Cetatea din Câlnic – o bijuterie bine ascunsă

Localizare

Cetatea Câlnic se află în localitatea cu același nume din județul Alba, în vestul Depresiunii Apoldului, într-o zonă de coline. Dacă în localitate e relativ ușor de ajuns, cu localizarea cetății e cu totul altă poveste. Nu există niciun indicator la șoseaua principală, apare unul doar după ce ai părăsit șoseaua și ai luat-o deja spre drumul care duce la cetate. Când vii dinspre Sebeș, cum am venit noi, nici măcar nu e vizibilă de la drumul principal – de care e destul de aproape, de fapt – fiind mascată de copaci.

Etimologie

Denumirea localității a fost menționată pentru prima dată într-un document din 1269 și este de origine slavo-română (Villa Kelnuk), fiind preluată apoi de sași (Kelling) și de unguri (Kelnek). Românii i-au spus Câlnic, un nume frecvent întâlnit, mai ales în Caraș-Severin sau Gorj.

Puțină istorie

Coloniștii germani au ridicat cetatea în secolul al XIII-lea, ca reședință nobiliară a greavului (nobil care administra comunitatea sau grof în maghiară) Chyl de Kelling. La vremea respectivă, cetatea avea un donjon și două turnuri și era înconjurată de un rând de ziduri masive și de un șanț de apă. Pentru că construită ca reședință și neavând, la început scop de apărare, cetatea Câlnic se află în centrul localității, la nivelul străzilor și nu ridicată pe o colină, așa cum sunt celelalte cetăți.

În 1430, nobilul, pierzându-și atât averea cât și influența, a vândut sătenilor cetatea, căreia i-au fost adăugate un nou rând de ziduri, donjonul a fost înălțat cu șase metri, iar Turnul Porții a fost dotat cu o barbacană. De asemenea, a fost construită o capelă și cămări pentru păstrarea proviziilor în caz de invazie.

Cetatea a fost restaurată între 1961 și 1964, și, începând cu 1999, face parte din Patrimoniul universal UNESCO. Complexul medieval cuprinde Biserica Evanghelică și casa parohială.

Cetatea în zilele noastre

De la bun început, cetatea e impresionantă. Intrarea se face prin barbacana (coridor fortificat) din Turnul Porții, care duce în curtea interioară. Foarte îngrijită și … verde, cu iarba perfect tunsă. Odată intrat, dai imediat cu ochii de capelă, de fântână și de donjon. Și de un aer de normalitate, aș adăuga, pe care nu prea-l întâlnești la celelalte fortificații, care te copleșesc fie prin dimensiuni, fie prin vechime, fie prin aerul cumva misterios. La Câlnic, ai de-a face cu o fortificație de-a dreptul prietenoasă.

Capela evanghelică

Accesul în capelă se face printr-o mică poartă gotică (capela, în sine, nu e prea mare). În interior, pot fi admirate fresce din perioada când a fost construită capela și panouri din lemn  pictate în stil renascentist, datate 1733.

Probabil cel mai valoros obiect din capelă este orga, construită la Viena, în 1867, și care este folosită și în prezent pentru diverse concerte.

Donjonul

Donjonul a fost construit în 1272, și era folosit de către familia greavului ca spațiu de locuit, sus în turn, iar jos ca spațiu de depozitare. Azi, în fostele spații de locuit este amenajată o frumoasă colecție de artă populară și medievală. Chiar e frumoasă, n-o spun doar așa, din complezență.

Tot în donjon, în partea inferioară, poate fi văzută crama, care adăpostește uriașe butoaie de stejar (6000 de litri unul). Apropo de atmosfera prietenoasă, la intrarea în cramă te întâmpină câțiva dovleci colorați și veseli.

Turnul Porții

Turnul Porții se mai numește și Turnul Clopotniță, deoarece adăpostește patru clopote vechi, care încă se trag duminica și în zilele de sărbătoare. Accesul în trun nu e ușor, ai de urcat 50 de trepte, dar odată ajuns sus, ești răsplătit de imaginea care se desfășoară în fața ochilor tăi.

Turnul Slăninii

Cel de-al treilea turn, denumit al slăninii, din motive ușor de imaginat, poate fi admirat doar din exterior.

O noapte în cetate

Spre deosebire de celelalte biserici fortificate din Transilvania, cuprinse în patrimoniul UNESCO, cea de la Câlnic are și spații de cazare. Așa că, dacă vrei să-ți vezi cum e să ai o cetate pentru o noapte doar pentru tine și prietenii tăi, ai la dispoziție două camere amenajate în fostele cămări de alimente ale sașilor. Cred că e o experiență interesantă. Din nefericire pentru mine, Sotzul meu nu e de aceeași părere :)). Și, nu știu cum se face, dar din întâlnirea dintre un Taur și o Fecioară, învinge de obicei Fecioara (fie ea și masculină :)).

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.