În căutarea a 100 de personalități feminine românești

personalitati-feminine

Dacă tot e anul cu 100, m-am gândit că n-ar strica să cunoaștem mai bine personalitățile feminine românești. Și pentru asta cred că ar fi utilă o listă cu cele mai apreciate 100 de personalități feminine românești. Nu cred că e o întreprindere ușoară, așa că te provoc să ne spui care e românca ta preferată și de ce. Poate fi din prezent sau din trecut, persoană reală sau fictivă (personaj literar).

Până pe 10 noiembrie, căsuța de comentarii îți stă la dispoziție pentru propuneri. Iar cea mai interesantă dintre ele va fi recompensată cu o surpriză. Voi alege cel mai interesant răspuns și în funcție de reacțiile pe care le primim de la cititori.

Ce zici, răspunzi provocării?

UPDATE: 100 de personalități feminine românești

Reclame

43 de gânduri despre &8222;În căutarea a 100 de personalități feminine românești&8221;

  1. Academician Magda Stavinski, doctor în astronomie. Cu o cultură superioară multora dintre contemporani, scriitoare și traducătoare, dna astronom a publicat o carte prin care marele nostru astronom Nicolae Donici, pe nedrept uitat, este adus în atenția opiniei publice.

    Apreciat de 2 persoane

  2. Ana Aslan cu al ei Gerovital. Plus mama mea, care, avand RH negativ a fost sfatuita de medici sa renunte la copii, spunandu-i… citez… „vor iesi niste monstrii”. Si uite asa, in ciuda medicilor, am aparut ei si fratele meu. 🙂 Eu sunt normala. Lumea zice ca si fratele meu… personal am ceva dubii :-))))))

    Apreciat de 2 persoane

  3. Draguta initiativa! Sper sa reusesti sa strangi cele 100 de propuneri.
    Eu o adaug pe Maria Cuțarida-Crătunescu, medic român renumită pe plan internațional, prima femeie medic din România. Militantă feministă activă, a înființat în 1897 Sociatatea maternă, iar 1899 a organizat prima creșă din țară.

    Apreciat de 1 persoană

  4. E greu, da. Sunt multe nume, din fericire, şi e greu de ales. Că fiecare-n parte reprezintă ceva.
    Eu risc puţin şi, pentru că numele pe care aveam de gând să îl scriu deja s-a spus, spun Tamara Buciuceanu. Şi spun şi de ce: pentru că face parte din generaţia aia care se tot miceşte, dispar rând pe rând cei care au făcut parte din ea. Pentru că generaţii întregi ştiu de Chiriţa şi de Isoscel şi de multe alte roluri. Şi, mai mult decât orice, pentru că nu ar fi rău să ne arătăm acum aprecierea, până nu va fi numită „marea doamnă a scenei româneşti” pe o burtieră de breaking news. Măcar acum, în anul ăsta, amintindu-i pe cei mari care au făcut istorie, să le spunem şi celor care mai sunt că-i apreciem. Cred că pentru ei contează mai mult decât o decoraţie post mortem în grad de mare cavaler…

    Apreciat de 2 persoane

  5. Frumoasa initiativa!

    Eu vreau sa o mentionez pe Elena Popea (15 aprilie 1879 – 19 iunie 1941).

    A fost o pictoriță română. Expozitii atat in tara (Cluj, Bucuresti) cat si in strainatate (Paris, Londra si Amsterdam). Sursele de inspirație le-a găsit în împrejurimile Branului și Clujului, unde își petrecea perioada de vară, cât și în numeroasele călătorii pe care le-a realizat.

    Apreciat de 1 persoană

  6. Eu am să menționez o doamnă despre care se vorbește nedrept de puțin, și anume Caliopia (Pia) Brătianu (nascută Pleșoianu), soția liderului liberal Ion C. Brătianu, mamă a doi prim-miniștrii ai României care au avut un imens rol în realizarea României Mari, Ionel și Vintilă Brătianu, dar și a unor doamne Sabina, Maria, Tatiana și Pia, care au purtat „războaiele” bărbaților lor pe umeri cu aceeași demnitate. Pia Brătianu a fost un adevărat stâlp al familiei, dar și al României, sacrificând totul, de la avere pâna la timp, pentru a-și sprijini soțul și copiii în îndeplinirea idealului la care visau.

    Apreciat de 1 persoană

  7. Ambitioasa incercare, Dorina draga! Sper sa reusesti. E un subiect care mie imi placeee…Sunt multe femei pe care le admir, din diverse domenii… As incepe cu soprana Angela Gheorghiu o ferventa ambasadoare a culturii lirice romanesti pe toate marile scene ale lumii. Cred ca este singura noastra diva autentica.
    Maria Tanase- care nu mai are nevoie de elogii.
    Desi poate pare surprinzator ….Stela Popescu a fost o figura marcanta a epocii noastre in teatrul de revista
    De asemenea pianista si scriitoarea Cella Delavrancea .
    In poezie Nina Cassian si Ana Blandiana.
    In medicina oncologica infantila prof. univ. dr. Margit Serban pt. primul transplant de măduvă osoasă din Romania.

