Abdulrazak Gurnah, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură 2021, în curând, la Editura Litera

Am primit de la Editura Litera următorul comunicat de presă:

„Scriitorul Abdulrazak Gurnah, originar din Zanzibar, este laureatul Premiului Nobel pentru Literatură în anul 2021. Academia Suedeză i-a acordat această distincție pentru „abordarea fără compromisuri şi plină de compasiune a efectelor colonialismului şi a destinului refugiaţilor la intersecţia dintre culturi şi continente”.

Cărțile sale, Paradise (1994), By the Sea (2001), Desertion (2005) și Afterlives (2020) se află în curs de apariție la Editura Litera.

Este o bucurie și o onoare să adăugăm în portofoliul Editurii Litera un scriitor valoros, cum este câștigătorul Premiului Nobel pentru Literatură de anul acesta. Abdulrazak Gurnah și-a dedicat întreaga carieră de scriitor examinării multiplelor moduri în care ființele umane trăiesc exilul, un subiect pe cât de delicat, pe atât de actual. Suntem nerăbdători să le oferim cititorilor noștri cât mai curând patru dintre cele mai apreciate romane ale scriitorului de origine tanzaniană. Dan Vidrașcu, Director General Editura Litera

Abdulrazak Gurnah s-a născut în Zanzibar în 1948, iar la vârsta de 18 ani a fugit de opresiunea politică și s-a stabilit în Anglia. Autor a numeroase povestiri și eseuri, precum și a 10 romane, el a scris despre exil, despre momente istorice importante și rupturi sociale devastatoare. Romanele sale se desfășoară în spațiile intime ale familiilor, tovărășiilor și prieteniilor: acele spații care sunt hrănite de dragoste și datorie, dar care sunt vulnerabile prin însăși natura lor.

În anul 2006, Abdulrazak Gurnah a fost ales membru al Royal Society of Literature. A avut două nominalizări la Booker Prize pentru romanele Paradise și By the Sea. Este al cincilea scriitor de origine africană distins cu Premiul Nobel pentru Literatură după Wole Soyinka (Nigeria, 1986), Naghib Mahfuz (Egipt, 1988), Nadine Gordimer (Africa de Sud, 1991), J.M. Coetzee (Africa de Sud, 2003).

Abdulrazak Gurnah este al treilea scriitor contemporan distins cu Premiul Nobel pentru Literatură publicat la Editura Litera, după Svetlana Aleksievici (2015) și Alice Munro (2013).”

Sunt curioasă să-i citesc cărțile. Voi?

5 cărţi cu și despre case

De la Dickens la Isabel Allende, sau de la E.A.Poe la Pearl Buck, casele au fost și sunt subiecte care devin adesea un personaj în romane, fie ele de ficțiune istorică, de aventuri sau de groază. În lista de romane de mai jos, cred că fiecare cititor, indiferent de genul pe care îl preferă poate găsi o lectură care să-l intereseze.

1. Casa spiritelor de Isabel Allende

„Casa spiritelor este o scrisoare de dragoste trimisă de Isabel Allende, peste timp și peste lumi, bunicului ei. Astfel s-a născut saga familiei Trueba, unde ritmurile violente ale unui pământ mitic, răvășit de cutremure și uragane, devin o a doua natură a personajelor. Impletind mistica și politica, splendoarea și decadența unei lumi ce devine istorie, Casa spiritelor este una dintre cele mai seducătoare povești născute la granița secolului XXI.

Continuă lectura →

Alhambra în literatură

Alhambra din Granada este unul dintre cele mai prestigioase monumente de arhitectură islamică, o dovadă importantă a prezenței musulmane în Spania, din secolul al VIII-lea până în secolul al XV-lea. Este un ansamblu de clădiri care domină orașul Granada, de pe înălțimea pe care se află, fiind una dintre cele mai vizitate atracții turistice din Europa. Așa încât nu e de mirare că a fost o sursă de inspirație pentru scriitori.

Margaret Pole, contesă de Salisbury, despre Caterina de Aragon, infantă spaniolă și prințesă de Wales al vremea respectivă (1502)

Continuă lectura →

Grădina de iasomie de Jane Coverdale

„La miezul nopții, când înflorește iasomia în grădină, o femeie își așteaptă iubitul…

Pentru Sara Archer, viitorul de soție devotată a unui funcționar britanic în India pare asigurat, dar întâlnirea cu frumosul și puternicul Ravi Sabran schimbă totul.

