100 de personalități feminine românești

De-a lungul timpului, româncele s-au remarcat în diverse domenii și pentru asta le admirăm mult. Iar celor din prezent, cred că ar trebui să le spunem cât de mult le prețuim, nu doar atunci când devin subiectul unui trist Breaking News. Cred că asta le-ar bucura mai mult decât orice dovezi de recunoștință formale, dar prea târzii.

Și dacă tot e Anul Centenarului, am lansat cititorilor blogului provocarea să întocmim o listă cu cele mai prețuite 100 de românce. Și iată ce a ieșit (pe domenii și în ordine alfabetică):

Personalități ale științei 

1. Ana Aslan (1897-1988) – medic specialist în gerontologie, inventatoarea produselor geriatrice Gerovital și Aslavital.

2. Florica Bagdasar (1901-1978) – medic specialist în neuropsihiatrie infantilă, prima femeie ministru din România, soția medicului neurochirurg Dumitru Bagdasar (al cărui nume îl poartă spitalul de neurochirurgie); fiica ei a fost soția lui Saul Bellow, care a descris în romanul Iarna decanului, sfârșitul tragic al Floricăi Bagdasar.

3. Sarmiza Bilcescu (1867 – 1935) – prima femeie din Europa care a obținut licența în drept la Universitatea din Paris și prima femeie din lume cu un doctorat în drept.

4. Maria Cuțarida-Crătunescu (1857-1919) – prima femeie medic din România, în 1899 a organizat prima creșă din țară.

5. Elena Densușianu-Pușcariu (1875-1966) – medic oftalmolog, prima femeie profesor universitar în domeniul medical din România (Facultatea de Medicină din Iași) și prima femeie profesor de oftalmologie din lume, a avut și preocupări artistice, fiind scriitoare, artist plastic și traducătoare.

6. Aurora Gruescu (1914 – 2005) – prima femeie inginer silvicultor din lume și prima româncă intrată în Guinness Book, și-a legat numele de primul plan de împădurire naţională, pe o suprafaţă de 100.000 de hectare.

7. Sofia Ionescu-Ogrezeanu (1920-2008) – prima femeie neurochirurg din S-E Europei, a făcut prima sa operaţie pe creier unui copil rănit într-un bombardament, operație recunoscută ca premieră mondială.

8. Ștefania Mărăcineanu (1882-1944) – chimistă și fiziciană de renume internațional, care a formulat teorii despre radioactivitate, radioactivitatea artificială și procedeul de declanșare artificială a ploii.

9. Magda Stavinski (n.1942) – doctor în astronomie, membru al Uniunii Astronomice Internaționale

10. Margit Șerban (n.1942) – specialist în chirurgia oncologică infantilă, a realizat primul transplant de măduvă osoasă din România.

11. Maria Teohari (1885-1975) – prima femeie astronom din România, a publicat lucrări despre petele solare, cometa Halley și alte fenomene celeste.

12. Elisa Leonida Zamfirescu (1887-1973) – inginer geolog, prima femeie studentă la Academia Regală Tehnică din Berlin, devenind astfel prima femeie inginer din România și Germania.

Personalități istorice

13. Doamna Chiajna (1525-1588) – a fost soția domnului Țării Românești, Mircea Ciobanul, fiica domnitorului Petru Rareș al Moldovei și nepoata lui Ștefan cel Mare, prima femeie din istoria României care a condus o oștire și a participat la trei lupte în interval de o lună.

14. Regina Elena (1896-1982), mama regelui Mihai I – a salvat sute de evrei în timpul Holocaustului.

15. Doamna Elena Cuza (1825-1909) – soția domnitorului Alexandru Ioan Cuza, și-a dedicat viața și averea acțiunilor caritabile.

16. Doamna Elina (1598-1653) – soția lui Matei Basarab, sora cărturarului Udriște Năsturel, protectoare a culturii și Bisericii, l-a sfătuit pe domn care, și datorită ei, a devenit un mare ctitor și protector al cărturarilor.

