Pastila de vorbă: BRANHII sau BRONHII?

branhii

O singură literă diferențiază cele două cuvinte, branhii și bronhii. Oare tot la fel de mică e și diferența între înțelesurile celor două cuvinte? Să vedem ce zice dicționarul despre asta.

  • bránhie sf [At: DA / Pl: ~ii / E: lat branchio] Lamelă care aparține unei serii ce formează aparatul respirator al animalelor acvatice.

Adică ceva care ajută animalele acvatice să respire, cum ar veni.

  • brónhies f [At: DA / V: ~nșie / Pl: ~ii / E: fr bronche] Fiecare dintre tuburile cartilaginoase în care se bifurcă traheea și care se prelungesc în plămâni în ramificații din ce în ce mai fine.

Adică altceva care ajută animalele terestre (și oamenii) să respire.

Acestea fiind zise – scrise, mai exact – am și eu o întrebare pentru autoarele manualului de Calitatea produselor și serviciilor, clasa a IX-a, apărut la CD Press în 2018 și avizat de Ministerul Educației: peștii or fi animale acvatice sau terestre? Dacă mă uit la pagina 99 a manualului, aș zice că umblă pe pământ, din moment ce au bronhii (cuvânt care apare de mai multe ori, nu o singură dată, să zici că e o greșeală).

Or fi primit și gradație de merit, ca recompensă pentru faptul că au confundat branhiile cu bronhiile, nu?

Sursa foto: pixabay.com

Reclame

Provocarea lunii februarie – un roman clasic

Cărțile lui Cupidon – ziua 6

bel-ami

Dintre multele romane clasice pe care le-am citit, am ales exact unul pe care nu l-am citit.

Poate pentru că aștept un imbold ca să-l citesc sau mai bine nu. Hai cu recomandările! Pro sau contra?

De ce nu se vând autorii români contemporani?

carti

Cărțile lor, evident, nu ei pe persoană fizică. Asta e o întrebare care suscită aprinse dezbateri prin blogosferă și nu numai. Am văzut zilele trecute că iar s-au aprins spiritele pe tema asta și că au fost identificați și niște vinovați. Rușine să le fie, zic, și să treacă la colț, preferabil în genunchi pe coji de nucă!

Dar ce mai dezbateri s-au încins! Pe pagina unui autor de care eu n-am auzit până acum (ce să faci, se-ntâmplă), niște băieți erau atât de pătimași și de aprinși de zici că participau la un casting pentru reclama aia antihărțuială de la Gillette! Sper că i-a scos cineva din priză sau măcar le-a spus că reclama s-a filmat deja cu alți protagoniști.

Continuă lectura

Dragă scriitorule

scriitor

Să știi că am tot dreptul din lume să nu-mi placă cartea ta (na, uite și cacofonia, dar ce să fac dacă asta e limba română). Din o mie și unul de motive care ar putea să-mi treacă prin cap. Unul dintre ele ar putea fi chiar coperta. Da, știu lozinca aia cu nu judeca o carte după copertă, dar, sinceră să fiu, puțin îmi pasă de ea. Se întâmplă adesea ca primul contact cu o carte să fie coperta, care poate să-ți placă sau nu. Dacă nu ar fi importantă coperta, de ce nu au toate cărțile copertă la fel? Unele te iau de ochi cam la fel ca poza de cover a scrisorii. Hai, recunoaște că prea mult roșu strică!

Și să mai știi, scriitorule, că pot alege să-ți cumpăr cartea sau nu. La urma urmei, e o marfă și, ne place sau nu, decizia de a băga mâna în buzunar – sau în cont – e a clientului. Și chiar nu te poți aștepta să placă tuturor cartea ta. Dacă o faci, înseamnă că ești ușurel rupt de realitate.

Și nu în ultimul rând, dragă scriitorule, să știi că am tot dreptul să-mi dau cu părerea despre cartea ta. Și tu n-ai cum să mă oprești să fac asta, cu atât mai puțin cu agresivitate (verbală, desigur).

Și mai află, dragă scriitorule, că librăriile au tot dreptul din lume să-ți expună cartea în vitrină sau nu, dacă apreciază că ar putea să-i ofenseze pe unii trecători (clienți potențiali, de altfel). Librăriile sunt afaceri private și au tot interesul să nu le creeze disconfort clienților lor. La fel cum firma aia grecească care vinde produse printr-un lanț de supermarketuri a scos de pe etichete crucea creștină, deoarece ar putea să-i ofenseze pe unii clienți, la fel și librăriile au dreptul să-ți expună sau nu coperta în vitrină.

Și, dragă scriitorule, n-ar strica să mai cobori puțin cu picioarele pe pământ și să revii în lumea cititorilor. Iar dacă nu ai chef să le auzi părerile, care uneori se întâmplă să nu coincidă cu ale tale, ce-ar fi să te lași de scris și să te apuci de grădinărit, de pildă?

Cu aleasă considerație,

doar un cititor

P.S. Și pentru că ești simpatic atunci când vrei, îți fac o sugestie: dacă te enervează rău careva, trage adânc aer în piept și numără până la zece. Poate îți trece impulsul să-l apostrofezi. Nu e deloc elegant să faci asta, parol!

10 autori foarte populari pe care nu i-am citit încă

10 autori pe care nu i-am citit încă

Unii cititori aleg cărțile pe care le citesc (și) în funcție de popularitatea autorilor lor. E de înțeles, până la urmă, ca, dacă tot te „ciocnești” de ei și de cărțile lor peste tot pe unde te-nvârți, să-ți dorești să le citești. Pentru mine n-a fost niciodată un criteriu popularitatea scriitorului. Sigur că s-a întâmplat să fiu curioasă în legătură cu un autor sau altul despre care se vorbește sau se scrie mult, dar probabil curiozitatea nu m-a înghiontit suficient de tare ca să nu las să treacă o perioadă de timp până să mă apuc de cărțile respective. Continuă lectura

De ce trimit unele cărți pe raftul surghiuniților?

CartiM-am gândit să răspund la întrebarea asta după ce un cititor s-a revoltat că am scris despre Llosa că l-am trimis în colțul surghiuniților. Era un comentariu pe care l-am lăsat pe un blog de cititori. Cineva s-a supărat și mi-a scris că degeaba l-am „exilat” eu pe Llosa fiindcă e un scriitor care va fi cunoscut și peste 200 de ani, pe când de trei sferturi dintre cititorii pe care-i afișez eu pe blog  (așa s-a exprimat) nu va mai auzi nimeni atunci. Posibil, doar că eu citesc acum, nu peste două sute de ani. În plus, nici eu, nici cititorul meu enervat nu vom fi acolo să vedem dacă presupunerea lui va fi reală.

Așadar, ce cărți citesc? Nu am neapărat un gen preferat, dar citesc cu plăcere romane istorice, ficțiune istorică, biografii, cărți de călătorie, romane polițiste, de dragoste, povești și multe altele. Nu sunt genul meu și, prin urmare, nu citesc romane SF, cărți cu vampiri, vârcolaci și nici romane erotice. Nu am un autor preferat, în general nu obișnuiesc să fac topuri cu autori preferați sau cărți favorite. Continuă lectura