Dictatura gastronomică. 1501 feluri de mâncări – o monografie culinară a Bucureștiului interbelic

Despre autor:

Constantin Bacalbașa (1856-1935) a fost jurnalist, memorialist și om politic, fiind unul dintre promotorii presei românești. A fost prim-redactor la Adevărul și la Dimineața, dar cea mai mare parte a carierei sale jurnalistice s-a întâmplat la cel mai important cotidian al vremii, Universul. Soția lui, Ecaterina Bacalbașa a fost bucătăreasa Casei Regale a României și se  poate presupune că a avut o contribuție însemnată la apariția Dictaturii gastronomice. 

Despre carte:

Ediția despre care vreau să vă povestesc a apărut la Editura Carusel Books, în 2018, și este nu doar o impresionantă colecție de rețete ci și un adevărat album literar-gastronomic, deoarece editorii au apelat la cunosuți ilustratori contemporani, care aduc la viață, în paginile cărții, atmosfera Bucureștiului interbelic.

Se pare că și lui Păstorel Teodoreanu, scriitor și arhi-cunoscut gurmand, i-a plăcut Dictatura gastronomică, pe care a numit-o „un monument gastronomic”. Și la propriu și la figurat, aș adăuga eu.

Cartea începe (după cele două pagini introductive denumite – nepotrivit, aș aprecia – Capitolul I), începe, deci, cu Două vorbe din partea lui Constantin Bacalbașa, în care, primtre altele, autorul încearcă să răspundă la întrebarea Dar cum să mâncăm?

Iată câteva răspunsuri, formulate după recomandările medicilor vremii, la această întrebare:

• să mâncăm de șase ori mai puțină carne decât celelalte alimente (legume, fructe, lactate, pâine)
• la micul dejun, fructe crude și uleioase (nuci, alune), unt, iaurt, lapte, alimente dulci (așa se explică, probabil, micul dejun dulce al italienilor și al francezilor)
• la prânz nu se vor consuma fructe, ci carne în cantitate mică, orez, făinoase, cartofi
• împreună cu carnea, vor fi consumate cartofi, orez, legume proaspete și vor fi evitate lintea, fasolea, mazărea
• seara, legume, salate, fructe și cereale (nutriâioniștii de azi parcă nu recomandă fructe după ora 16, nu?)
• regimul alimentar trebuie să urmeze cursul anotimpurilor (iarna, maimult și mai multă carne, iar vara, cantitativ mai puțin și carne, moderat)
• fructele crude și brânza nu  sunt indicate pentru artritici (hmmm…).

Capitolul următor Cum și cu ce ne hrănim acordă atenție diferitelor alimente uzuale, sub îndemnul „Să cercetăm calitățile hrănitoare ale diferitelor alimente”.

Aflăm de aici că:

• laptele nu trebuie consumat în timpul mesei, ci dimineața, seara la culcare sau între mese, după digestie
• ciupercile sunt indigeste, puțin hrănitoare, așa că am face bine să le evităm (ce păcat!)
• morcovul nu e o legumă prea digestivă
• varza crudă e destul de indigestă
• cartoful este cel mai ușor de digerat dintre legume, cu condiția să fie bine copt (adică mai ușor cu cartofii noi și să trăiască cei de iarnă!)
• fasolea albă este „mai vântoasă decât cea roșie”
• lintea este mult mai ușoară consumată în „piurea” (termenul folosit în carte pentru piure sau pireu) decât cu bobul întreg
• mierea se digeră mai greu decât zahărul
• untdelemnul (uleiul) este o grăsime destul de hrănitoare, mai ales cel de ulei
• cât mai puține alimente prăjite în grăsimi
• sarea, în cantități mici este digestivă

„Regimul fără sare este penibil, de aceea nici nu încercăm să-l recomandăm.”

Și capitolul al IV-lea este dedicat sfaturilor culinare, sub titlul Un număr de poveţe și lămuriri. De aici, aflăm sfaturi foarte utile despre păstrarea alimentelor, așezarea mesei și reguli protocolare, alte utilizări pentru diverse alimente (de exemplu, sare), curățarea vaselor.

Capitolul al V-lea, Cum să pregătim mâncărurile, este, după cum se observă din titlu, dedicat unor „sfaturi și explicații în ceea ce privește activitatea gospodărească a celor ce se ocupă cu hrana”. Interesante și utile, de studiat neapărat.

În capitolul al VI-lea, Regimul favorit, apar răspunsurile primite de editură la sondajul făcut pe tema „Care este felul de mâncare favorit”. Multe răspunsuri, unele foarte amănunțite, incluzând și rețetele mâncărurilor preferate, dar și diverse sfaturi culinare.

De la capitolul al VI-lea, dedicat alimentelor de regim, începe practic, bogata colecție de rețete (1501 la număr), frumos ordonate pe categorii, astfel încât să fie ușor de găsit. Colecția se încheie cu Colțul gastronomilor rafinați, un capitol de specialități, după cum explică autorul, de la supă Mussolini la raci Madame de Pompadour, sau de la langusta africană la șalăul gastronomului rafinat. Mie mi-a atras atenția spanacul cu banane, pe care îmi propun să-l încerc.

Cartea nu se încheie fără o listă de meniuri recomandate pentru dejun și prânz, pe luni ale anului. La o primă privire, nu m-am putut abține să mă gândesc ce mult mâncau contemporanii lui Constantin Bacalbașa.

Recomand cartea pofticioșilor și mai puțin pofticioșilor, pricepuților în bucătărie și mai puțin îndemânaticilor (printre care mă număr și eu), oamenilor sănătoși, dar și celor cu anumite afecțiuni. Putem găsi în carte, de toate (culinare) pentru toți.

Cartea poate fi găsită AICI dar și pe site-ul editurii AICI.

Lectură plăcută și poftă bună!

∗ Articolul conține link de marketing afiliat. Dacă achiziționezi cartea din sursa recomandată, tu plătești același preț, iar eu primesc un mic comision. Fapt pentru care îți foarte mulțumesc!