17. Regina Elisabeta a României (1843-1916), pseudonim literar Carmen Silva – s-a implicat în sec. al XIX-lea în promovarea culturii românești, a sprijinit mari oameni de cultură (Mihai Eminescu și George Enescu, printre alții).

18. Principesa Ileana (1909–1991) a fost fiica cea mică a regelui Ferdinand și a reginei Maria, a continuat activitatea caritabilă a mamei sale, îngrijindu-se în timpul celui de-al Doilea Război Mondial în Germania nazistă de militarii români răniți, a deschis la Bran Spitalul „Inima Reginei”, ultimii ani ai vieții petrecându-i în SUA, unde a fondat o mănăstire ortodoxă.

19. Ana Ipătescu (1805-1875) – eroină a revoluției de la 1848 din Țara Românească, a participat la eliberarea guvernului revoluționar, arestat la 19 iunie 1848 în urma unui complot contrarevoluționar.

20. Anița Nandriș-Cudla (1904-1986) – țărancă din Bucovina de Nord,  a fost deporată, împreună cu fiii săi, în Siberia și a lăsat importante mărturii scrise despre Gulagul sovietic.

21. Regina Maria a României (1875-1938) – pentru tot ce a făcut pentru români și România: Crucea Roșie în primul război, susținerea pe toate căile a Unirii, promovarea tradițiilor românești; n-a fost româncă prin origine, dar a fost mai româncă (cu tot ce înseamnă asta) decât multe femei născute și crescute în România.

Citește: Ultima romantică. Biografia reginei Maria de Hannah Pakula

22. Elisabeta Rizea (1913-2003) – a luptat împotriva regimului comunist şi, din această cauză, a fost arestată și torturată în 1952 și 1961, a executat 12 ani de închisoare.

23. Maria Rosetti-Tescanu (cunoscută ulterior ca Maruca Cantacuzino; 1879-1968) – a aparținut unei vechi familii boierești, doamnă de companie ale reginei Maria, soția prințului Mihail G. Cantacuzino, după decesul acestuia, a devenit prietenă intimă a filosofului Nae Ionescu, iar în 1937 s-a căsătorit cu George Enescu.

24. Ecaterina Teodoroiu (1894-1917) – cercetașă și participantă la Primul Război Mondial, a luptat în fruntea unui batalion de infanterie al Armatei Române și a murit la sfârșitul bătăliei de la Mărășești.

Personalități ale artelor vizuale 

25. Cecilia Cuțescu-Storck (1879-1969) – pictoriță cu mare influență în viața culturală din perioada interbelică, a creat picturi murale în clădiri publice din București, cea mai cunoscută fiind marea frescă „Istoria Negoțului Românesc”, realizată în 1933 în aula Academiei de Studii Economice.

26. Olga Greceanu (1890-1978) – pictoriță, scriitoare, figură reprezentativă a neobizantinismului românesc, a lucrat în frescă și mozaic, a pictat biserici și a făcut pictură murală, a publicat volume de meditații și de călătorie.

27. Alexandra Nechita (n.1985) – artist plastic – pictor, sculptor și muralist cubist -, supranumită „Micuța Picasso”, are tablouri în sute de muzee și în celebre colecții private din lume, cea mai scumpă pictură a ei s-a vândut cu 400000 de dolari.

28. Elena Popea (1879-1941) – pictoriță, tablourile sale sunt expuse în mai multe muzee din România, sursele de inspirație le-a găsit în împrejurimile Branului și Clujului cât și în numeroasele ei călătorii.

29. Ileana Sonnabend, născută Schapira (1914-2007) – primul dealer de artă care a promovat în Europa artiști americani, a primit un tablou de Matisse în loc de inel de logodnă, colecția ei personală a fost evaluată la peste 1 miliard de dolari.

Personalități ale scenei și filmului 

30. Jeni Acterian (1916-1958) – regizoare, teatrolog și autoare a unui jurnal intim de aproape o mie de pagini.

31. Clody Bertola (1913-2007) – actriță de teatru și film, a avut o excepțională carieră la Teatrul Bulandra, a fost căsătorită de trei ori, iar doi dintre soții săi au fost regizorii Liviu Ciulei (mai mic cu 10 ani), și Lucian Pintilie (mai tânăr cu 20 de ani decât actrița).

