Istoria cuplurilor regale. Puterea la patru mâini de Jean-François Solnon – recenzie

Despre autor:

Jean-François Solnon (n.1947) este un cunoscut istoric francez, doctor în istorie și litere profesor de istorie modernă la Universitatea din  Besançon. A publicat eseuri și biografii, pentru care a primit numeroase premii.

Despre carte:

Istoria cuplurilor regale. Puterea la patru mâini spune povestea a 11 perechi regale care au scris file de istorie, pe parcursul a 14 secole. De la împăratul Iustinian al Bizanțului și împărăteasa Teodora (sec.VI) până la țarul Rusiei, Nicolae al II-lea și țarina Alexandra (sec.XX). Așa cum se deduce ușor din titlu, nu sunt povești romantice, mai degrabă privesc aspectele politice și diplomatice ale căsătoriilor celor 11 cupluri. Abordare care mi-a permis să „fac cunoștință” cu personaje despre care nu știam nimic (Isabeau de Bavaria, de exemplu) și să aflu lucruri noi despre personajele care îmi erau cunoscute deja (Ludovic al XIII-lea și Ana de Austria).

11 cupluri regale

1. Iustinian și Teodora (căsătoriți între 524-548)

Iustinian, unul dintre cei mai importanți basileus, căruia i se datorează gloria Imperiului Bizantin, s-a căsătorit cu Teodora, o fostă curtezană, despre care se spunea că-și vânduse frumusețea tuturor trecătorilor. Cu toată aparenta nepotrivire, chiar și astăzi, în imaginarul colectiv, formează un cuplu inseparabil.

2. Carol al VI-lea și Isabeau de Bavaria (1385-1422)

Carol al VI-lea, delfinul Franței, s-a căsătorit cu prințesa germană Isabeau de Bavaria, pentru a întări alianța Franței cu țările germanice. Deși s-au căsătorit din dragoste, fericirea lor conjugală n-a durat prea mult.

3. Isabela de Castilia și Ferdinand de Aragon (1469-1504)

Regina Castiliei și regele Aragonului, supranumiți și Regii Catolici, au format un cuplu inseparabil, cu toate astea regatele lor nu s-au unit, continuând să fie conduse independent.

4. Ludovic al XIII-lea și Ana de Austria (1615-1643)

Căsătoria lui Ludovic al XIII-lea cu o infantă din ramura spaniolă a Casei de Habsburg a continuat tradiția alianțelor militare și politice dintre Franța și Spania. Cei doi suverani au devenit foarte cunoscuți și datorită lui Alexandre Dumas și romanului său Cei trei mușchetari.

5. Ferdinand al IV-lea și Maria Carolina de Neapole (1768-1814)

Ferdinand de Bourbon, suveranul Neapolelui s-a căsătorit cu Maria Carolina, arhiducesă de Austria, fiica Mariei Tereza, după ce două dintre surorile ei care-i fuseseră propuse au murit. Fe rdinand și Maria Carolina formau un cuplu foarte nepotrivit. El, mai degrabă un rege trândav, preferând vânătoarea, pescuitul, și locurile rău famate, ea, o femeie rafinată, inteligentă și educată, cu o ambiție cât pentru doi.

6. Ludovic al XVI-lea și Maria Antoaneta (1770-1793)

Căsătoria dintre delfinul Franței și arhiducesa austriacă era menită să întărească alianța între Franța și Imperiul Habsburgic, El era un tânăr timid, nepregătit să conducă să conducă un regat în plină criză, ea era o tânără care iubea luxul, balurile și distracțiile și o apărătoare a intereselor curții de la Viena. Unde au dus toate astea? La ghilotină.

7. Frederic Wilhelm al III-lea și Luiza a Prusiei (1793-1810)

Un rege șovăielnic și o regină implicată în activitatea politică au format cuplul cel mai puțin interesant dintre cele prezentate în Istoria cuplurilor regale. Puterea la patru mâini.

8. Victoria și Albert (1840-1861)

O foarte romantică poveste de dragoste între o regină engleză și un prinț german, din care a rezultat cuplul ideal și nouă copii care s-au înrudit cu toate casele domnitoare ale Europei.

9. Napoleon al III și Eugenia (1853- 1873)

O pereche foarte interesantă au format Ludovic-Napoleon, prințul-președinte devenit împărat și Eugenia de Montijo, fiica unui conte spaniol și a soției lui, pe jumătate scoțiană, pe sfert belgiană și pe sfert spaniolă.

10. Franz Joseph și Elisabeta de Austria (1854-1898)

Deși erau verișori primari (mamele lor erau surori), împăratul Franz Joseph și Elisabeta de Wittelsbach s-au căsătorit din dragoste, dar, cu toate astea, n-au avut o căsnicie fericită, fiindcă Sissi nu s-a adaptat rigorilor vieții de la curtea vieneză.

