Calendar de Advent: 17 decembrie – de ce e frumos Crăciunul în Italia?

Apropierea Crăciunului este anunțată în Italia de deschiderea, în fiecare oraș, a pieței de Crăciun, unde pot fi cumpărate tot felul de produse de sezon, mai ales panettone, de nelipsit de pe masa de Crăciun.

Pregătiri pentru Crăciun. În 6 decembrie, la Bari, este săbătorit cu mare fast Sfântul Nicolae. Mii de pelerini vin la mormântul său și iau parte la procesiunile organizate în onoarea sfântului ocrotitor al copiilor și al marinarilor. Pe 13 decembrie, în Sicilia, este celebrată Sfânta Lucia.

La mijlocul lunii decembrie, în piețe se aude muzică de cimpoi, deoarece se crede că muzica de cimpoi a alinat-o pe Fecioară în timpul nașterii și l-a adormit apoi pe micul Iisus.

Cu opt zile înainte de Crăciun, începe novena – o serie de slujbe speciale în biserici.

În seara de Ajun, la Castelul Sant’Angelo din Roma, începutul sărbătorii este vestit cu lovituri de tun.

BUON NATALE!

Presepo. Unul dintre cele mai importante simboluri ale Crăciunului, în Italia, este, încă din 1223, de pe vremea Sfântului Francisc de Assisi, ieslea Nașterii Domnului. Multe familii italiene au câte o iesle (presepo) acasă. Obiceiul de a avea iesle miniaturale în casă a devenit popular în secolul al XVI-lea, până atunci doar bisericile și mănăstirile aveau replici ale ieslei. Ieslele sunt etalate începând cu 8 decembrie, dar pruncul Iisus este așezat în leagăn, abia în Ajunul Crăciunului, la miezul nopții.

Napoli. Orașul este renumit în lume pentru ieslele sale sculptate în lemn, cunoscute sub numele de Presepe Napoletano. Tradiția durează de secole și cele mai elaborate iesle au fost realizate, în secolul al XVIII-lea, pentru aristocrații locali și sunt expuse astăzi în palate și muzee.

Ieslele napolitane sunt recunoscute și pentru faptul că au întotdeauna personaje și accesorii suplimentare: case, cascade, animale, fluturi, mâncare și chiat figuri ale unor celebri politicieni. Sincer, aceștia ar face mai bine să lipsească de acolo.

Sursa foto  Cam așa arată o iesle care costă 759 euro

Uneori este etalată sub forma unei piramide, înalte de câțiva metri, bogat decorată și accesorizată cu fructe, dulciuri și cadouri. De altfel, cea mai mare iesle din lume se găsește la Napoli și are peste 600 de obiecte în compoziție.

In Napoli, există o stradă a artizanilor ieslelor, Via San Gregorio Armeno, plină de magazine care vând iesle și figurine. Ce este și mai interesant, e că artizanii pot fi văzuți și admirați în timp ce lucrează. Activitatea se desfășoară tot timpul anului, nu doar de Crăciun. Iar pentru cei mai puțin interesați de iesle, există și alte figurine: Papa, fotbaliști, cântăreți, etc. Și există, mai ales, o mare de Pulcinella. O stradă cu adevărat încântătoare.

Ieslea napolitană nu este singurul record în materie pe care-l dețin italienii. Cea mai mare iesle vie se organizează anual în localitatea Matera (400 de figuranți și 5km de itinerariu prin stâncă), iar cea mai mare iesle de mucava este expusă în Massa Martana (Perugia). Aceasta este inspirată din Adorația Magilor, opera pictorului italian Pietro Perugini (1446-1524) și are în compziție statui în mărime naturală într-un orășel medieval din mucava.

Atât de mult le plac italienilor ieslele, încât organizează anual, la Roma, expoziția 100 de iesle. Poate or fi fost o sută la început, dar acum numărul lor a trecut bine de două sute.

În duminica dinaintea Crăciunului, copiii italieni aduc la Vatican imagini ale ieslelor miniaturale de acasă, iar Papa le binecuvântează în Piazza San Pietro.

Epifania este, de asemenea, o sărbătoare importantă în Italia. În noaptea de Bobotează, copiii cred că o bătrână numită Befana le aduce cadouri. Copiii pun ciorapi lângă șemineu pentru ca Befana să îi umple cu daruri. În unele părți din nordul Italiei, cei Trei Regi aduc mai degrabă cadouri decât Befana. În ziua de Crăciun, Babbo Natale (Moș Crăciun) aduce și el niște mici cadouri, dar ziua principală pentru primirea cadourilor este de Bobotează.

Pentru desertul de azi, facem un mare salt și nu ne oprim până în Filipine. Puțină diversitate e bună la casa omului, nu?

Sursa foto

Puto bumbong este o prăjitură care arată de parcă ar fi niște pachețele de zăpadă proaspăt depusă. Se prepară prin aburirea orezului purpuriu măcinat în interiorul unui tub de bambus și se servește pe o frunză de banană acoperită cu margarină, nucă de cocos rasă și zahăr bogat în melasă. Denumirea tubului de bambus este, în filipineză, bumbong ng kawayan, de aici probabil și denumirea prăjiturii.

Puto bumbong este, cel mai adesea, vândut pe stradă de către vânzători ambulanți, în timpul Simbang Gabi, o serie de nouă zile de liturghii în cinstea Fecioarei Maria, la care participă romano-catolici filipinezi.

Și o urare de Crăciun în filipineză:

MALIGAYANG PASKO!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.