32. Tamara Buciuceanu-Botez (1929-2019) – una dintre cele mai apreciate actrițe române de teatru, film și televiziune.

33. Draga Olteanu-Matei (1933-2020) – îndrăgită actriță de comedie, a jucat în  90 de filme, peste 50 de piese de teatru și mai mult de 100 de roluri la televiziune.

34. Elvira Popescu, cunoscută și ca Elvire Popesco (1894-1993) – actriță, devenită prin căsătorie contesă de Froy, a avut o carieră teatrală neîntreruptă de 65 de ani, mare parte din ea în Franța, a jucat în numeroase filme, chiar cu Alain Delon și Claudia Cardinale, dar n-a strălucit la fel ca pe scenă.

35. Stela Popescu (1935-2017) – foarte populară actriță de teatru, film și televiziune, a realizat cupluri celebre împreună cu Ștefan Bănică și Alexandru Arșinel.

36. Maria Prodan Bjorson (1949-2002) – scenografă de teatru, a făcut fabuloasa scenografie a celebrului musical Fantoma de la operă, a fost nepoata Mariei Cuţarida Crătunescu, prima femeie medic din România.

37. Aristizza Romanescu (1854-1918) – renumită actriță, profesoară de declamație la Conservatorul de Artă Dramatică din București, a apărut în primul film românesc, Independența României (1911-1912).

38. Lucia Sturdza-Bulandra (1873- 1961) – actriță de teatru din România, una dintre marile figuri ale scenei românești, ditrectoarea Teatrului Municipal din București(azi Teatrul Bulandra), profesor la Conservatorul de artă dramatică din București timp de 30 de ani.

Personalități ale muzicii 

39. Clemansa Barberis–Plăcințeanu (1899-1986) – prima femei compozitor de muzică de operă din România, a compus peste 100 de piese muzicale, soprană, violonistă (a cântat sub bagheta lui George Enescu), violistă, profesoară universitară de canto.

40. Lola Bobescu (1921-2003) – violonistă, solistă concertistă timp de 60 de ani, profesoară de vioară, a debutat la 6 ani într-un recital de vioară și și-a cucerit o faimă internațională la Paris, la 17 ani.

41. Haricleea Darclee (1860-1939) – cântăreață de operă cu voce de soprană, prima interpretă a rolului Floria Tosca la premiera operei lui Puccini la Teatrul Constanzi din Roma, ianuarie 1900.

42. Cella Delavrancea (1887-1991) – scriitoare și pianistă, fiica cea mare a scriitorului Barbu Ștefănescu Delavrancea, a debutat la 8 ani pe scena Atheneului Român, a fost membră a cenaclului lui Eugen Lovinescu și una dintre prietenele Reginei Maria.

43. Angela Gheorghiu (n.1965) – soprană, una dintre cele mai renumite cântărețe de operă din lume.

Personalități ale sportului

47. Simona Amânar (n.1979) – gimnastă, arbitră, campioană olimpică, a câștigat 17 medalii olimpice și mondiale, o săritură foarte dificilă din gimnastică îi poartă numele.

48. Iolanda Balaș (1936-2016) – atletă, campioană olimpică, recordmenă mondială, a dominat proba de sărituri în înălțime femei timp de un deceniu.

49. Mariana Bitang (n.1962) – antrenoare de gimnastică cu cele mai multe medalii  (152) câștigate de sportive.

50. Nadia Comăneci (n.1961) – gimnastă, campioană europeană, mondială și olimpică, prima gimnastă care a primit nota 10 la Jocurile Olimpice (Montreal, 1976).

51. Constantina Diță (n.1970) – atletă, campioană olimpică la maraton, Beijing, 2008.

52. Simona Halep (n.1991) – jucătoare de tenis, a câștigat mai multe turnee importante de tenis, a deținut locul I în clasamentul mondial WTA.

