A TREIA FATĂ de Agatha Christie

A treia fată Agatha Christie

A treia fată este romanul cu numărul 38 din seria Hercule Poirot a Agathei Christie. A apărut în 1966, când scriitoarea avea deja 76 de ani și o îndelungată experiență în ale scrisului. N-aș zice că asta a ajutat-o prea mult când a scris acest roman.

O să spun de la început că A treia fată nu se numără printre preferatele mele dintre cărțile scrise de Agatha Christie. Și o să mă spun că e prima dată când am impresia că autoarea pare că s-a săturat de personajul care a făcut-o celebră, micul detectiv cu capul în formă de ou, Hercule Poirot pe numele lui. Până acum, chestia asta mi se părea o pură speculație.

Poate că nu e de mirare că Agatha Christie se cam plictisise de cel mai cunoscut personaj al său, având în vedere că A treia fată este cartea cu numărul 38 din seria Poirot. Poți obosi și doar să le numeri, dar să le scrii! Continuă lectura „A TREIA FATĂ de Agatha Christie”

Provocări literare – februarie 2021

De 3 x Agatha Christie, Hilary Mantel şi Delia Owens au fost scriitorii ale căror cărţi le-am citit în luna februarie, în cadrul provocărilor literare cărora m-am gândit să le dau curs.

În luna februarie provocările la care m-am gândit să răspund în anul 2021 m-au pus în fața următoarelor lecturi:

Oglinda spartă

1. Provocarea mea: Oglinda spartă de Agatha Christie

Titlul pe care l-am ales pentru luna februarie a fost Oglinda spartă, un roman din seria Marple a Agathei Christie, care ne prilejuiește o reîntoarcere în St Mary Meade, satul liniștit în care locuiește Miss Marple, sat pe care îl regăsim însă mult schimbat față de cum îl știam din alte cărți cărora le-a servit drept loc al acțiunii. Și locul în care este comisă prima crimă, Gossington Hall, ne este cunoscut din Cadavrul din bibliotecă, în care cadavrul unei tinere este găsit în fața șemineului din reședința familiei Bantry.

Oglinda spartă este o reușită frescă socială a satului englezesc, cu personaje interesante și credibile, dar și cu unele accente de umor britanic de bună calitate. Continuă lectura „Provocări literare – februarie 2021”

NOAPTE NESFÂRȘITĂ de Agatha Christie

Noapte nesfârșită Agatha Christie

Prezentarea cărții:

„Atrăgător, extrem de inteligent, dar cu totul lipsit de mijloace financiare, tânărul Michael Rogers visează la o viață mai bună și la o casă magnifică, în care să trăiască împreună cu femeia iubită. Iar când o cunoaște pe Ellie, o fabulos de bogată moștenitoare americană, visul lui devine realitate. Însă Michael ignoră avertismentele unei bătrâne țigănci privitoare la un blestem ce planează asupra locurilor, și, curând, răul începe să se strecoare în paradis…” (©Editura Litera) Continuă lectura „NOAPTE NESFÂRȘITĂ de Agatha Christie”

Provocările literare ale anului 2021

Nu prea obișnuiesc să dau curs provocărilor literare, nu pentru că știu eu mai bine ce vreau să citesc, ci pentru că, de mult timp, citesc puțin cam dezordonat, cam ce vine la rând. Iar mai nou, cheful de lectură riscă să se ducă pe apa sâmbetei, sub influența Netflixului, a canalului TV cu lui filmele de Crăciun și a … școlii online, care îmi ocupă foarte mult timp.

Așa încât, ca să mă motivez să citesc mai mult (fără să mă înscriu în vreun fel de maraton literar) și mai ordonat, am decis să încerc să dau curs unei provocări. Mai mult decât atât, să propun chiar eu una :). Ca să fiu sinceră, nu pot promite că o să mă țin de ele până la capăt (la sfârșitul anului), pentru că s-ar putea să mă tenteze altceva. Și, cum sunt la vârsta la care îmi pot permite să citesc doar ce-mi face plăcere – inclusiv lecturile profesionale intră în această categorie, fiindcă sunt pasionată de marketing – s-ar putea să nu reușesc să dau citesc toate cărțile din listele provocărilor de care m-am apucat (fiindcă, până la urmă, s-au adunat patru, nu una!). Cu toate că le-am ales cu mare grijă, să fiu sigură că o să-mi placă lecturile respective.

