Pastila de vorbă: BRANHII sau BRONHII?

branhii

O singură literă diferențiază cele două cuvinte, branhii și bronhii. Oare tot la fel de mică e și diferența între înțelesurile celor două cuvinte? Să vedem ce zice dicționarul despre asta.

  • bránhie sf [At: DA / Pl: ~ii / E: lat branchio] Lamelă care aparține unei serii ce formează aparatul respirator al animalelor acvatice.

Adică ceva care ajută animalele acvatice să respire, cum ar veni.

  • brónhies f [At: DA / V: ~nșie / Pl: ~ii / E: fr bronche] Fiecare dintre tuburile cartilaginoase în care se bifurcă traheea și care se prelungesc în plămâni în ramificații din ce în ce mai fine.

Adică altceva care ajută animalele terestre (și oamenii) să respire.

Acestea fiind zise – scrise, mai exact – am și eu o întrebare pentru autoarele manualului de Calitatea produselor și serviciilor, clasa a IX-a, apărut la CD Press în 2018 și avizat de Ministerul Educației: peștii or fi animale acvatice sau terestre? Dacă mă uit la pagina 99 a manualului, aș zice că umblă pe pământ, din moment ce au bronhii (cuvânt care apare de mai multe ori, nu o singură dată, să zici că e o greșeală).

Or fi primit și gradație de merit, ca recompensă pentru faptul că au confundat branhiile cu bronhiile, nu?

Sursa foto: pixabay.com

Pastila de vorbă: a percepe

question_markCitesc într-un ziar foarte special din Arad că o importantă instituție din Arad vinde niște proprietăți imobiliare. La una dintre ele, ziarul ne anunță că vânzătorul „percepe suma 600 000 de euro”.

M-am uitat în dicționar, să-mi împrospătez memoria. Am verificat ce înseamnă a percepe, și uite ce-am găsit:

PERCÉPE1, percép, vb. III. Tranz. A reflecta în mod nemijlocit cu ajutorul simțurilor obiectele și fenomenele lumii înconjurătoare.

PERCÉPE2, percép, vb. III. Tranz.(Cu privire la impozite sau taxe) A încasa.

PERCÉPE vb. I. 1. a simți. (~ un miros plăcut.) 2. a înregistra. (~ toate senzațiile comune.) 3. v. distinge. 4. v. observa. 5. v. înțelege. II. a încasa, a strânge. (A ~ impozitele.)

Fiind vorba de bani, te-ai gândi la sensul de a încasa, dar pentru că suma de bani este deocamdată doar una dorită/solicitată de vânzător în schimbul proprietății, nu se știe sigur dacă va fi și încasată.

Așa că eu cred că ziariștii, buni profesioniști ai limbii române, au făcut referire la celălalt înțeles al cuvântului și ne-au anunțat că instituția cu pricina simte/înregistrează/distinge frumoasa sumă de 600 000 de euro. Oare cu ce simțuri face asta? Cu auzul, cu văzul, cu simțul gustativ? Varianta optimă ar fi cu cel tactil, nu?

Pastila de vorbă: a pune batista pe țambal

Am fost surprinsă să aflu de pe Instastory-ul unei fete care citește foarte mult că tocmai a auzit pentru prima dată expresia a pune batista pe țambal. Și mi-am adus aminte, cu ocazia aia, că la fel de surprinsă am fost când am constatat că elevii mei din clasa a XII-a nu auziseră niciodată expresia a-și ridica poalele în cap, pe care am folosit-o și m-au întrebat nedumeriți ce înseamnă. Continuă lectura

Pastila de vorbă: poate apare sau POATE APĂREA?

litereConstrucția poate+infinitivul unui verb se pare că dă mari bătăi de cap unora, inclusiv unor persoane importante din viața publică a cetății, după câte se poate observa.

În ce privește posibila apariție a ceva, formularea corectă e POATE APĂREA și nu POATE APARE, cum par să creadă unii. Adică, poate urmat de infinitivul verbului, adică A APĂREA (verb de conjugarea a II-a, cu terminația în ea, nu de conjugarea a III-a, cu terminația în e). Niciodată A APARE, pentru simplu motiv că verbul acesta nu segzistă, mon cher! Pardon my French :)). Continuă lectura

Pastila de vorbă: Î sau Â?

Folosirea acestor litere pare să dea tot mai mari bătăi unor conaționali, deși regulile de folosire sunt relativ simple și ușor de ținut minte:

  • în interiorul cuvintelor, se folosește întotdeauna â (din a): ex. român, hotărât
  • la începutul și la sfârșitul cuvintelor, întotdeauna î (din i): ex. înțelegere, a hotărî.

Fac excepție de la aceste reguli, substantivele proprii (nume de familie sau de localități, de exemplu) care au păstrat scrierea cu (î din i). Exemplu: Mîndru, Mînz.

litere

Nu e prea complicat, nu? Atunci de ce oare unii sciitori în limba română (nu autori, ci oameni care scriu, da?) întâmpină greutăți să le folosească? De ce fac exces de zel și folosesc â (din a) și la începutul cuvintelor? Iar dacă aleg să scrie fără diacritice, pot rezulta texte ca acesta (dacă un comentariu pe FB poate fi numit text :)):

„Ma simt bine ambracata cand ma simt comod an ceea ce port. Niciodata nu m-au tentat brendurile modei, a-mi plac dintotdeauna accesoriile si sa-mi pregatesc ambracamintea pt. a doua zi de cu seara. Ioana, esti minunata, a-mi plac postarile, astept cu nerabdare urmatoarele.”

N-am putut să mă abțin și i-am răspuns. „Îmi plac, nu a-mi plac. Îmbrăcăminte, nu ambracaminte! Nu e chiar așa greu să scriem corect”.