Sub soarele torid al Indiei, poleiala înaltei societăți se topește, iar Sara observă curând că nimeni nu e ce pare a fi, în special soțul ei, Charles.

Dar în frumoasele grădini cu iasomie de la palatul maharajahului, Sara urmează o cărare plină de pericole, ce o îndepărtează de soțul ei cel brutal și o duce spre Ravi și taina legată de nașterea ei.” (Editura Litera)

Continuă lectura →

5 cărți cu nume de orașe în titlu de citit neapărat

De la St.Petersburg la Paris, trecând prin Londra, Varșovia și New Orleans, cărțile din lista de mai jos invită cititorii la călătorii interesante. La care dintre ele te tentează să iei parte?

1. Maestrul din Petersburg de J.M.Coetzec

Dostoievski imaginat de Coetzee este aparent un antierou: un bărbat între două vârste, care și-a pierdut credințele tinereții și se îndreaptă cu pași repezi spre ruina trupească și spirituală. Tocmai acest bărbat își asumă însă elucidarea unui mister cumplit, pe o veche schemă a datoriei și paricidului simbolic: moartea fiului său vitreg, Pavel. Intr-o Rusie violentă și opresivă, Dostoievski găsește printre hârtiile fiului său o listă neagră, ceea ce confirmă asocierea lui Pavel cu gruparea anarhistă Răzbunarea Poporului, condusă de oportunistul Neciaev, chiar posibilul ucigas. Un bildungsroman derulat în sens invers, Maestrul din Petersburg urmărește traseul psihologic al scriitorului, care, pe fondul unei stranii și contorsionate povești de dragoste târzii, își descoperă fiul prezent prin absență. Revelația din final, când Dostoievski se vede reflectat în ochii lui Pavel prin intermediul unor povestiri ale acestuia pe tema paricidului, pune coroana de spini pe fruntea unei civilizații aflate în pragul descompunerii. Romanul lui Coetzee lansează întrebări despre conștiință, luciditate și suferință, despre adevăr și iubire într-un stil nuanțat, deloc emfatic, chiar dacă sunt filtrate prin mai multe secole literare, fiecare cu răspunsurile lui.

Continuă lectura →

Dragă Poona de Karin Fossum – recenzie

Despre autoare

Karin Fossum (n.1954, Sandfjord) este o scriitoare norvegiană care și-a început cariera literară cu poezie, dar este cunoscută pe plan internațional pentru cărțile cu inspectorul Konrad Sejer, care au fost traduse în 25 de limbi și care au primit mai multe premii – cele mai recente fiind Premiul Gumshoe și Los Angeles Time Book Prize pentru literatură mystery & thriller.

Pentru romanul Nu privi înapoi! a primit premiul Glass Key și Riverton, iar în 2005 romanul Dragă Poona a ajuns în finala pentru Crime Writer’s Association Gold Dagger.

Prezentarea cărții

Roman desemnat „cartea anului” de Washington Post Book World

Continuă lectura →

Un tur literar prin palatele lui Henric al VIII-lea

Henric al VIII-lea (1491–1547) a fost regele Angliei din 1509 până la moartea sa. A fost al doilea monarh al Casei Tudor, succedând tatălui său, Henric al VII-lea. Este unul dintre cei mai clebri suverani englezi, mai ales pentru faptul că a avut șase soții: Catherine de Aragon, Anne Boleyn, Jane Seymour, Anne de Cleves, Catherine Howard și Catherine Parr.

Henric VIII a fost al doilea fiu al lui Henric VII și al Elisabetei de York. Fratele său mai mare, a murit în 1502, iar a devenit prinț de Wales și moștenitor al tronului.

La început cel mai frumos prinț al creștinătății, cu o curte regală la care se cultivau artele și sportul, Henric s-a transformat treptat într-un rege necruțător cu dușmanii, capabil să trimită la moarte pe orice îi stătea în cale, inclusiv două dintre soțiile sale. Spre sfârșitul vieții devenise un tiran bolnav, dizgrațios, de care le era teamă tuturor.

