Netflix a depășit 200 de milioane de abonați, la sfârșitul anului 2020
Kraft Heinz a verificat notorietatea ketchup-ului Heinz printr-o metodă originală
Unilever se angajează în combaterea efectelor schimbărilor climatice și ale inechităților sociale
1. Netflix a depășit 200 de milioane de abonați, cu 37 de milioane doar în 2020 (un record anual absolut). Nici nu e de mirare, având în vedere că, din cauza pandemiei, tot mai mulți oameni au fost nevoiți să caute (și să găsească) surse de divertisment la domiciliu.
Creșterea continuă a numărului abonaților Netflix este cu atât mai remarcabilă cu cât vine pe fondul apariției unor concurenți puternici, care nu existau în urmă cu un an, cum ar fi Disney + de la Walt Disney Co., Apple TV + de la Apple Inc., HBO Max de la AT&T Inc. Continuă lectura „Jurnal de marketing: 27 ianuarie 2021”→
Cu ceva vreme în urmă l-am văzut la TVR pe chef Andrei (acum toţi sunt şefi, niciunul nu mai e bucătar) cum tostează legumele şi adaugă un taci (touch) de sos peste pui, în loc să le prăjească şi să adauge puţin sos.
Azi am văzut un panou publicitar în care un dezvoltator imobiliar ne îndemna să upgrade nu ştiu ce.
Că folosim demult cuvinte din limba engleză, pe care ne-a fost prea lene să le traducem (e-mail, soft, laptop, telefon smart), e una. Deşi francezii sau spaniolii nu se sfiesc să zică scrisoare, şoricel, etc. Iar ungurii îi spun, pur și simplu, telefon deștept (okoș, cum se zice și pe la noi, cu sens mai degrabă peiorativ, e drept).
Că „influencerii” de pe net corcesc limba română cu cea engleză – zicând, de exemplu: Meanwhile, am făcut nu ştiu ce, ca şi cum ” între timp” ar suna prea urât – e alta. Fiindcă ei se adresează unui anumit public, care crede, probabil că pare mai cult (în cap) dacă arată abilități de folosire a limbii engleze. Și când trebui, și mai ales când nu e cazul. Continuă lectura „Din ciclul: „Cum ne batem joc de limba română””→
1. KFC intenționează să se lanseze pe piața jocurilor video cu o consolă care menține puiul cald și pregătit pentru a fi mâncat în timpul sesiunilor de jocuri. KFConsole a fost dezvoltată împreună cu producătorul de hardware Cooler Master. Totul a început cu un teaser pe Twitter, care a generat o adevărată cascadă de buzz-uri online.
KFC nu este, de altfel, prima companie din domeniul produselor alimentare care au avut o asemenea idee. A mai fost și BudLight, lansat în noiembrie 2020 de către compania Budweiser, un device sub forma unui bax cu șase doze de bere și dotat cu un răcitor pentru păstrarea berii la rece în timpul jocului. device-ul a fost licitat în scopuril caritabile. De asemenea, Philadelphia Cream Cheese de la Kraft Heinz a lansat kit-ul Philly Series 5, o versiune de Play Station descrisă ca „avans uimitor în tehnologia cheesecake”. Continuă lectura „Jurnal de marketing: 13 ianuarie 2021”→
La propriu, nu la figurat. Un nou trend pare să-și facă apariția în campaniile de marketing. Pe termen lung, rămâne de văzut dacă se vor dovedi profitabile sau nu. Deocamdată sunt în stadiul de idei interesante.
Brooklinen, o companie producătoare de lenjerie de pat și de baie, a creat patru camere de dimensiunea celor pentru păpuși și le-a umplut cu mini-produse Brokklinen și accesorii festive. Cum a apărut ideea? Din cauza pandemiei, studiourile unde se produceau reclamele au fost închise, așa că a trebuit găsită o soluție. Salvarea a venit de la aceste mini-camere publicitare, la care e suficient să lucreze o singură persoană.
Scopul campaniei „O lume de vis” (Dream World) este să poziționeze Brooklinen ca o companie care oferă confort în vremuri incerte. Astfel, patru mini-camere au fost lucrate manual la scara 12:1 și reproduc o atmosferă reală, dar de vis, în patru momente ale zilei – dimineața, la prânz, seara și noaptea. Camerele sunt dotate cu toate obiectele dintr-o cameră reală, inclusiv hârtie igienică minusculă.
Mini-camerele au fost realizate de o singură persoană și imaginea lor este expusă pe site-ul companiei, pe canalele acesteia de social-media și ca publicitate out-door și în metroul din New-York.
Mai multe imagini pot fi văzute pe pagina de Instagram a designerului celor patru mini-camere.
Volkswagen a instalat, într-o parte foarte populară a orașului Sidney niște machete de dealership auto, pentru a permite australienilor să le testeze mașinile. Concret, dacă scanezi codul QR al miniaturii, telefonul tău îți va furniza o experineță de realitate augmentată, care-ți va permite să „aduci mașina” acolo unde ești și s-o testezi.
Dacă vreți să aveți parte de o experiență interesantă, vizitați cel mai mic dealer auto din lume, aici.
Campanii Anti-Black-Friday
27 noiembrie 2020 a venit și a și trecut, cu Black Friday cu tot. Vestea mai puțin bună este că unele companii continuă Black-Friday transformându-l în Black Week sau Black Month. Dacă o țin tot așa, o să ajungă la Black Year. Vestea bună e că unele firme au început să aibă o atitudine mai responsabilă și încearcă să descurajeze cumpărăturile frenetice, multe dintre ele fără nicio logică, doar fiindcă produsele sunt la reducere, chiar dacă nu avem nevoie de ele.
