CONACUL DINTRE DEALURI de Agatha Christie – cine a comis crima?

Conacul dintre dealuri

Despre autoare:

Agatha Christie este o scriitoare care nu mai are, probabil, nevoie de nicio prezentare. E suficient să spunem că este, deocamdată, cea mai vândută scriitoare din toate timpurile. Totuși, cei care vor să afle mai multe despre Lady Agatha pot citi ce am scris aici.

Despre Conacul dintre dealuri, pe scurt

Eu am citit cartea în cadrul provocării Read Christie 2021, lansată pe site-ul AgathaChristie.com, una dintre cele trei provocări literare cu tematică polițistă la care m-am înhămat anul acesta. Una dintre ele propusă chiar de mine.

Conacul dintre dealuri (The Hollow, în original) este un roman de ficțiune detectivistică (oare nu se găsește și în limba română un termen mai potrivit decât romane polițiste pentru genul acesta de cărți?) a apărut prima dată în SUA, în 1946, apoi în Marea Britanie, în același an. În 1954, o ediție broșată americană i-a schimbat titlul în Murder after Hours.

Conacul dintre dealuri îl prezintă pe Hercule Poirot, după o pauză de patru ani, una dintre cele mai lungi din întreaga serie. În acest roman, se poate observa că Agathei nu-i plăcea prea mult propiul său personaj și a mărturisit, în autobiografia ei, că apariția lui Poirot în roman, chiar așa târzie cum a fost, i-a ruinat cartea.

Locul acțiunii

Acțiunea romanului Conacul dintre dealuri se întâmplă într-o impozantă reședință rurală (de altfel, acesta a fost subiectul provocării literare: un roman cu acțiunea într-o casă mare), o casă inspirată de cea a actorului englez Francis Loftus Sullivan, care l-a interpretat pe Poirot în piesele de teatru Black Coffee (1930) și Peril at End House (1932).

Ce s-a întâmplat?

Hercule Poirot locuiește lângă reședința Angkatell, unde este invitat la masă. Întâmplarea, sau poate nu, face ca, în momentul respectiv, în reședință să se afle mai mulți membri ai familiei și prieteni, invitați de Lucy Angkatell. Când Poirot ajunge în apropierea piscinei din curtea conacului, o scenă incredibilă i se înfățișează în fața ochilor: Gerda, soția doctorului John Cristow, era în picioare lângă soțul său prăbușit la marginea piscinei. Doctorul era plin de sânge, iar Gerda ținea un pistol în mână. Înainte să-și dea ultima suflare, doctorul rostește un nume: Henrietta. În clipa aceea, Henrietta, una dintre invitatele gazdei, încearcă să ia pistolul din mâna Gerdei, dar, aparent, îl scapă în piscină. Poirot are senzația că este cumva martorul unei scenete puse la cale de persoanele prezente, ca să-i distragă atenția de la ceva.

Victima

Dr. John Christow, medic pe Harley Street din Londra era foarte pasionat de munca sa șoi încerca să găsească un tratament pentru boala lui Ridgeway, o afecțiune asemănătoare cu scleroza multiplă. Doctorul Christow era un personaj carismatic, atrăgător și încrezător în sine. Era căsătorit cu Gerda, cu care avea doi copii. Asta nu-l împiedica să aibă relații și cu alte femei.

Conacul dintre dealuri

Posibilii făptași

  • Gerda Christow, soția victimei, o persoană ștearsă, destul de stupidă și care își făcea griji pentru orice. Îl idealizează pe John și se învinuiește singură chiar atunci când el este de vină pentru neînțelegerile dintre ei. A inspirat-o pe Henrietta să sculpteze o statuie destul de înspăimântătoare, deoarece nu avea chip. Deși Gerda a fost văzută de toți cu un pistol în mână lângă soțul ei muribunud, până la urmă, s-a dovedit că nu pistolul acela era arma crimei.
  • Sir Heny Angkatell, proprietarul conacului, căsătorit cu Lucy, o verișoară îndepărtată.
  • Lucy, Lady Angkatell, care, sub un aspect carismatic și sociabil, ascunde și o latură întunecată a personalității sale, ocazional văzută de familia sa.
  • Henrietta Savernake, sculptoriță și verișoară cu soții Angkatell și cu alți invitați la conac, știe întotdeauna ce să spună ca să-i facă pe ceilalți să se simtă confortabil, inclusiv pe stupida Gerda. Henrietta este foarte pasionată de arta sa și are o relație cu doctorul Christow, de care este foarte atașată.
  • Midge Hardcastle, deși verișoara membrilor familiei Angkatell și având o situație financiară nu prea bună, refuză ajutorul financiar al familiei și preferă la lucreze la un atelier de croitorie, sub conducerea unei patroane nu prea binevoitoare. Este îndrăgostită de Edward, dar el o iubește ep Henrietta.
  • Edward Angkatell, un personaj carismatic, pus în umbră, însă, de personalitatea doctorului Christow, trăiește în trecut și este devotat Henriettei de foarte mult timp, dorindu-și chiar să se căsătorească cu ea. O cere în căsătorie pe Midge, dar aceasta, realizând că Edward e încă îndrăgostit de Henrietta, după o primă acceptare, se răzgândește.
  • David Angkatell, student, alt membru al familiei Angkatell (cam plină de verișoare și verișoare, e drept), student, anti-social, îi tratează pe ceilalți cu un aer de superioritate, are idei preconcepute privind clasa muncitoare. Avea, totuși, o calitate: îi plăceau cărțile.
  • Veronica Cray, actriță, foarte atrăgătoare, iubita din tinerețe a lui John Christow, care s-a despărțit de ea fiindcă nu dorea abandoneze totul și să o urmeze la Hollywood, fapt care a supărat-o foarte tare. Când a reapărut în viața lui John (încă atras de ea), se pare că a petrecut o noapte în compania lui, lucru care a făcut-o teribil de geloasă pe Gerda.
  • Alte personaje: Gudgeon, majordomul (care are uneori un comportament dubios), Doris, slujnica casei Christow, Beryl, secretara lui John, Terence și Zena, copiii soților Christow.

