M-am întors de la Varșovia cu o dorință nebună să fac ordine în bibliotecă. Varșovia și biblioteca mea par să aibă tot atâta legăturâ cât baba cu mitraliera 😊. Și totuși, biblioteca regală din castelul din capitala Poloniei, cu cărțile ei frumos aranjate pe rafturi, m-a dus cu gândul la cărțile mele de acasă, aranjate în bibliotecă sau pe diverse rafturi, în fiecare cameră. Și mi-am dat seama că, în ultimul timp, aranjamentul a devenit cam haotic.
E drept că n-am avut niciodată un criteriu riguros de aranjare a cărților și le-am așezat fie pe domenii, fie pe autori sau pe edituri, dar s-au înmulțit cam necontrolat în ultimul timp, așa că și ordinea în care sunt așezate a cam luat-o razna. Ca să nu mai zic de cărțile care urmează a fi citite. așezate orizontal în bibliotecă, și a căror număr riscă să-l copleșească pe cel al cărților citite deja și care și-au găsit deja locul pe rafturile bibliotecii.
Se observă, probabil, că unele din cărți sunt încă în țiplă, în așteptarea momentului când vor fi luate la citit. Da, știu că nu arată prea bine, dar, pur și simplu ador momentul acela senzorial când le desfac din ambalaj. Îmi plac cărțile noi, savurez primul contact cu o copertă frumoasă și cu mirosul paginilor tipărite. Iar dacă le-aș scoate din țiplă când le aduc acasă de la librărie, n-aș mai avea parte de moftul ăsta de cititor!
Acestea fiind zise, cred că ar fi cazul să fac puțină ordine între cărți. Ușor de zis, greu de făcut cu spațiul pe care-l am la dispoziție. Mă gândesc că n-ar strica o bibliotecă nouă, una mare, generoasă, care să adăpostească toate comorile mele literare. O bibliotecă spațioasă și neapărat luminoasă, în culori calde, deschise, odihnitoare. Mare, dar minimalistă, în același timp, care să nu-mi atragă privirea de la coperțile frumos (și ordonat :)) aliniate, pe care îmi place așa de mult să le admir. Și, dacă tot mă apuc de redecorat, poate am să mă orientez spre ceva mai modern decât am avut până acum.
:Și, dacă tot e vorba de curățenia de toamnă, cred că o să mai răresc puțin rândurile, adică o să mai aleg câteva cărți pe care n-o să le recitesc, să le duc la biblioteca școlii, să se bucure și alții de ele. Am mai făcut-o și cred că a fost o idee bună.
Deocamdată sunt la stadiul de planuri. Poate datorită magiei dimineților de octombrie, care-mi oferă momente perfecte pentru lectură, dar și pentru visare cu ochii deschiși. Rămâne să văd ce părere are Sotzul despre ideile mele de redecorare. Nu știu dacă o să-mi iasă din prima, dar mai insist.
Dorina Danila 