53. Elisabeta Lipa (n.1964) – canotoare, de 25 de ori campioană a României, a participat la șase olimpiade, unde a obținut 5 medalii de aur, 2 de argint și una de bronz.

54. Lia Manoliu (1932-1998) – atletă, campioană olimpică, a participat la 6 ediții consecutive a Jocurilor Olimpice, deținătoarea unui record de longevitate olimpică, menționat în Cartea Recordurilor, a câștigat 3 medalii olimpice, 12 titluri de campioană națională și 7 titluri de campioană balcanică.

55. Doina Melinte (n.1956) – atletă, campioană olimpică și mondială, a stabilit 4 recorduri mondiale, dintre care unul (la proba de o milă) a rezistat 26 de ani, fiind bătut de o sportivă cu un an mai tânără decât recordul.

56. Lavinia Miloșovici (n.1976) – gimnastă, antrenoare, a câștigat 19 medalii mondiale și olimpice, a luat nota 10 în finala de la sol la Olimpiada de la Barcelona (1992).

57. Cristina Neagu (n.1988) – jucătoare profesionistă de handbal, singura handbalistă recompensată de trei ori cu titlul de Cea mai bună handbalistă IHF a anului.

58. Virginia Ruzici (n.1955) – jucătoare de tenis, antrenoare, comentator sportiv, prima româncă care a câștigat un titlu de Grand Slam, la Roland Garros, 1978.

59. Gabriela Szabo (n.1975) – atletă, desemnată, în 1999, cea mai bună atletă a lumii, campioană și vicecampioană olimpică, multiplă campioană mondială.

60. Viorica Viscopoleanu (n.1939) – atletă, campioană olimpică (Mexico, 1968) și recordmenă mondială la săritura în lungime.

Personalități ale literaturii 

61. Simona Antonescu – scriitoare, autoarea mai multor cărți istorice și de ficțiune istorică, printre care romanele Hanul lui Manuc și Fotograful curții regale.

62. Martha Bibescu (1889-1973) – romancieră, poetă, politiciană și memorialistă română și franceză, martoră și participantă activă la desfășurarea unor evenimente importante în istoria României.

Citește: Catherine-Paris de Martha Bibescu

63. Ana Blandiana (n.1942) – scriitoare și luptătoare pentru libertate civică, a publicat, până în prezent, 26 de volume și a fost tradusă în tot atâtea limbi.

64. Nina Cassian (1924-2014) – poetă, eseistă, traducătoare și compozitoare, cărțile ei au fost interzise și retrase din biblioteci, între 1985-1989 și, ca o curiozitate, a inventat limba spargă, o formă de expresie artistică.

65. Otilia Cazimir (1894-1967), pseudonimul literar al Alexandrinei Gavrilescu – scriitoare, traducătoare și publicistă, cunoscută mai ales ca autoare de versuri pentru copii.

66. Zoe Cămărășescu – fiică a unei doamne de onoare a reginei Elisabeta și a unui tată cam aventurier, a publicat un volum de memorii, Amintiri. Frumusețe, grație, armonie, noblețe. Adică tot ce am pierdut în care evocă o Românie ce pare azi pierdută pentru totdeauna.

„Noi petreceam, așa cum petrece toată lumea, căci eram o țară veselă și primitoare, în care tineri și bătrâni știau să râdă, să glumească și să treacă prin viață, bucurându-se de tot ce le aducea, făcând adesea haz de necaz.”

67. Zoe Dumitrescu-Bușulenga (1920-2006) – cercetător, critic și istoric literar, eseist, filosof al culturii, pedagog, academician, director al Institutului Cultural Român din Roma, devenită, spre sfârșitul vieții, Maica Benedicta, la Mănăstirea Văratec.

68. Veronica Micle (1850-1889) – poetă, a publicat un volum de poezii, dar și poezii, nuvele și traduceri în revistele vremii, a fost soția rectorului Universității din Iași, Ștefan Micle, dar a rămas cunoscută mai ales ca iubita poetului Mihai Eminescu.