Bearaby este o firmă care comercializează pături. Anul acesta, a lansat o pătură Black Friday, pe care vizitatorii site-ului trebuia să o „probeze” înainte de a părăsi site-ul. De cumpărat însă, nu puteai cumpăra pătura Black Friday de Black Friday și niciodată, de fapt.
În 27 noiembrie, Bearaby a pus tot felul de piedici în calea vizitatorilor ca să nu-i lase să devină cumpărători. Astfel ei au avut parte de tot felul de întreruperi – pagina 404 de eroare, pop-ups în care erai întrebat de ce vrei să cumperi una sau alta și chiar politicoase invitații să te mai gândești înainte de a da click pe butonul Cumpără. Aș vrea să văd o chestie de-asta la un comerciant român, la marele eMag, de exemplu, care mai nou se ocupă de educația online.
Să sperăm că această campanie Anti-Black-Friday nu va rămâne doar o găselniță a anului 2020. De fapt, nici nu e 2020 primul an în care s-au făcut campanii Anti-Black-Friday. Firma de produse cosmetice The Ordinary a derulat acest gen de campanie încă de anul trecut. În 2020, campania s-a numit Bye-Bye, Black Friday! Magazinele The Ordinary au fost închise pe 27 noiembrie, iar abonații site-ului au primit un e-mail care se încheia cam așa: „Vă rugăm să vă amintiți să nu vă grăbiți când cumpărați”.
O întrebare pentru elevii mei, dar nu doar pentru ei. Dacă vreți să răspundeți la întrebare, dați click pe link-ul de mai jos:
Ai văzut ultima reclamă de la Gillette? Aia în care, dintr-un minut și 49 de secunde, un minut și vreo 20 de secunde practic și-a insultat grupul-țintă? Acela majoritar masculin, care are un comportament absolut nepotrivit, dacă ar fi să ne luăm după reclamă. și care este îndemnat, în primul rând, să-și schimbe comportamentul și abia apoi să le cumpere lamele.
De ce eu cred că asta e o reclamă proastă? În primul rând, pentru că generalizează într-un mod nepermis, denaturând astfel adevărul. În niciun caz, nu toți bărbații manifestă o masculinitate toxică. Cel puțin, în lumea mea, așa îngustă cum e ea, eu nu cunosc niciunul.
Nu vă supărați, dar nu era legea aia cu protecția datelor personale menită să ne apere și de asaltul unor reclame sau acțiuni de marketing pe care nu le dorim? Că eu așa am înțeles. S-au agitat bloggerii, cum să facă și cum să dreagă să fie în legalitate, s-a închis site-ul școlii până se dumireau cei responsabili care-i treaba cu noua legislație, farmacia te punea să semnezi nuș ce contract, Selgros îți atașa la bon un cearșaf de 2 km, de te luai cu mâinile de cap, crezând că la sfârșitul lui o fi vreo sumă de bani.
În timpul ăsta, văd că cei care trimit e-mailuri sau care te sună când ți-e lumea mai dragă ca să-ți vândă whatever, n-au nicio apăsare. Pentru ei se pare că nimc nu s-a schimbat.
Nu știu cine se ocupă de reclamele de la Kaufland, dar de data asta s-a întrecut pe sine. Sau dacă e o agenție nouă, i-a întrecut pe cei de până acum. A mai fost campania aia stupidă cu Noul tu, în contradicție totală cu normele limbii române, dar cred că asta cu a doua casă a Moșului o întrece.
Poate că n-am înțeles eu bine, dar la GDPR-ul vieții nu era, în primul rând, vorba să nu mai primesc mesaje publicitare dacă nu mi-am dat acordul? Văd că le primesc în continuare, Litera îmi trimite sms-uri, deși am blocat vreo două numere, Orange mă sună în continuare, Wizzair&comp. trimite mail-uri într-o veselie.
Nu știu cine le-a dat diploma de organizatori de evenimente celor care au decis că cea mai bună perioadă pentru organizarea unei expoziții de flori e taman începutul lunii iunie, când soarele nemilos pârjolește tot ce-i iese în cale. Și nu e ca și cum asta ar fi prima dată când se întâmpla asta. Zic cârcotații că s-au inspirat de la vecinii timișoreni. Nuuu, n-are cum, dacă ar fi fost așa, ar fi organizat festivalul, expoziția sau ce vrea să fie, în aprilie, când vremea e mai prietenoasă cu astfel de manifestări.
Am citit pe undeva că autoritățile din Amsterdam au emis o lege/hotărâre/ordonanță sau cum s-o fi chemând la ei, care zice că trecătorii prin Cartierul Roșu trebuie să stea cu spatele la vitrinele în care se (auto)expun, în toată splendoarea lor, lucrătoarele din district. Ca să nu se holbeze lumea la ele, cică. Personal, m-a amuzat știrea, dar nu despre asta vreau să vorbesc acum.
Ideea e că vreau și eu o lege care să le interzică reclamelor să se mai holbeze la mine, de pe fiecare aplicație pe care intru și de pe orice device aș face-o. O lege contra hărțuirii publicitare, cum ar veni. Continuă lectura „Vreau o lege contra hărțuirii”→