1. Prima provocare e chiar cea propusă de mine:

Citește o carte de Agatha Christie în fiecare lună

Titlurile pe care le-am propus pot fi găsite în imaginea de mai jos: Continuă lectura „Provocările literare ale anului 2021”

Provocare la lectură: Citește o carte de Agatha Christie în fiecare lună

E plină lumea de tot felul de provocări, așa că una în plus sau în minus ce mai contează? Știu că sunt printre prietenii blogului fani ai Agathei Christie (printre care mă număr, desigur, și eu), după cum știu că sunt și cititori care n-au descoperit-o încă. Provocarea de azi li se adresează în egală măsură celor care au citit-o (e întotdeauna o plăcere s-o recitești pe Lady Agatha) dar și celor care încă nu.

Ce vă propun? Simplu: să (re)citim în 2021 câte o carte din impresionanta ei colecție de romane cu crime în fiecare lună și, în ultima zi a lunii să facem schimb de impresii pe pagina de Facebook a blogului, sau chiar aici, în secțiunea de comentarii.

Ca să fiți pregătiți, o să vă las aici lista de titluri propuse pentru lectură, dar o să vă aduc aminte în fiecare lună ce carte de Agatha Christie vom citi. Continuă lectura „Provocare la lectură: Citește o carte de Agatha Christie în fiecare lună”

Moartea vine ca un sfârșit de Agatha Christie – o călătorie de groază în Egiptul Antic

Despre autoare:

Agatha Mary Clarissa, lady Mallowan, născută Miller, mai cunoscută ca Agatha Christie (1890 – 1976) a fost o scriitoare britanică de romane, povestiri și piese de teatru polițiste. Sub pseudonimul Mary Westmacott a scris și câteva romane de dragoste, mai puțin cunoscute.  Am scris mai multe despre Agatha Christie aici.

Despre carte:

Moartea vine ca un sfârșit este o carte care, la prima vedere, nu pare scrisă de Agatha Christie. Când am început s-o citesc, mi s-a părut atât de diferită de toate celelalte, încât m-am întrebat de vreo două ori dacă nu e vreo greșeală de editare. Presupun că de vină pentru asta e nu atât locul în care se petrece acțiunea – în Egipt mai călătorisem cu Agatha în Moarte pe Nil – cât mai ales timpul – în vremea faraonilor? – părea destul de atipic pentru un roman cu crime. Dar, destul de repede, am recunoscut stilul și, mai ales, măiestria autoarei. Pentru că e nevoie de o anume măiestrie scriitoricească ca să imaginezi o poveste credibilă cu „detectivi” în Egiptul Antic. Continuă lectura „Moartea vine ca un sfârșit de Agatha Christie – o călătorie de groază în Egiptul Antic”

Coperta unei cărți – este sau nu importantă?

Ideea să scriu (iar) despre copertele (coperțile?) de cărți mi-a venit după ce am văzut la CitestEmil imaginile cu trei ediții – una în limba română – ale unei cărți Are el un obicei, care-mi place mult, să ne arate, spre comparație, copertele mai multor ediții ale câte unei cărți. Deşi îmi place să le văd, trebuie să recunosc că aproape de fiecare dată îmi dă cu virgulă. In defavoarea ediției româneşti. Şi mă face să mă întreb de ce editurile româneşti nu prea acordă atenție copertelor cărților pe care le scot pe piață. Cu unele excepții, evident.

Aceeaşi întrebare mi-am pus-o şi în librăria Waterstone din Amsterdam. Cărțile stăteau aliniate frumos, una mai atrăgătoare şi promiţătoare ca alta. Preferata mea a fost, of course, secțiunea dedicată Agathei Christie. Incredibil ce coperte! Dacă aş fi putut, aş fi luat toate cărțile alea acasă! Din păcate … avion. Şi bagaj de cabină …

Continuă lectura „Coperta unei cărți – este sau nu importantă?”