Palatul Greenwich

Palatul Placentia, cunoscut și ca Palatul Greenwich a fost construit în 1443 de către Humphrey, Duce de Gloucester. După ce acesta a fost acuzat de înaltă trădare, palatul, denumit Bella Court, a fost preluat de Margareta de Anjou și redenumit Palace of Placentia. Se afla pe malul Tamisei, în apropierea Londrei. Henric al VII-lea a renovat masiv palatul, iar Charles al II-lea l-a demolat, în 1660, pentru a construi un nou palat, lucru care nu s-a mai întâmplat. Patruzeci de ani mai târziu, pe locul fostului palat a fost construit Greenwich Hospital, cunoscut azi ca Old Royal Naval College.

Palatul Greenwich a jucat un rol important în viața lui Henric al VIII-lea,, chiar din ziua în care s-a născut acolo, în 1491. Tot acolo s-au născut fiicele lui, viitoare regine, Mary (în 1516) și Elizabeth (în 1533). Tot la Greenwich s-a căsătorit Henric al VIII-lea cu cea de-a patra lui soție, Anne de Cleves, în 1540.

Continuă lectura →

ANNE BOLEYN: povestea ei spusă de Philippa Gregory și Hilary Mantel

Pe Philippa Gregory o citesc demult, am în bibliotecă toate cărțile care s-au tradus la noi plus una în limba engleză, iar cu Hilary Mantel am făcut cunoștință recent, datorită unui club de carte online, la care unul dintre titlurile propuse era ultimul volum dintr-o trilogie dedicată lui Thomas Cromwell.

Ce le aseamănă pe cele două scriitoare britanice? Un talent deosebit la scris și pasiunea pentru ficțiunea istorică, în general, și pentru Casa Tudor, în special.

Personajul care le-a atras atenția este unul dintre cele mai ofertante surse de inspirație din Casa Tudor, Anne Boleyn, cea de-a doua soție a regelui Henric al VIII-lea și mama reginei Elisabeta I.

Continuă lectura →

Insula de sub mare de Isabel Allende

Despre autoare:

Isabel Allende (n.1942) este o scriitoare și jurnalistă chiliano-americană, cunoscută pentru cărțile sale, în tradiția magic realistă, bazată adesea pe experiențele și amintirile proprii. S-a născut în Lima, Peru, unde tatăl ei, Tomas Allende (verișor cu primul președinte socialist chilian, Salvador Allende) lucra la ambasada chiliană. Poți citi mai multe despre Isabel Allende aici.

Despre carte:

„Privită de pe puntea corabiei, în mijlocul apelor tropicale, insula Saint-Domingue oferă iluzia unui paradis. Munții ei înalți sunt acoperiți de verdeață, câmpiile ei fertile sunt pline de roade. Dar, odată ce pune piciorul pe uscat, călătorul descoperă că pentru unii colonia franceza este un infern. Zarité Sedella pare sortită unei vieți de supunere tăcută și nefericire. S-a născut sclavă și, pentru că este sclavă, copiii ei nu îi aparțin, ci sunt o marfă de care stăpânii dispun cum vor. Pentru că este sclavă, nu îi este îngăduit să simtă, să vorbească, să gândească. Și totusâși, frumoasa mulatră va ști să-și croiască în Lumea Nouă un drum spre fericire și libertate, în pofida tuturor uraganelor istoriei care mătura la sfârșitul secolului al XVIII-lea Europa și Americile.” (elefant.ro)

Continuă lectura →

Penelopiada de Margaret Atwood – pro și contra

Despre autoare:

Margaret Atwood (n.1939, Ottawa, Canada) este o scriitoare canadiană și critic literar de limbă engleză. A început să scrie la 16 ani, a scris proză, eseuri și poezie și a fost recompensată cu premiul Booker.

Despre carte:

Penelopiada este prima carte de Margaret Atwood pe care am citit-o. Sinceră să fiu, romanele distopice nu mă atrag, așa că am tot ocolit-o până acum. Dar când Penelopiada a fost propusă la clubul de lectură @cărturărese, pe Instagram, mi-am zis că trebuie s-o citesc neapărat, mai ales că sunt mare fană a mitologiei grecești și a tot ceea ce înseamnă Grecia.

E o carte scurtă, mai puțin de 200 de pagini, așa că am dat-o gata repede, nu chiar dintr-o singură lectură, cum au reușit unii. S-au dus demult vremurile când reușeam să fac asta!

Continuă lectura →