    Apreciat de 1 persoană

  8. Si mi-am amintit desigur de Veronica Micle, nu doar iubita celebră a poetului nostru, ci si o dna a Moldovei, soția rectorului Ștefan Micle.
    Apoi, Elena Cuza, soția domnitorului A.I.Cuza.
    Scriitoare deosebite: Hortensia Papadat-Bengescu, Ileana Vulpescu, Rodica Ojog-Brașoveanu

    Apreciat de 1 persoană

  9. Pentru că văd că se strânge greu numărul, mai menționez:
    – Eroina cerului, Smaranda Brăescu, aviator și prima femeie parașutist, campioană europeană la parașutism în anul 1931 si campioană mondială în 1932(cu recordul de 7200 m la Sacramento, SUA), unul dintre puținii instructori de parașutiști militari, decorată de Majestatea Sa Regele Carol al II-lea cu Ordinul Virtutea Aeronautică, clasa „Crucea de Aur” cu două barete. Apoi, pentru că în timpul războiului a mai activat ca voluntar și în „Escadrila Albă” de aviație sanitară, pe frontul de est, iar pe frontul de vest în Escadrila nr. 13 de recunoaștere, observație și legătură și apoi în Escadrila nr. 113 Legătură, până la sfârșitul războiului, primește și Crucea „Regina Maria”, clasa a III-a.
    – Florica Bagdasar, prima femeie ministru din România (ministru al sănătății), medic specialist în neuropsihiatrie infantilă. Florica Bagdasar a studiat în București și mai apoi la Harvard, obținând și o bursă Rockefeller. A fost soția lui Dumitru Bagdasar, neurochirurg care pus bazele școlii de neurochirurgie din România. De altfel, Florica i-a urmat soțului, după decesul acestuia în funcția de minsitru al sănătății. Și da, spitalul din București de neurochirurgie îi poartă numele (sotului). Ambii au avut multe contributii însemnate la sistemul medical din România dar sunt rar menționați pentru că au făcut parte din guvernul Petru Groza, ambii având o orientare de – vai, șco și groază! – stânga (orientare politică des întâlnită printre medici). În fine, Florica Bagdasar cade în dizgrație, face niște pușcărie fără proces etc. Fiica ei a fost soția scriitorului Saul Bellow, care a descris în romanul „Iarna decanului” sfârșitul tragic al Floricăi Bagdasar.
    – Lucia Hossu-Longin, pentru că nu ne permite să uităm crimele comunismului, pentru excelenta serie Memorialul Durerii, pentru că ne arată istoria care a fost și nu cea care s-a scris în fucnție de interese.

    Apreciat de 1 persoană

  10. Dorina draga, iata doar cateva propuneri. Promit ca iti mai trimit.Mai am cateva favorite in minte.

    FLORICA BAGDASAR, de origine macedoromână, a fost medic – specialitatea neuropsihiatrie infantilă.
    A fost prima femeie ministru din România, la Ministerul Sănătății, în perioada 1946–1948.
    A pus bazele Centrului de Igienă Mentală, pentru ajutorarea copiilor retardați.
    În anul 1957 primește funcția de vicepreședinte al Crucii Roșii din Romania, funcție pe care o deține pentru o perioadă de câțiva ani.
    Către sfarșitul vieții nu se bucură de recunoașterea pe care o merita, cu toate că joacă un rol foarte important în eliminarea malariei.

    ELISABETA RIZEA , cunoscută drept „eroina de la Nucșoara”.
    Este simbolul femeii românce care a luptat împotriva comunismului. Vina ei a fost că i-a ajutat cu hrană şi informaţii pe cei din munţi, că i-a tăinuit pe cei care se grupaseră în gruparea anticomunistă, motiv pentru care a fost arestată, anchetată, bătută şi torturată, apoi închisă, timp de 12 ani la Pitești și Jilava.

    ELENA CHIRIŢĂ, eroina sergent . A fost sanitara Detaşamentului Păuliş, voluntară în Batalionul 1, Regimentul 96 Infanterie. A murit pe 8 martie 1945, în Spitalul din Arad.
    A fost decorată pentru faptele sale de arme cu „Virtutea Militară” clasa a II-a, „Meritul Sanitar” clasele a II-a şi I şi Ordinul „Apărarea Patriei”.

    Apreciat de 1 persoană

  11. SOFIA NĂDEJDE:
    – prima femeie din România căreia i s-a permis să susţină Bacalaureatul într-un liceu de băieţi,
    – prima femeie care a condus o revistă literară şi autoarea primului roman feminist din istoria literaturii române,
    – publicistă, prozatoare şi autoare dramatică,
    – feministă convinsă,
    – sora pictorului Octav Băncilă.
    A militat pentru a demonstra că femeile sunt egale cu bărbaţii, că inteligenţa şi drepturile femeii nu sunt cu nimic mai prejos decât cele ale bărbatului.

