Moda eduardiană adusă la viață în Camera rubinie

Romanul Camera rubinie de Pauline Peters readuce la viață Londra eduardiană, cu tot ceea ce a însemnat ea. Mare atenție a acordat autoarea detaliilor vestimentare ale personajelor.

camera-rubinie

Victoria Bredon a purtat la balul debutantelor de la Palatul Buckingham o rochie din mătase crem, brodată cu flori de orhidee aurii. Peste rochie purta o jachetă cu mâneci scurte din lame auriu. Conform obiceiului, debutantele necăsătorite purtau două pene de struț (pe care Victoria le considera „neghioabe”). Podoabele pe care le purta erau un lănțișor și o brățară din aur roșu. De lănțișor atârna un pandantiv cu o piatră prețioasă verde. Continuă lectura

Reclame

5 personaje literare gurmande

Până acum ai citit despre diverse personaje literare: fascinante sau odioase, simpatice sau enervante, sexy sau dimpotrivă. Ce zici să căutăm niște personaje literare gurmande?

1. Comisarul Guido Brunetti din Veneția

Guido Brunetti lucrează la poliția din Veneția, caută – și găsește! – criminali, se plimbă cu plăcere prin orașul său, căruia îi place să-i simtă pulsul, să-i asculte sunetele sau să-i adulmece mirosurile. Dar nimic nu-i face o plăcere mai mare ca o mâncare bună savurată acasă, în compania soției sale, Paola. Continuă lectura

Cu furculița literară prin lume – Prin Europa

Furculița literară a pornit într-o călătorie prin lume. Ea vrea să descopere obiceiurile culinare ale locuitorilor ei, astăzi și în alte vremuri. În călătoria ei, are parteneri de nădejde: scriitori, mai mult sau mai puțin celebri, care ne spun povestea bucătăriilor lumii.

Astăzi, furculița literară o însoțește pe prințesa Catherine-Paris, franțuzoaică născută la București, într-un turneu prin Europa, la începutul secolului al XX-lea. Impresiile culinare din călătorie n-au fost prea favorabile.


„Catherine-Paris” de Martha Bibescu

Continuă lectura

Cu furculița literară prin lume – Franța rurală

Furculița literară a pornit într-o călătorie prin lume. Ea vrea să descopere obiceiurile culinare ale locuitorilor ei, astăzi și în alte vremuri. În călătoria ei, are parteneri de nădejde: scriitori, mai mult sau mai puțin celebri, care ne spun povestea bucătăriilor lumii.

Astăzi, furculița literară este invitată de scriitorul englez Michael Sadler, le rosbif, cum îl alintă francezii, la o masă festivă în Franța rurală.


Un englez la țară. Viața în Franța profundă de Michael Sadler

Un englez la tara

Continuă lectura

Cu furculița literară prin lume – IRAN

Furculița literară a pornit într-o călătorie prin lume. Ea vrea să descopere obiceiurile culinare ale locuitorilor ei, astăzi și în alte vremuri. În călătoria ei, are parteneri de nădejde: scriitori, mai mult sau mai puțin celebri, care ne spun povestea bucătăriilor lumii.

Astăzi, furculița literară face un popas în Iran.


Numai cu fiica mea de Betty Mahmoody&William Hoffer

Continuă lectura

Cu furculița literară prin lume – CHILE

Furculița literară a pornit într-o călătorie prin lume. Ea vrea să descopere obiceiurile culinare ale locuitorilor ei, astăzi și în alte vremuri. În călătoria ei, are parteneri de nădejde: scriitori, mai mult sau mai puțin celebri, care ne spun povestea bucătăriilor lumii.

Astăzi, furculița literară face un popas în Chile.


 Țara mea inventată de Isabel Allende

Continuă lectura

Veneția în literatură

Veneția a fost dintotdeauna o sursă de inspirație pentru scriitori care au ales-o ca fundal pentru acțiunile din cărțile lor. Curtezane, medici, făuritori de oglinzi, cuceritori, detectivi, toți și-au purtat pașii pe străduțele sau pe canalele (hm, vorba vine, că nu pășeau pe apă) venețiene.

Te invit la o călătorie literară prin Veneția, din secolul al XV-lea până aproape de zilele noastre.

Veneția Continuă lectura

Lumea din cărți: Muntele Fuji

„Odată trecute cele două râuri și bariera care le despărțea, în mijloc îți răsărea dinainte muntele, de un albastru intens, acoperit de zăpezi eterne. Semăna cu o nobilă doamnă de la curte, a cărei mantie mov era luminoasă dimineața și purpurie seara. O femeie cu o ținută măreață, care ar fi aruncat pe umerii acestei mantii imense și colorate un văl de o neobișnuită albeață.

Aburul se înălța dinspre podiș până spre culme, iar seara flăcări vii își proiectau strălucirea în văzduh. Cine și-ar putea închipui îmbinarea dintre zăpada înghețată și foc, acest imens rug al universului? Cine și-ar putea explica acest fenomen fascinant? Se spune că zeii se adunau pe vârful muntelui Fuji pentru a hotărî împreună marile întâmplări ce aveau să se abată peste oameni. De altmiteri, tot privind spre culme, lui Yasumi i se păru că vede chipul binevoitor al zeilor care o vor ajuta fără putință de tăgadă.

În jurul muntelui Fuji se înălțau vălătuci de fum care ba se ridicau, ba se lungeau, ba se risipeau, rotocoale ușoare, îngreunate doar de multele sentimente ale celor care le priveau. De sus până jos, cădea o zăpadă orbitoare și, chiar în mijlocul crestei, focul își scuipa flăcările.”

Evantaiul lui YasumiJocelyne Godard, Editura Nemira

httpwww.telegraph.co.uknewsworldnewsasiajapan10029963Mount-Fuji-to-get-World-Heritage-status.html-min
Sursa foto