Cine investighează

  • Hercule Poirot, celebrul și simpaticul detectiv belgian, care cumpărase o casă la țară pentru a-și petrece sfârșitul de săptămână acolo, deși viața la țară nu-l prea atrăgea. Singurul lucru bun era mica grădină de legume, îngrijită de un grădinar belgian.
  • Inspectorul Grange, ofițerul însărcinat cu anchetarea cazului, care ajunge să-l suspecteze și pe Poirot, din cauza amprentelor străine găsite pe pistol.
  • Sergentul Clark, doar un polițist banal.

Cine a comis crima?

  • Soția Gerda, sătulă de infidelitățile soțului ei și de nedreptățile la care o supunea uneori? Dovada: A fost găsită cu un pistol în mână lângă ceea ce avea să devină cadavrul soțului ei.

„În mintea ei era un du-te-vino constant, iar senzația de nenorocire și teamă se intensifică. …

Se gândi și se răzgândi nefericită, ca un animal în cușcă.”

  • Henrietta, într-o criză de gelozie pe Veronica? Dovada: A încercat să scape de ceea ce credea că e arma crimei, nu o dată, ci de două ori. Prima dată, când s-a prefăcut că scapă pistolul în piscină și a doua oară când l-aa scuns într-o sculptură din atelierul ei, ca să evite perchezițiile poliției. Mai târziu, a ascuns pistolul în gardul lui Poirot.

„- Tot mai bănuiți că eu l-am împușcat pe John Christow. Sperați să puteți demonstra că eu l-am împușcat. Ei bine, vă voi spune ceva. Nu o veți putea dovedi niciodată. Niciodată!” (Henrietta către Poirot)

  • Veronica, nemulțumită că a fost din nou respinsă de John? Sau ca să se răzbune, fiindcă o părăsise în urmă cu 15 ani? Dovada: capa ei de vulpe argintie și cele șase cutii de chibrituri pe care le împrumutase de la Lucy, au rămas abandonate în pavilion, semn al trecerii ei pe acolo, în timpul nopții dinaintea crimei.

„- M-ai refuzat acum cinsprezece ani … Acum mă refuzi din nou. O să-ți pară rău.” (Veronica către John)

  • Lady Lucy, din cine știe ce motiv obscur? Dovada: A încercat să ascundă arma crimei într-un coș cu ouă.

„- Midge, pe cuvânt, am impresia că Lucy e în stare să creadă că ar putea comite o crimă fără să o prindă nimeni!”

  • Majordomul Gugeon? A ajutat-o pe stăpâna sa să ascundă arma crimei și avea uneori un comportament ciudat.

„- Îți apreciez loialitatea, Gudgeon. Știu că întotdeauna încerci să ne scutești de probleme și de necazuri. Asta e tot deocamdată.” (Lucy Angkatell către majordom)

Destul de multe personaje în cartea asta, care mi-au dat uneori bătăi de cap. Și toate păreau că au ceva de ascuns și vor să-l inducă pe Poirot pe o pistă greșită.

Indicii

  • Tocul în care se păstrase arma crimei, este tăiat în bucăți de Gerda și ascuns în poșeta ei. Henrietta încearcă să-l recupereze și să distrugă dovada vinovăției Gerdei.
  • Poirot rearanjează ceștile de ceai, iar Gerda bea din ceașca destinată Henriettei și moare.
  • Henrietta mâzgălește un copac pe masa din pavilionul de lângă piscină, ca să-i atragă atenția lui Poirot asupra ei.
  • Lucy se amuza, îndrumându-l pe inspectorul Grange ba într-o direcție, ba în alta.

Fiecare indiciu părea promițător dar, de fapt, nu ducea nicăieri.

Finalul este unul „milostiv”, după cum s-a exprimat Hercule Poirot, care a contribuit puțin (mai mult) la deznodământ.

question_markRămâne, deci, întrebarea la care vă provoc să răspundeți (cei care n-ați citit cartea, dar vreți să vă puneți la treabă „micile celule cenușii”, vorba lui Poirot):

Cine a comis crima?

Cei care ați citit cartea, FĂRĂ DIVULGĂRI, vă rog! Am și pentru voi două întrebări, credeați că scăpați?

Ați ghicit cine a comis crima?

Cum vi s-a părut Hercule Poirot în acest roman?

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.