Salzburg, oraș al cărui nume vine de la sare (salz înseamnă sare în limba germană), la fel ca Salzach, râul care îl străbate, este un oraș despre care se spune că ar fi unul dintre cele mai frumoase orașe ale Europei, atât datorită arhitecturii cât și peisajului de vis de care este înconjurat.
Salzburg își datorează celebritatea și lui Mozart, care s-a născut și a locuit pentru o vreme în oraș, dar și celebrului film Sunetul muzicii.
Salzburg, un oraș baroc superb, cu 150000 de locuitori, al patrulea ca mărime în Austria, fiind vizitat de peste 2 milioane de turiști anual.
Orașul este așezat la poalele masivului Monchsberg și este vegheat din vârful lui de cetatea Hohensalzburg.
Hohensalzburg este simbolul orașului Salzburg, cetatea fiind construită în 1077 și extinsă în 1500, când a devenit una dintre cele mai mari fortificații ale Europei. N-a fost cucerită niciodată, fiind asediată o singură dată, în 1525, în tinpul unei revolte a minerilor, fermierilor și țăranilor, asediu încheiat cu un acord. Astăzi oferă o panoramă superbă asupra orașului Salzburg.
Sarea
Salzburg își datorează numele munților de la sud, bogați în sare și Sfântului Rupert, patronul orașului, care a primit, în secolul al VII-lea d.Hr., ruinele din zonă de la Ducele de Bavaria și care a devenit arhiepiscopul zonei. Sf. Rupert a denumit orașul Salzburg, adică Cetatea de Sare. Datorită resurselor de sare, Salzburg devenise în secolul al XVII-lea unul dintre cele mai bogate orașe ale Europei.
Sarea a fost o lungă perioadă sursa bogăției nobilimii austriece din zonă, dar ea a fost exploatată în regiunea Salzburg încă din vremea celților. Mina Hallein, la 20 de km sud de Salzburg, este printre cele mai vechi mine din lume (după unele surse, chiar cea mai veche). Astăzi, mina este transformată în muzeu.
Mozart
Spiritul lui Mozart plutește peste Salzburg. De la cele două case memoriale, la concertele și festivalurile care-i sunt dedicate și până la celebrele bomboane care-i poartă numele, peste tot dai peste el.
Un tur Mozart prin Salzburg ar putea începe cu Mozart Geburtshaus, casa în care s-a născut compozitorul, la 27 ianuarie 1756..Mozart a locuit într-un apartament din această clădire timp de 17 ani. Aici, Mozart a compus primele sale simfonii. Astăzi, clădirea cu cinci etaje de pe Getreidegasse ani este transformată astăzi într-un muzeu dedicat compozitorului.
În 1773, nevoia de spațiu a determinat familia Mozart să se mute într-o locuință mai spațioasă, în Piața Makart nr. 8, unde tânărul Amadeus a compus simfonii, arii, serenade, concerte pentru pian şi vioară, şi alte piese de succes. A locuit aici până în 1781, când s-a mutat la Viena.
La frageda vârstă de 6 ani, Mozart a concertat prima dată în sala de conferințe a Palatului Baroc al Arhiepiscopiei Salzburgului din Rezidenzplatz.
Turul Mozart nu poate să ocolească Palatul și Grădinile Mirabell, unde Mozart și sora sa erau aduși de tatăl lor, Leopold, să cânte în fața aristocraților orașului.
În Salzburg, există dai la tot pasul peste Mozartkegeln, celebrele bomboane de ciocolată cu lapte, cu umplutură de fistic, marțipan sau nuga, inventate în 1890 de patiserul Paul Furst. Ca să fiu sinceră, eu nu prea sunt fan a bilelor de ciocolată.care poartă numele lui Mozart.
Dar cel mai cunoscut salzburghez nu vinde doar ciocolată, ci și bere, lichior, ca să nu mai vorbim de tricouri, șepci sau sacoșe. Mă întreb ce ar zice Mozart, dacă ar trăi azi, despre comerțul asiduu cu numele și chipul său? Și mă mai întreb câți dintre cumpărătorii zeloși ascultă vreodată muzica lui Mozart?
Sunetul muzicii
În 1965, la Salzburg a fost filmat Sunetul muzicii, un film câștigător a cinci premii Oscar, care a adus orașului și mai multă notorietate. Locurile din Salzburg unde s-a filmat au devenit rapid atracții turistice ale orașului.
Astăzi, la Salzburg există un tur Sound of Music (făcut de peste 300000 de turiști anual), cu vizitarea locurilor care apar în film: grădinile Mirabell, Palatul Leopold, Palatul Hellbrun, mânăstirea Nonnberg, St. Gilgen, bazilica Mondsee.
La pas prin oraș
Centrul istoric al orașului, aflat pe malul stâng al râului Salzach este fenumit pentru arhitectura sa barocă, fiind inclus în patrimoniul universal al UNESCO. Excelent conservat, centrul vechi arată că Salzburg a fost pe vremuri un oraș înstărit.
Catedrala Salzburg
Prima ei variantă datează din 774, când se numea numit Virgil Dom. Forma actuală, în stil baroc, datează din secolul al XVII-lea. Are un clopot care cântărește 14 tone și aici a fost botezat Mozart.
