Crimă la vicariat de Agatha Christie – sau cum se spionau oamenii când nu se inventase Facebook

Despre autoare:

Agatha Mary Clarissa, lady Mallowan, născută Miller, mai cunoscută ca Agatha Christie (1890 – 1976) a fost o scriitoare britanică de romane, povestiri și piese de teatru polițiste. Sub pseudonimul Mary Westmacott a scris și câteva romane de dragoste, mai puțin cunoscute.  Am scris mai multe despre Agatha Christie aici.

Despre carte:

Sunt o fană a Agathei Christie și, în tinerețe, am citit-o mult. Cred că am dat gata tot ce a apărut la noi. Cu toate astea nu-mi amintesc mare lucru din cele mai multe dintre cărți. Așa că, de ceva vreme, mi-am propus să le recitesc. Și, de cele mai multe ori, când stă să vină, așa, un fel de reading slump (care e echivalentul în română?), sigur, sigur Agatha Christie e cea mai bună alegere. Nu mă dezamăgește niciodată.

Crimă la vicariat este romanul în care debutează – în 1930 – Miss Jane Marple, dar cititorii Agathei Christie mai făcuseră cunoștință cu personajul în câteva povestiri publicate anterior, care au fost adunate mai târziu într-un singur volum.

Dacă e prima dată când citești o carte cu Miss Marple, o să fii poate, dezamăgit. Personajul nu are o apariție consistentă, nici măcar nu e personajul principal într-o carte în care narator este vicarul satului St. Mary Meads, în biroul căruia a fost găsit împușcat epitropul bisericii, un om nu prea simpatizat de cei care-l cunoșteau.

Lucrurile se complică când se dă, parcă, startul, unui concurs pentru dobândirea titlului de „Eu l-am ucis pe colonel”. Poliția începe să ancheteze, prin persoana unui inspector antipatic, iar Miss Marple își face apariția mult mai târziu. Mai bine mai târziu decât niciodată, fiindcă apariția ei a fost salvatoare pentru inspectorul de poliție, care ajunsese într-un impas.

– Tinere dragă, nu subestima instinctele polițienești ale vieții la țară. În St. Mary Mead, fiecare îți cunoaște cele mai ascunse probleme. Nu există niciun detectiv în Anglia care să-i facă față unei domnișoare bătrâne, de o anumită vârstă, care n-are nicio altă ocupație în viață.

Dacă ai mai citit romane din seria cu Miss Marple (12 în total), așa cum a fost cazul meu, o să fii, poate, dezamăgit, fiindcă personajul nu are același farmec ca în alte cărți.

Spre deosebire de mai sofisticatul Poirot, Miss Marple pare o bătrânică simpatică, dar și cam băgăcioasă, după părerea unora, așa cum fiecare avem prin vecini. Ce o deosebește (poate) pe Miss Marple de vecina noastră de vis-a-vis e, pe lângă ascuțitul spirit de observație, și o capacitate de deducție ieșită din comun. Dacă Miss Marple a studiat logica la școală, cred că era una dintre materiile ei preferate. În afară de asta, modul în care Miss Marple aruncă mici aluzii, după care pare să se răzgândească și nu spune niciodată ce gândește pe de-a-ntregul, mi s-a părut frustrant, pe de-o parte, dar amuzant, pe de alta.

Ce mi-a plăcut

Sigur că, fiind vorba de un roman polițist – culmea! are și polițiști -, cea mai importantă e intriga. Foarte bine construită, menită să te conducă pe multe piste false. Pentru că sunt multe personaje, fiecare cu povestea lui/ei, așa că nu e greu să cazi în capcanele întinse cu măiestrie de scriitoare.

Însă, mie cel mai mult mi-a plăcut atmosfera. St. Mary Meade era un sat uitat de lume, în lipsa altor preocupări – și din cauză că încă nu se inventaseră rețelele de socializare, ca să mai ocupe timpul oamenilor – toată lumea era preocupată să știe și să observe ce, cu cine, când și unde fac alții.

– Nu pot să înțeleg, am spus, cum face lumea de pe-aici să mai și mănânce. Pesemne că iau masa în picioare, lângă fereastră, ca să fie siguri că nu pierd nimic.

Recomandare:

  • Dacă vrei un roman mystery scris ca la carte, cu tot ceea ce presupune asta, atunci Crimă la vicariat e o alegere foarte bună.
  • Recomand, de asemenea, cartea cititorilor care preferă un roman mystery mai ușor, mai blând, lipsit de acele detalii care-ți fac părul măciucă.

Evaluarea mea: 5/5 stele pe Goodreads pentru atmosferă, pentru personaje, pentru că m-a trimis de multe ori pe piste greșite și, da, pentru că, în ciuda faptului că e un roman mystery, m-a făcut adesea să râd.

Cartea este disponibilă la librăriile online, aici și aici.

Lectură plăcută!

Articolul conține link-uri de marketing afiliat. Dacă achiziționezi cartea dintr-una din sursele recomandate, tu plătești același preț, iar eu primesc un mic comision. Fapt pentru care îți foarte mulțumesc!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.