69. Rodica Ojog-Brașoveanu (1939-2002) – scriitoare, a publicat romane polițiste, istorice și povestiri.

70. Hortensia Papadat-Bengescu (1876-1955) – importantă prozatoare, romancieră și nuvelistă din perioada interbelică, s-a remarcat mai ales prin romanele care alcătuiesc ciclul Hallipilor, Fecioarele despletite, Concert din muzică de Bach, Drumul ascuns, Rădăcini.

71. Cella Serghi (1907-1992) – scriitoare, ziaristă şi traducătoare, una dintre cele mai importante prozatoare române ale literaturii interbelice.

72. Henriette Yvonne Stahl (1900-1984) – scriitoare și traducătoare de origine franceză, a publicat romane, nuvele, poezii.

73. Elena Văcărescu (1864–1947) – scriitoare, membră de onoare a Academiei Române, a avut o bogată activitate literară și politică la Paris a avut o idilă cu prințul moștenitor Ferdinand, dezaprobată de regele Carol I.

74. Alice Voinescu (1885-1961) – scriitoare, eseistă, traducătoare, critic de teatru și profesoară la Conservatorul de Muzică și Artă Dramatică, prima femeie doctor în filosofie la Sorbona.

75. Ileana Vulpescu (n.1932) – filolog, lexicograf, scrie proză și teatru, traduce din engleză, franceză și spaniolă, și semnează versiuni în limba franceză din literatura modernă și contemporană românească. .

Personalități ale presei

76. Elena Caragiani-Stoienescu (1887 – 1929) – prima femeie aviator din România, una dintre primele femei din România licențiată în științe juridice, primul corespondent de război din lume din avion.

77. Lucia Hossu-Longin (n.1941) – pentru seria Memorialul Durerii, pentru că ne arată istoria așa cum a fost și nu cum s-a scris.

78. Sofia Nădejde (1856-1946) – publicistă, prozatoare și autoare dramatică, prima femeie din România căreia i s-a permis să susţină Bacalaureatul într-un liceu de băieţi, prima femeie care a condus o revistă literară, s-a remarcat prin polemica cu Titu Maiorescu privind capacitățile intelectuale ale femeilor, este autoarea primului roman feminist din literatura română.

79. Maria Rosetti (1819-1893) –  ziaristă și publicistă română de origine scoțiană, prima ziaristă din România, redactor la diferite ziare și almanahuri, în special la Românul, ziar editat de soțul său, Constantin A. Rosetti, a editat publicația Mama și copilul, revistă literară săptămânală (1865-1866).

Alte femei remarcabile

80. Maria Virginia Andreescu Haret (1894–1962) – prima femeie arhitect din România și prima femeie din lume care a ajuns la gradul de arhitect inspector general.

81. Mitza Bricard – designer de pălării, stilist şi şef la departamentul Creaţie al Casei Dior, muza lui Christian Dior – în anii ’50 – , care a creat pentru ea parfumul exclusivist Mitzah, a impus în moda pariziană culoarea lila și panthere – jungle, se spune despre ea că nu purta niciodată lenjerie intimă.

82. Smaranda Brăescu (1897-1948) – aviator, prima femeie parașutist, campioană europeană și mondială la parașutism, instructor de parașutism, voluntar în aviația sanitară în timpul războiului.

83. Floria Capsali (1900-1982) – balerină, maestru de balet, o perioadă directorul Operei Române, a organizat liceul de coregrafie din București, care îi poartă numele.

84. Ana Cumpănaș (1891-1947) – patroană de bordel în Chicago, supranumită și „Femeia în roșu” s-a remarcat prin faptul că l-a denunțat poliției americane pe celebrul gangster Johnny Dillinger, iar recompensa de 10000 de dolari i-a permis să se întoarcă în satul ei din Banat.

85. Henrieta Delavrancea (1897-1987) – fiica cea mică a lui Barbu Delavrancea, a fost una dintre primele arhitecte din România, face parte din generația de arhitecți care a avut o contribuție importantă la formarea școlii de arhitectură modernă românească

86. Dora D’Istria (1828-1888) – a fost prințesa Elena Ghica, una dintre cele mai erudite şi mai interesante figuri feminine ale secolului trecut, cunoscătoare a 9 limbi, prima feministă din istoria României, pictoriţă, scriitoare, muzician, prima femeie româncă alpinist.

