Calendar de Advent: 10 decembrie – e timpul pentru joacă!

Dintotdeauna oamenii au avut și o (mai mult sau mai puțin) accentuată parte ludică. Cu atât mai antrenante deveneau jocurile, cu cât au existat perioade în care multora le era interzis să se joace. Iar când venea vorba de jocuri de noroc, unii nu ezitau să apeleze la zaruri măsluite, chiar dacă pe capul lor stătea o coroană regală. Și când zarurile sau jocurile de cărți nu le mai ajungeau, treceau la Căscatul brânzei, Mușcă dragonul sau Guiță, purcelule, guiță!

De sute de ani, jocurile sunt o parte integrantă a Crăciunului. Dintr-un poem de la începutul secolului al XVI-lea aflăm că cei care nu participau la jocuri trebuiau să plătească o amendă. Un fel de distracție cu de-a sila, din câte se pare. 

În Evul Mediu târziu, legislația engleză permitea oamenilor de rând să participe de Crăciun la jocuri care, în restul anului, le erau interzise, dar nu oriunde și oricum, ci numai în casa stăpânului și cu permisiunea lui.

Dintr-o lege emisă de Henric al VIII-lea aflăm că aceste jocuri erau zarurile, tenisul, cărțile, bilele și tablele. Ciudat cum s-a amestecat un sport (de vară, pe deasupra) în această listă de jocuri!

Alte distracții de Crăciun de prin secolul al XVII-lea erau biliardul, șahul, muzica, dansul, întrebările, poveștile.

La începutul perioadei moderne se jucau De-a oarba, Hrănește porumbița, Hot Cockle și Căscatul brânzei.

Preferatele aristocrației erau jocurile de noroc. Se povestește că regina Elisabeta I ar fi folosit zaruri măsluite și că la curtea regelui Iacob I se juca pe mize foarte mari.

Irlandezii obișnuiau ca, imediat după slujba de Crăciun, să joace hurling, un sport pe iarbă, care nu trebuie confundat cu un sport cu nume asemănător, curlingul.

În Islanda, în schimb, sărbătoarea de Crăciun era mai solemnă, așa încât au fost interzise șahul, jocurile, alergările, jocurile de cărți, bârfele și toate distracțiile. Mă întreb cum verificau dacă lumea bârfește sau nu :). 

În perioada victoriană, erau la modă jocurile de interior, inclusiv cele care permiteau persoanelor de sex opus să se apropie mai mult unele de altele decât o puteau face în mod normal. Unul dintre jocuri se numea Guiță, purcelule, guiță, unde un jucător legat la ochi se așeza pe genunchii altuia și încerca să ghicească persoana după guițăturile pe care aceasta le scotea.

În jocul numit Mușcă dragonul, jucătorii încercau să culeagă stafide dintr-un bol cu brandy flambat.

În secolul al XIX-lea, în centrul atenției au început să fie jocurile cu piese, până când, un secol mai târziu, le-a luat locul televiziunea.

Jocurile apar, așa cum era de așteptat, și în frumoasa Poveste de Crăciun a lui Charles  Dickens:

Însă nu cântară toată seara. După o vreme începură să joace gajuri; căci e bine ca uneori să fim din nou copii, mai ales de Crăciun, când marele Întemeietor era copil. Stați așa! Mai întâi se jucară de-a baba-oarba. Așa era și firesc.

(Poveste de Crăciun de Charles Dickens)

Toate bune și frumoase, până au început să joace un joc nou, numit Da și nu, prilej cu care Scrooge a aflat cam ce părere au alții, mai ales nepotul lui, despre el. Una deloc măgulitoare, ca să fim sinceri. Dacă ați citit povestea, știți despre ce vorbesc, dacă nu,nici nu știți ce-ați pierdut!

Într-o carte de bucate din 1594, A Book of Cookerie, apare rețeta unui desert de Crăciun care imita zăpada:

Ia o ulcică de smântână îndulcită groasă și albușurile de la opt ouă pe care să le bați cu o lingură, după care să le pui în smântână cu o ceașcă de apă de trandafiri și o ceașcă de zahăr. Ia apoi un băț pe care să-l cureți și să-i retezi vârful drept, iar cu el bate toate cele de mai sus, și când se umflă oprește-te și pune totul într-o sită. Acestea făcute fiind, ia o farfurie și pune în mijlocul ei un măr în care să înfigi o crenguță de rozmarin. Cerne apoi zăpada făcută peste rozmarin și umple farfuria cu ea, iar dacă ai și azime, pune și dintr-acestea și apoi așează-le la masă.

Se încumetă cineva să-l prepare?

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.