11. Nicolae al II-lea și Aleksandra (1894-1918)

Țarul Nicolae al II-lea și Aleksandra, fosta prințesă germană Alix de Hessa, s-au căsătorit din dragoste și au avut patru fete și un băiat, țareviciul Alexei. Drama vieții lor de familie a fost boala de care suferea fiul lor, dramă care a indus, probabil, cel puțin în cazul țarinei, un comportament care le-a adus tragicul sfârșit.

Deși Istoria cuplurilor regale pare un manual de istorie bine documentat, este mai mult decât atât, o lectură accesibilă publicului larg, menită să stârnească interesul pentru istorie al celor care nu-l au încă. Lectura cărții prilejuiește cititorului o agreabilă călătorie pe la marile sau mai micile curți regale și îi permite să arunce o privire (indiscretă) în culisele politicii și diplomației.

Un fel de statistici personale

Cea mai romantică poveste: Victoria și Albert au trăit o frumoasă poveste de dragoste, curmată brusc de moartea neașteptată a prințului la doar 42 de ani, regina purtând doliu după soțul ei timp de 40 de ani.

Cel mai longeviv cuplu: Ferdinand al IV-lea și Maria Carolina de Neapole (45 de ani)

Cea mai scurtă căsătorie: Frederic Wilhelm al III-lea și Luiza a Prusiei (17 ani), căsătorie sfârșită prin moartea neașteptată a Luisei la doar 34 de ani.

Cuplul cu cel mai tragic destin: Ludovic al XVI-lea și Maria Antoaneta, povestea lor sfârșindu-se pe eșafod, în timpul Revoluției Franceze.

Cel mai detestabil personaj: Isabeau de Bavaria, care părea să schimbe taberele în care avea interese mai des ca rochiile.

Cel mai nesuferit personaj: Țarina Alexandra a Rusiei

„Pentru ea, eșecurile militare nu aveau drept acuzădificultățile economice, nici lipsa de combustibil pentru transporturi, nici dramatica penurie de muniție. Doar generalii erau răspunzători și se impunea sancționarea incompetenței lor: „De-ar putea fi spânzurați! De ce sunt atât de slabi? Fii sever cu ei!””

Cel mai ambițios personaj: Maria Carolina de Neapole

Personajul cu cea mai spectaculoasă ascensiune: Împărăteasa Teodora a Bizanțului – din fostă prostituată a devenit împărăteasa Bizanțului.

Cel mai plictisitor personaj: Țarul Nicolae al II-lea al Rusiei, un personaj plictisitor dar și plictisit, un țar condus de mama sa, împărăteasa Maria Feodorovna, dar mai ales de soția sa, țarina Aleksandra.

„În timp ce soldații ruși mureau nu departe de el, Nicolae își alunga plictiseala citind romane sentimentale, vărsând o lacrimă pentru Le Petit Garcon Bleu.„

Cel mai nedreptățit personaj: Ana de Austria, regina Franței, mereu suspectată de trădare și spionată de cardinalul Richelieu și, prin intermediul acestuia, de regalul ei soț, Ludovic al XIII-lea.

Cel mai interesant personaj: Împărăteasa Eugenia ar fi un excelent personaj de roman. Nu știu de ce nu a stârnit interesul scriitorilor, iar dacă au fost scrise cărți despre ea, au stat bine ascunse de mine.

Cel mai cunoscut personaj: Elisabeta, împărăteasa Austriei și regina Ungariei, a cărui imagine a fost atât de bine exploatată încât a întrecut în notorietate alte personaje regale mai importante istoric vorbind. Fără povestea lui Sissi, castelele imperiale vieneze n-ar fi decât niște locuri reci, lipsite de viață și de grandoare. Dar, cu imaginea împărătesei în minte, nu e de mirare, că turiștii dau năvală să calce pe urmele sale, imaginându-și pentru o clipă că trăiesc o romantică poveste. Deși, sinceră să fiu, povestea lui Franz Joseph și a lui Sissi mie nu mi se pare romantică deloc. Dar apreciez veritabila lecție de marketing a vienezilor, care nu se sfiesc să-i exploateze imaginea și să câștige mulți bani din asta.

Plus

• documentare foarte bună

Minus

• redactare cam neglijentă.

Evaluarea mea

• Subiect            – interesant, cupluri regale care au scris istorie
• Scriitură         – stil publicistic
• Redactare      – neglijentă
• Traducere      –  bună
• Copertă           – sugestivă
• Goodreads       4/5 stele.

Mulțumesc, Libmag, pentru exemplarul oferit pentru recenzie!

Lectură plăcută!