Crimă la vicariat de Agatha Christie – sau cum se spionau oamenii când nu se inventase Facebook

Despre autoare:

Agatha Mary Clarissa, lady Mallowan, născută Miller, mai cunoscută ca Agatha Christie (1890 – 1976) a fost o scriitoare britanică de romane, povestiri și piese de teatru polițiste. Sub pseudonimul Mary Westmacott a scris și câteva romane de dragoste, mai puțin cunoscute.  Am scris mai multe despre Agatha Christie aici.

Despre carte:

Sunt o fană a Agathei Christie și, în tinerețe, am citit-o mult. Cred că am dat gata tot ce a apărut la noi. Cu toate astea nu-mi amintesc mare lucru din cele mai multe dintre cărți. Așa că, de ceva vreme, mi-am propus să le recitesc. Și, de cele mai multe ori, când stă să vină, așa, un fel de reading slump (care e echivalentul în română?), sigur, sigur Agatha Christie e cea mai bună alegere. Nu mă dezamăgește niciodată. Continuă lectura „Crimă la vicariat de Agatha Christie – sau cum se spionau oamenii când nu se inventase Facebook”

5 cărți care mi-au stârnit dorul de ducă

Au unele cărți așa un dar de a mă face să visez cu ochii deschiși la locurile în care se întâmplă acțiunea, încât aș fi în stare să mă urc în cel mai apropiat mijloc de transport capabil să mă ducă acolo. În lipsa lui, mă mulțumesc să mă teleportez cu ochii minții și să-mi imaginez cum ar fi să fiu acolo. Și asta indiferent de genul cărții, roman de dragoste, thriller, memorialistică, roman polițist, însemnări de călătorie (normal!), chiar ficțiunea istorică. Important e să aibă acel ceva care să-mi stârnească dorul de ducă.

1. Al optulea păcat de Philipp Vandenberg

Al optulea păcat este un thriller care are ca punct central al întâmplărilor giulgiul de la Torino. O carte cu un ritm alert, cu multă acțiune, dar și care te face să-ți pui multe întrebări. O carte despre intrigi, manipulare, trafic de influență și crimă.

La prima vedere e departe de o carte de călătorii. Totuși, drumurile personajelor duc la Roma, la Vatican, la Munchen și chiar într-un burg izolat german. Și cum să nu vrei să vizitezi (sau să revizitezi) Roma, atât de frumos evocată? Cât despre burgul german, interesant loc, deși cam înfricoșător. Doar e vorba de un thriller, nu? Continuă lectura „5 cărți care mi-au stârnit dorul de ducă”

Petrecerea de Halloween de Agatha Christie

Despre autoare:

Agatha Christie (1890 – 1976) este cea maipopulară scriitoare de romane polițiste și cel mai bine vândut scriitor din toate timpurile. Fără legătură cu asta, este și scriitoarea mea preferată, cu toate șansele să rămână așa pentru totdeauna. Motiv pentru care îți recomand să citești cărțile ei. Am scris mai multe despre Agatha Christie aici.

Despre carte:

Dacă nu ești neapărat fan al genului horror și îți dorești un Halloween ceva mai blând, atunci Petrecerea de Halloween este alegerea cea mai bună pe care o poți face. O să petreci câteva ore plăcute și nu exagerat de înfricoșătoare în compania lui Hercule Poirot și a Ariadnei Oliver, un fel de (auto)caricatură a Agathei Christie. Ba s-ar putea să descoperi că te-ai și amuzat puțin, în ciuda faptului că ai parte de câteva crime. Unele în prezent, altele în trecut. Cred că asta mi-a plăcut cel mai mult, modul în care autoarea îmbină prezentul cu trecutul, pentru că, nu-i așa?, rădăcinile răului prezent se găsesc întotdeauna în trecut. Continuă lectura „Petrecerea de Halloween de Agatha Christie”