    DORA D’ISTRIA a fost PRINŢESA ELENA GHICA, una dintre cele mai erudite şi mai interesante figuri feminine ale secolului trecut, prima feministă din istoria României, pictoriţă, scriitoare, muzician . În plus, a fost şi prima femeie româncă alpinist.
    Dora d’Istria a fost pseudonimul pe care l-a ales prinţesa cosmopolită Elena Ghica, cunoscătoare a 9 limbi, pentru a dobândi gloria datorită talentului, nu originii sale nobile.

    MARIANA NICOLESCO – soprană de origine română, devenită o celebritate mondială.
    A absolvit Școala de Muzică din Brașov, a urmat, pentru o scurtă perioadă, Secția Canto a Conservatorului din Cluj-Napoca, obţinând o bursă de studii la Conservatorul Santa Cecilia din Roma, cea mai prestigioasă şcoală de canto din lume în acel moment.
    S-a remarcat prin repertoriul său vast, de la Baroc la muzica contemporană, cu o admiraţie specială pentru stilul Belcanto şi pentru creațiile lui Mozart şi Verdi.
    A cântat pe cele mai renumite scene ale lumii.
    A devenit Cetățean de Onoare al Bucureștiului (1991), Clujului (1994), Brăilei (1995) și Brașovului (1999). De asemenea, în anul 1992 a primit Medalia UNESCO pentru Merite Artistice, iar în anul 1993 a devenit Membru de Onoare al Academiei Române.

    MAIA MORGENSTERN
    Maia Emilia Ninel Morgenstern s-a născut la data de 1 mai 1962 la București, într-o familie evreiască.
    A debutat în cinematografie în anul 1983, cu filmul „Prea cald pentru luna mai”, în regia Mariei Callas Dinescu.
    A absolvit Universitatea de Artă Teatrală și Cinematografică în anul 1985.
    Numele său, Morgenstern, înseamnă în limba germană „Luceafărul de dimineață”.
    A jucat în numeroase filme românești și străine, fiind una dintre puținele actrițe românce care a reușit să pătrundă în industria cinematografică străină.
    Este membră UNITER și UCIN. Face parte din juriul pentru acordarea Premiului Național de Excelență în Cultura Română.

    ELENA GHIBA BIRTA a fost o protectoare de seamă a învăţământului românesc din zona de vest a ţării.
    Elena Ghiba s-a născut în 1801, la Bichiş (Bekes), în familia parohului de la biserica ortodoxă neunită. Mama sa era născută în localitatea Ineu. Numele de Birta a fost adăugat după căsătorie. La vârsta de 10 ani, Elena a rămas orfană de ambii părinţi. Mai mult de atât, părinţii nu i-au lasat nici o avere. Prea mică pentru a putea să să-şi ia viaţa în piept, Elena a găsit adăpost la rudele din localitatea arădeană Pâncota.
    După căsătorie s-a mutat în Arad, dar, după doar câţiva ani, a rămas văduvă, astel că în anul 1830 a fost nevoită să-și câştige cele necesare traiului, motiv pentru care a intrat în serviciul oficiantului cameral Emanoil Gogher, în slujba căruia a rămas timp de 33 de ani. Neavând urmaşi, Emanoil Gogher i-a lăsat averea sa Elenei pentru devotamentul dovedit.
    Cu un an înainte de moarte, Elena și – a întocmit testamentul, care cuprindea, printre alte donaţii importante, o donaţie specială de 48.000 de florini oferită pentru crearea unei fundaţii numită „Elena Ghiba Birta”. Din veniturile acestei fundaţii urma să se acorde, anual, 12 burse a câte 200 de florini pentru elevii şi studenţii săraci, dar merituoşi, de religie ortodoxă şi de origine greacă sau români din judeţele Bihor, Bekeş sau Cenad, proveniți din familii cu venituri modeste.

    Apreciat de 1 persoană

  12. Eu fiind barbat, propun ca *Eva* FEMEIA fiica, mama, bunica, strabunica… sa fie apreciata, iubita, onorata si cinstita si ocrotit de catre orice om adevarat, Tata, sot, bunic, strabunic… la justa ei valoare si importanta, vitala în evolutia acestei specii rational-sentimentale paradoxale, numit Om, creat dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu, însa pierdut în scurgerea vremurilor prin neascultarea de Cuvântul Lui Adevarat, Absolut, Atemporal…
    Mie personal mi-ar place în topul 100 sa apara – Irina Binder – Amélie Notomb – doua nume pe care desi le cunosc doar din scrierile lor, cred ca au trait si traiesc viata la superlativ.
    O duminica sublima, draga Dorina !

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.