Drept urmare, am devenit subiectul unui articol pe un blog, în care mi se reproșa că nu sunt politicoasă, că vreau să-mi arăt știința (da, nare știință să scrii corect!), că modul în care am răspuns e „răspicat, rece și fără eleganță”. Fără supărare, dar chiar nu pot fi elegantă cu cineva care siluiește limba română în halul ăsta. Ne tot facem că nu vedem, ca să nu se supere lumea, dar cred că deja e prea mult. M-am săturat să văd cum limba română devine treptat o limbă necunoscută. În ritmul ăsta, în curând, vom avea nevoie de o aplicație de traducere. Și nu e vorba doar de scriitorii de pe FB, am întâlnit dificultăți de scriere corectă și la case mai mari (aka mass-media).

Oare era mai elegant  dacă-i răspundeam „Bravo, ai stil!”, cum am fost tentată prima dată?

Pastila de vorbă: De unde vine cuvântul CARANTINĂ?

Prin carantină înțelegem izolarea preventivă a unei persoane sau a unei colectivități, care a fost în contact cu o persoană care suferea de o boală contagioasă, pentru prevenirea unei epidemii.

Asta știai deja, dar te-ai întrebat de la ce vine cuvântul carantină?

Poate părea ciudat, dar termenul vine de la numărul 40 (quaranta = patruzeci, în limba italiană), pentru că acesta era numărul de zile pe care navele sosite la Veneția – în secolul al XIV-lea, când Europa era devastată de ciumă – erau nevoite să aștepte în larg înainte de a acosta în port, pentru ca autoritățile să se convingă că nu e vreun focar de boală la bord.

Recomandare de lectură

Pastila de vorbă: MEMBRI sau MEMBRII?

Se observă în ultimul timp un exces de zel în folosirea literei „i”, care pare să le dea multora bătăi de cap. Dacă până nu demult, părea să fie criză de litera „i”, în sensul că lipsea din multe cuvinte articulate, mai nou pare să se manifeste o adevărată „inflație” de „i”. Și e cu atât mai trist când se întâmplă asta chiar și în cazul cărților din care reiese, altfel, o mare dragoste pentru cuvinte. Continuă lectura

Pastila de vorbă: PAȘTE sau PAȘTI?

A venit din nou timpul urărilor pascale. Prilej pentru mulți să se întrebe cum e corect, Paște sau Paști?

Conform DOOM, ambele forme sunt corecte: Paște, formă de singular și Paști, formă de plural.

Așadar, e corect să spunem „Sărbătoarea Paștelui” sau „Sărbătorile Paștilor” și nu „Sărbătoarea de Paști” sau „Sărbătorile Paștelui”. Continuă lectura

Pastila de vorbă: ce înseamnă „și-au securizat victoria”?

Dacă zilele trecute întrebam ce înseamnă face sens, azi am una și mai tare :). Mă uitam eu pe un canal de sport – un Digi – la meci și îl aud pe comentator: … și-au securizat victoria… Poftim??? Ce înseamnă, mă rog, a-și securiza victoria?

Dau repede pe Google (gugălesc, cum ar zice unii:)), caut a securiza/securizare și uite ce găsesc:

question_mark_serious_thinker_md_wmSECURIZÁRE (< securit) s. f. 1. Adoptarea unui complex de măsuri de protecție împotriva unor potențiale pericole (ex. securizarea frontierelor împotriva traficului ilegal de bunuri și persoane). 2. Operație de tratare termică a sticlei în vederea obținerii sticlei securit.

Haha! Au tratat termic victoria?

Speculez, ca data trecută că e, de fapt, o traducere din engleză (to secure victory), dar, la o simplă căutare – sau trebuia să zic un risărci? :))) – pe Internet (asta dacă ai lipsit de la orele de engleză de la școală) poți afla că to secure înseamnă a asigura, a obține, a garanta, a proteja, a consolida, a dobândi, a procura, etc. Și atunci nu putem alege o variantă decentă, gen: au obținut victoria sau chiar și-au asigurat victoria?

Știu că unii vor spune că limba e un organism viu, că ea poate suferi modificări și alte de-astea, dar parcă ar fi bine ca, măcar la televizor să fie folosită în mod corect. Pentru că altfel mă tem că, în curând, n-o să mai înțelegem nici noi ce vrem să zicem sau să scriem :))). Mi s-a întâmplat să citesc, uneori, comentarii pe Facebook și, zău, dacă am înțeles ce vroiau să zică respectivii. M-am întrebat chiar dacă au scris în limba română.

Pastila de vorbă: Ce înseamnă „face sens”?

Mă uit la televizor și aflu din „gura” unui om important, vremelnic cel mai puternic om din țărișoară, că „grațierea face sens„. Nu, nu te lega de cuvântul grațiere, nu vreau să mai aud nimic despre asta. Întrebarea mea e: ce înseamnă face sens?

question_mark_serious_thinker_md_wmMai aud câteodată expresia asta de la fiică-mea cea mică, plecată din țară de câțiva ani, și o corectez de fiecare dată. Ea are o scuză (hm, să zicem), citește mult în limba engleză, nu prea are cu cine vorbi românește în afară de convorbirile cu părinții pe Skype și atunci probabil că începe să gândească în altă limbă. Așa s-ar putea explica traducerea expresiei make sense în face sens.

Dar pentru cineva care vorbește zilnic limba română și care, se presupune, gândește în limba română, care e explicația folosirii acestui face sens?

Niște răi și niște fameni, vorba poetului, ar putea zice că domnul cu pricina avea în gând un text în limba engleză și că așa s-ar explica treaba. Eu știu ce să zic? În limba germană, oare cum se zice face sens?