87. Iolanda Eminescu (1921-1998) – juristă, specializată în dreptul proprietății intelectuale, a lucrat ca avocat, iar în 1945 a fost numită judecător, fiind în prima generație de femei judecător din România.

88. Smaranda Gheorghiu (1857-1944) – scriitoare, publicistă, militantă activă în mișcarea feministă a epocii, membră a mai multor societăți culturale, prima femeie care a călătorit spre Polul Nord.

89. Elena Ghiba Birta (1801-1864) – protectoare de seamă a învăţământului românesc din zona de vest a ţării, a lăsat prin testament o donație pentru crearea din veniturile căreia urma să se acorde, anual, 12 burse pentru elevii şi studenţii merituoşi proveniți din familii cu venituri modeste.

90. Iulia Hașdeu (1869–1888) – prima româncă la Sorbona, copilul precoce al literaturii române, pasionată de muzică și pictură, cu un talent deosebit la limbi străine; moartea ei prematură l-a inspirat pe tatăl său, Bogdan Petriceicu-Hașdeu să construiască un castel la Câmpina.

91. Simona Maierean (n.1984) – prima femeie pilot de avion supersonic din România (2009), a pilotat și avioane de luptă.

92. Principesa Margareta (n.1949) – fiica cea mai mare a Regelui Mihai, Custode al Coroanei după decesul tatălui său, a pus bazele Fundației Principesa Margareta, prin care derulează mai multe programe caritabile, se implică activ în diverse acțiuni umanitare, sociale și culturale. În prezent, este Custodele Coroanei României.

93. Renadi Pârlea (1904-1977) – prima femeie fotomodel profesionist din istoria României, s-a născut la Iași și a plecat, împreună cu părinții la Paris, unde și-a început cariera în lumea modei.

94. Florica Maria Sas, cunoscută ca Lady Florence Baker (1841-1916) – exploratoare, a doua soție a exploratorului britanic Sir Samuel Baker, care a cumpărat-o de la proprietarul haremului otoman în care crescuse și pe care l-a însoțit în expedițiile sale în Africa.

95. Marina Știrbey (1912-2001) – pilot, prima româncă ce a survolat în condiții de ceață deasă Marea Baltică, a făcut parte din comitetul de conducere al Crucii Roșii Române și a înființat escadrila militară sanitară, cunoscută sub numele de Escadrila Albă.

96. Sfânta Teodora de la Sihla (1650-?) – singura sfântă româncă din Biserica creştin-ortodoxă, prăznuită pe 7 august, pomenită de Calistrat Hogaș în Pe drumuri de munte. 

97. Luiza Zavloschi (1883-1967) – învățătoare, prima femeie primar din România, în 1930, satul Buda, județul Vaslui.

Personaje literare 

98. Vitoria Lipan din romanul Baltagul de Mihail Sadoveanu – personaj literar controversat, o femeie dârză, isteață, puternică, care  nu se dă bătută până nu-și atinge scopul.

Citește: Baltagul de Mihail Sadoveanu – recenzie

99. Mara – un personaj interesant, văduvă, precupeață și podăriță din Radna, o femeie harnică și ambițioasă, care se zbate să asigure copiilor ei un trai îndestulat, încercând în același timp să le conducă viața potrivit propriilor sale dorințe.

100. Doamna T. – eroina romanului Patul lui Procust de Camil Petrescu,o prezenţă plină de mister şi senzualitate, un tip aparte de feminitate, o femeie iubită de toţi bărbaţii, mai puţin de acela de care este îndrăgostită.

Câte femei remarcabile! Despre unele din ele nu știam nimic. Incredibil cum se așterne praful timpului și cum aruncă în uitare atâtea realizări!

Doamnelor, ne înclinăm în fața voastră și vă mulțumim că ne-ați făcut viața mai frumoasă!

Dacă v-a plăcut articolul, vă aștept și pe pagina de Facebook a blogului.