Noaptea trecută la Chateau Marmont de Lauren Weisberger

Despre autoare:

Lauren Weisberger (n.1977) este scriitoare și jurnalistă americană, cunoscută mai ales pentru best-seller-ul Diavolul se îmbracă de la Prada. A studiat limba engleză la Universitatea Cornell din New-York, după absolvirea căreia a călătorit (cu rucsacul în spate) în Europa, Israel, Egipt, Iordania, India, Thailanda, Nepal și Hong Kong. S-a întors acasă și a lucrat mai întâi la revista Vogue, ca asistentă a Annei Wintour, apoi la alte  reviste, până când s-a dedicat scrisului. Locuiește în Manhattan, împreună cu soțul ei.

Despre carte:

Publicată în 2011 de Polirom
Colecția CHIC
Format: 106×180
Tip copertă: Broșată
Număr pagini: 468
ISBN: 978-973-46-1863-7

noaptea-trecuta-la-chateau-marmont

Îmi amintesc că am văzut filmul Diavolul se îmbracă de la Prada și mi-a plăcut, așa că atunci când am dat cu ochii de Noaptea trecută la Chateau Marmont, de aceeași autoare, în automatul pentru cărți de la gară, m-am gândit că o să fie o lectură la fel de plăcută, așa că n-am stat pe gânduri și am cumpărat-o rapid. Am uitat apoi de ea în bibliotecă până zilele trecute, când mi-am zis să-mi înseninez ziua cu o carte veselă, dacă vremea asta oribilă pare să nu se mai sfârșească. Și ce alegere mai bună decât un chic-lit cu copertă roz pentru o zi de iulie care se crede una de octombrie? Dar, în spatele copertei roz se ascunde o carte care m-a dezamăgit. Titlul e și el cam înșelător, scenele de la hotelul Chateau Marmont sunt scurte și lipsite de importanță. Puteau să se desfășoare oriunde altundeva.

Poate că subiectul e interesant, dar felul în care a fost dezvoltat, previzibil încă de la început, face ca părți consistente din carte să fie de-a dreptul plictistoare. Ca să nu mai zic că am căutat cu lupa situațiile amuzante, de așteptat la un chic-lit, și am constatat că lipsesc cu desăvârșire. Nu ziceam că nu mă mai apuc de cărți care au mai mult de patru sute de pagini, fie ele și chic-lit?

Cât privește sfârșitul, el a venit ca și cum autoarea nu știa ce să facă în continuare (nu că ar fi știut până atunci).

Personajele

Cât despre personaje, nu sunt nici ele prea grozave. Brooke Alter, o nutriționistă din New York, este căsătorită cu Julian, un cântăreț, care devine peste noapte un star rock. Deși este apreciată la serviciu și îi place ceea ce face, Brooke își neglijează serviciul pentru a-l însoți pe Julian la diverse evenimente, deși asta nu-i oferă, de fapt, nicio satisfacție. Un personaj confuz și plictisitor, care ia decizii pe care nu le-am înțeles, dar pe care pare că nici autoarea nu le-a înțeles și nu știe ce să facă cu ele.

Julian, la rândul său, ar fi putut fi un personaj interesant, dacă ar fi fost mai bine exploatat. Un muzician new-yorkez, care nu pare să fie capabil să ia propriile decizii, lăsându-se influențat de cei din jurul lui. Mai mult decât atât, Julian este un egoist, preocupat doar de imaginea și de cariera lui. Până la urmă, de ce s-a îndrăgostit Brooke de el? În afară de talentul lui muzical, ce o atrăgea la tipul ăsta?

Un personaj care ar fi putut fi interesant, este Nola, prietena din studenție a lui Brooke, dar până la urmă s-a dovedit doar un personaj artificial construit, bună doar să dea sfaturi sau să țină un umăr pentru lacrimile lui Brooke.

Singurul personaj pe care l-am simpatizat a fost doamna Green, mama lui Brooke, care, deși nu părea să-l placă prea mult pe julian, este alături de fiica ei și încearcă s-o ajute să depășească momentele dificile. Chiar dacă uneori e cam pisăloagă, așa cum par să fie toate mamele.

New York
New York

Plus

  • limbajul vestimentar: mi-a plăcut cum a folosit autoarea vestimentația pentru a scoate în evidență – sau, dimpotrivă, a masca – personalitatea protagoniștilor.

„Brooke se simțea mândră că nu comentase absolut nimic despre noua pălărie de derby pe care o afișa Elizabeth, compusă de data asta din cel puțin o jumătate de kilogram de tafta boțită și un întreg buchet de bujori artificiali. Combinată cu o rochie de seară lucioasă de la YSL, cu cea mai elegantă poșetă Chanel și cu o pereche superbă de pantofi Manolo cu mărgele aplicate. Femeia era de-a dreptul nebună.”

Minus

  • dialoguri inutile
  • intrigă monotonă, plată
  • personaje nerealiste, plictisitoare.

Recomandări

  • Merită s-o citești? Doar dacă ești mare fan Bridget Jones.
  • S-o cumperi? Dacă o găsești la automat, la prețul de 5 lei
  • S-o împrumuți?  Tu altora, și nu e nicio pagubă dacă n-o primești înapoi.

Evaluarea mea

  • Subiect           – tipic pentru un tabloid
  • Scriitură        – cursivă, permite o lectură ușoară
  • Redactare       rezonabilă, deși Nolei sună mai bine decât lui Nola🙂
  • Traducere      rezonabilă și ea
  • Copertă           pitzi style
  • Goodreads      2/5 stele.

 

Reclame

2 gânduri despre &8222;Noaptea trecută la Chateau Marmont de Lauren Weisberger&8221;

  1. Eu am mai citit o carte de la aceasta autoare care m-a plictisit rau, desi in general imi plac chick-lit’urile, mai ales pentru situatiile de viata si umorul lor. Favoritele mele sunt Marian Keyes (Un tip mortal, E cineva acolo?, Lucy Sullivan se marita), Jane Fallon, Wendy Holden. Am auzit ca si Kinsella e tare, dar eu nu am citit inca nimic de ea.

    Apreciat de 1 persoană

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.