Kapitelplatz
Este una dintre principalele piețe ale orașului, în care au loc tot felul de evenimente, ceea ce face să fie mereu aglomerată. Atât de aglomerată că nu poți face nici măcar o poză ca lumea. Nu e de mirare că un omuleț s-a cățărat pe sfera aurie imensă, ca să admire lumea de sus. Nu e un omuleț adevărat, ci doar un personaj din opera artistului Stephan Balkelhof. E ca și cum, sătul să care globul în spate, Atlas s-a hotărât să se lase cărat, așa că s-a cocoțat pe glob.
Fântâna Cailor (Kapitelschwemme)
În apropiere, se găsește Fântâna Cailor, numită așa fiindcă pe vremuri aici aducea caii să le facă „baie” O baie destul de dichisită, aș zice. A fost construită în 1732, iar astăzi e unul din locurile în care turiștii țin neapărat să se fotografieze. Și nu numai ei. Înghesuindu-se prin mulțimea de turiști, am văzut o doamnă foarte bine îmbrăcată, cu o rochie elegantă și cu un pahar de vin în mână, care vroia să facă o poză lângă fântână. Tocmai mă întrebam de unde o fi apărut rochia aurie printre sutele de pantaloni scurți, când m-am dumirit. Aștepta să intre la un concert într-o sală din apropiere și, la intrare, spectatorii erau serviți cu un pahar de vin alb.
Residenzplatz
Este o piață mare, construită în 1587, de către episcopul Raitenau, și este piața în care naziștii au ars cărțile în 30 aprilie 1938, inclusiv cărțile lui Stefan Zweig. Are în centru o frumoasă fântână din secolul al XVII-lea (1656-1661). Este sculptată în marmură și este cea mai mare fântână barocă din Europa Centrală.
Casele de sub stâncă
Cum mergeam liniștiți pe stradă (vorba vine liniștiți, tocmai constatasem că terminasem și bateria externă), ne-a apărut brusc în față o stâncă, care părea că vrea să se prăbușească în capul nostru. Și la poalele ei, construite practic în stâncă, câteva case pitorești. Construite cu multă vreme în urmă, încât nu te poți abține să nu te întrebi, cum de era în stare să construiască așa ceva pe vremea aia?
Cafeneaua Tomaselli
Este cea mai veche cafenea din Salzburg, fiind deschisă în 1703. În clădirea din Piața Alter Markt funcționează din 1760. Chiar și Mozart obișnuia să-și bea cafeaua aici.
Zona nouă a orașului se află pe partea dreaptă a râului Salzach și poți ajunge acolo trecând peste un pod pietonal simpatic, la fel ca alți 20000 de oameni care îl traversează zilnic.
Podul iubirii (Makartsteg)
Este un pod construit inițial în 1905, apoi demolat și reconstruit de mai multe ori, astăzi plin de mici lacăte atârnate de îndrăgostiți din toată lumea, care vor să lase un semn al trecerii lor pe acolo. Să mai zică cineva că marketingul nu e peste tot :). Ar mai fi înflorit comerțul cu lăcățele în lipsa acestei născociri iscusite?
Pe malul drept al râului, în zona modernă a orașului, cu magazine și clădiri de birouri, se găsesc Palatul Mirabell, cu splendidele sale grădini, un loc obligatoriu de vizitat odată ce ai ajuns în Salzburg. Palatul a fost construit de arhiepiscopul Wolf Dietrich von Raitenau pentru amanta sa, Salome Alt, în urmă cu 400 de ani.
Salzburg azi
Am vizitat Salzburg prima dată în mai 2009. Am admirat panorama din cetate, iar turul pietonal mi-a dezvăluit un burg liniștit, elegant, foarte curat, în care te simți european și, de ce nu, puțin mai cultivat. Se apropia seara, străzile se goleau încet, iar lucrătorii de la salubritate își începeau activitatea. Doar turișii păreau că mai zăbovesc în cafenele sau la terase.
Am revenit în august 2018 și am regăsit un oraș aglomerat, gălăgios, colorat, cu gunoaie revărsate din tomberoane. În piețe răsuna muzică de toate felurile, iar pe străzi se auzeau multe limbi, dar trebuia să te concentrezi bine ca să auzi germana. Apropo de muzica din piețe, eu zic că e bine și cu festivalurile muzicale stradale, dar ce e prea mult strică. Când nu se mai văd superbele clădiri și nu se mai înțelege om cu persoană, eu zic că e prea mult. Iar la parterul casei în care s-a născut Mozart, azi e un magazin Spar :(.
Pe strada cu sălile de concerte am regăsit un colț de Salzburg, de o eleganță aparte, cu doamne îmbrăcate în rochii de seară, însoțite de domni eleganți, relaxați, pregătiți pentru o seară de muzică clasică. La intrarea în sala de concert, socializau la un pahar de vin alb. A fost ca o gură de aer proaspăt, ănainte să ne afundăm din nou în marea de turiști în pantaloni scurți și straie „orientale”. Atât de multe, încât ne întrebam dacă întrebam dacă n-am greșit cumva excursia și am nimerit în altă țară :).
Un oraș pe care ar trebui să-l vizitezi, cu cât mai repede, cu atât mai bine. Nu de alta, dar pare să-și schimbe fața și să devină un cu totul alt oraș.