Cui nu-i place înghețata să ridice mâna sus! Cam ca la școală, când întreb ceva și nimeni nu ridică mâna să răspundă. Nu c-ar mai fi vremea ridicatului de mână, între noi fie vorba.
Cu toată popularitatea ei, încă sunt multe lucruri despre înghețată care sunt multora necunoscute.
Iată câteva dintre ele:
1. Împăraţii Chinei se pare că au fost primii care au gustat îngheţata, cu peste 2000 de ani în urmă. Era preparată din orez fiert în lapte, cu diverse arome, pus apoi la răcit în zăpadă.
2. Alexandru cel Mare (356 î.Hr.-323 î.Hr.) obișnuia să consume gheață și zăpadă, pe care le asezona cu puțină miere și nectar. Mult mai târziu, împăratul Nero (54-86 d.Hr.) avea obiceiul să trimită alergători în munți ca să-i aducă gheață și zăpadă, pe care le consuma împreună cu fructe și sucuri.
3. Marco Polo (1254-1324) a adus din călătoriile lui o rețetă asemănătoare sorbetului de azi (un amestec de lapte cu fructe înghețate).
4. La început, înghețata era servită la mesele regale. La nunta Caterinei de Medici cu viitorul rege Henric al II-lea al Franței, oaspeții au fost serviți cu un desert înghețat, o cremă dulce cu multe fructe. Înghețata nu lipsea nici de la masa regelui Angliei, Charles I (1600-1649), unde era servită sub numele de cream ice. Semăna la textură cu zăpada proaspăt căzută, dar mai cremoasă și dulce. Se spune că regele i-a oferit bucătarului său 500 de lire pe an, ca să nu divulge secretul desertului înghețat, dar bucătarul nu și-a ținut promisiunea.
5. Prin 1660, sicilianul Francesco Procopio a introdus publicului francez gelato, un preparat din lapte, ouă, smântână și unt. Se întâmpla la Café Procope, prima cafenea din Paris. Înghețata era servită în boluri mici de porțelan, iar Procopio a devenit „părintele înghețatei italiene”.
6. Prima rețetă scrisă de înghețată a fost publicată în Anglia, tot prin 1660, când Lady Anne Fanshawe, o scriitoare de viță nobilă, a avut ideea să scrie în cartea ei de bucate o rețetă de înghețată. Era denumită cremă înghețată și se obținea prin fierberea smântânii cu puțină nucșoară, iar aroma centrală era dată de zahăr și … ambră (o substanță extrasă din intestinul cașalotului, foarte scumpă, de altfel).
7. În Țările Române înghețata a fost consumată pentru prima dată la curtea lui Constantin Brâncoveanu (1654-1714). Domnitorul, care avea, se pare, gusturi sofisticate, dispunea de un ghețariu săpat în pamânt, în care se aflau întotdeauna sorbeturi, apă, vin, fructe, creme înghețate și siropuri groase.
8. Înghețata a ajuns în SUA în secolul al XIX-lea, prin intermediul emigranților italieni, cunoscuți sub numele de „hokey-pokey“, de la „ecco un pocco!“ („ia puțin!“), chemarea cu care ei se adresau cumpărătorilor.
9. Cornetul de înghețată și-a făcut debutul în anul 1904, la un târg din St. Louis, SUA, când un vânzător de înghețată a avut ideea să-l roage pe un vânzător de waffe să îi facă niște cornete în care să-și servească clienții cu înghețată. Apropo de cornet, cel mai mare cornet de înghețată din lume a fost făcut în Gloucester, Marea Britanie, în 2012. Înghețata avea peste 4 metri și cântărea o tonă.
10. Prima înghețată pe băț a apărut în 1905 și a fost inventată din greșeală de Frank Epperson, un băiat de 11 ani din San Francisco, care a uitat, într-o noapte geroasă, pe vaeranda casei sale, un pahar de suc de fructe, cu tot cu bățul folosit pentru amestecare în el. Dimineața, când Frank a vrut să scoată bățul, acesta a ieșit cu tot cu sucul înghețat. Abia peste câțiva ani, Frank Epperson și-a brevetat invenția.
11. Înghețata cremoasă a apărut prin anul 1930 și era obținută prin adăugarea aerului la amestecul de înghețată în timpul procesului de congelare. Rezultatul a fost o înghețată mai moale și mai ieftină, deoarece necesita mai puține ingrediente.
12. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, înghețata ridica moralul soldaților, și, în 1945, existau un fel de localuri pe apă în care se servea înghețată pentru soldații care navigau pe Pacific.
13. Cele mai ciudate arome de înghețată vândute vreodată sunt cele de avocado, usturoi, jalapeno, castraveți murați, ciuperci în vin, macaroane cu brânză și cremă de crab.
14. Numeroase studii au demonstat că înghețata ne face mai fericiți. Asta pentru că atunci când mâncăm înghețată este activată o parte din zona frontală a creierului, asociată cu fericirea. Pe mine, de exemplu, înghețata Polar, înghețata copilăriei mele, mă face extrem de fericită și mă bucur că a apărut din nou pe piață.
15. Preşedintele american George Washington iubea atât de mult îngheţata încât, în vara anului 1790, a cheltuit 200 de dolari pe înghețată (aproximativ 5000 de dolari în banii de azi).
De multă vreme, înghețata nu mai este doar un desert dulce care poate fi consumat vara, ea este o poveste și, de ce nu, un simbol al gustului copilăriei, pe care putem s-o savurăm tot timpul anului. Mai ales că producătorii se întrec în a scoate pe piață sortimente din ce în ce mai sofisticate, cu arome pe toate gusturile, cu zahăr sau fără zahăr, gourmet sau premium, clasice sau pentru copii.
Dorina Danila 