Sunt, în limba română, câteva expresii cu mama. Unele interesante, altele mai puţin, câteva chiar discriminatoare, ca să zic așa. Sau nu prea corecte politic, dacă e să fim în trend. Printre cele din urmă, se numără, de exemplu, mult utilizata Ce mama dracului! Nimeni, niciodată nu invocă partea masculină responsabilă de apariţia celui (prea) des prezent în limbajul uzual. Sau poate că provine dintr-o familie monoparentală, şi aşa se explică lipsa tatălui 🙂.
Tot dintr-o familie cu un singur părinte pare să provină şi bătaia, din moment ce se vorbeşte doar despre o mamă de bătaie şi niciodată despre un tată de bătaie. Apropo, mișcarea feministă ce părere are despre chestia asta?
Una dintre expresiile des folosite este şi de mama focului. Iată că focul pare şi el, săracul, orfan de tată 😄.
Se distrează de mama focului, râd de mama focului, ţipă de mama focului, înjură de mama focului, dansează de mama focului sunt doar câteva situaţii în care poate fi folosită mama focului pentru o exprimare mai plastică, dar perfect frecventabilă.
Expresia de mama focului are înţelesul de tare, puternic, foarte, nemaipomenit, ștrașnic, grozav. De ce sunt asociate cuvintele astea cu focul pot să înţeleg, dar cu mama lui mai puţin.
E drept că limba română e destul de bogată în expresii plastice şi românii au dovedit, de-a lungul timpului, că au o imaginaţie destul de bogată. Totuşi, nu reuşesc să înţeleg ce-o fi fost în capul celui care a rostit prima dată mama focului într-unul din sensurile de mai sus. Şi nici a celor care au perpetuat-o mai apoi. Li s-o fi părut eufonică, cine ştie?
Poate sunt pe fază buni cunoscători ai limbii române, care pot să ne lămurească de unde vine expresia asta, că sunt curioasă de mama focului.
Cred că „mama” are în toate aceste expresii sensul de „mai mare”. Bătaia e puiul, iar mama de bătaie e adultul, ca să zic așa. Focul e aici sinonim cu pasiunea, iar mama acestuia devine ceva ca o vâlvătaie de emoții. La fel și cu dracul și mama sa, care-i mai înfiorătoare decât acesta. Așa văd eu. 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
O fi mama mai înfiorătoare, dar unde e tatăl în toată ecuația asta? 🙂 Mi-a plăcut interpretarea dată mamei focului, ca o vâlvătaie de emoții (valabilă inclusiv la înjurături de mama focului, cred :)).
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Cred că tații erau plecați la vânătoare, așa că doar mamele rămâneau cu puii :))
ApreciazăApreciat de 1 persoană
:)))
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Păi cred că se merge pe principiul „te spun lu’ maică-ta”, mult mai întâlnit decât varianta cu tatăl 🤣
ApreciazăApreciat de 2 persoane
O, da! 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Poate ca provine dintr-o viziune pesimista asupra evolutiei lumii, ceva in genul „oricat de grozav/periculos/devastator ti se pare asta de-acum, crede-ma, e nimic in comparatie cu ma-sa!”
ApreciazăApreciază
Dar tac-su ce-are? 😀
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Tac-su e incert, sau cel putin asa a fost cutuma pentru o foarte lunga perioada, oricat de nedreapta ar putea sa sune asta in zilele noastre. 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană