buhai.

Alte obiceiuri specifice, mai ales în mediul rural, sunt Viflaimul – un tip de teatru popular religios apărut în secolul al XVIII-lea – și Capra – obicei derivat dintr-un ritual precreștin al fertilității.

Și mai sunt și colindele, frumoasele colinde românești. Dacă ar fi să vă întreb care e preferata voastră, ce ați răspunde? M-am gândit la asta și m-am hotărât, cu greu că azi, preferata mea e Praznic luminos. Mâine s-ar putea ca răsunsul să fie altul. Până atunci vă invit s-o ascultați, în superba interpretare a corului Madrigal.

În ziua de Anul Nou, copii merg din casă în casă cu Sorcova, o ramură decorată cu flori artificiale și le urează (în versuri) un an bun celor pe care îi sorcovesc.

Aveți nevoie de următoarele ingrediente:

  • 750 ml de vin roșu
  • două mere mari, feliate
  • trei linguri de zahăr brun (se poate evita zahărul, deoarece dulceața lui poate acoperi aroma vinului)
  • o linguriță de coajă de portocala rasă
  • două bețișoare de scorțișoară (nu pudră pentru că va da vinului un aspect tulbure și neplăcut)
  • patru cuișoare.

Sursa foto

Mod de preparare

Se pune vinul la fiert într-un vas, se adaugă zahărul, coaja de portocală rasă, scorțisoara și cuișoarele. Se lasă amestecul pe foc timp de două-trei minute, și se amestecă din când în când, pentru omogenizarea aromelor. Nu se va aduce vinul la punctul de fierbere (chiar dacă se numește vin fiert!), temperatura lui nu trebuie să de pășească 80 de grade Celsius, deaoarece, la temperaturi mai mari se evaporă alcoolul și se schimbă gustul condimentelor.

Se îndepărtează bețișoarele de scorțișoară și cuișoarele, se toarnă vinul în căni, de preferat cu decor de Crăciun, și se adaugă feliile de măr.

Se servește băutura cât este încă caldă.