Romanul Camera rubinie de Pauline Peters readuce la viață Londra eduardiană, cu tot ceea ce a însemnat ea. Mare atenție a acordat autoarea detaliilor vestimentare ale personajelor.
Victoria Bredon a purtat la balul debutantelor de la Palatul Buckingham o rochie din mătase crem, brodată cu flori de orhidee aurii. Peste rochie purta o jachetă cu mâneci scurte din lame auriu. Conform obiceiului, debutantele necăsătorite purtau două pene de struț (pe care Victoria le considera „neghioabe”). Podoabele pe care le purta erau un lănțișor și o brățară din aur roșu. De lănțișor atârna un pandantiv cu o piatră prețioasă verde.
Deși purta, de obicei, îmbrăcăminte simplă, aproape banală, atunci când a fost invitată la cină într-un conac de la țară, Victoria a îmbrăcat o rochie din catifea verde, cu decolteu pătrat, brodată cu spirale din fire aurii și decorată cu pietre verzi. Pe cap, purta o bentiță lată la fel decorată, cu care-și legase părul.
Pentru o paradă a modei la magazinele Harrods, Constance, lady Hogarth, prietena Victoriei, a purtat „un pardesiu roșcat din catifea brodat cu cu frunze și o pălărie elegantă asortată”. Victoria, în schimb, pentru același eveniment, a optat pentru o ținută anostă: fustă gri cu bluză albă. Primul model prezentat la parada modei a fost un pardesiu în formă de clopot, din mătase verde, cu căptușeală roșie, vizibilă la manșete și la rever. Pardesiul era purtat peste o rochie strâmtă din același material cu pardesiul.
Tot în contrast s-au aflat cele două prietene când au luat ceaiul la Savoy, Constance într-o „minunată rochie de după-amiază din mătase oranj-roșie și dantelă”, iar Victoria într-o fustă banală și o bluză simplă. Oricât de banală era îmbrăcămintea Victoriei, era cu mult mai bună decât rochia dintr-un material aspru și negru pe care urma s-o poarte mai târziu, la închisoare.
Lady Hermione Glenmorag, mătușa Victoriei, este, la cei șaizeci și cinci de ani ai săi o adevărată personificare a modei londoneze, oriunde își făce apariția. Alegerea ei pentru un ceai în luxoasele saloane ale hotelului Ritz a fost „o rochie din mătase fucsia, care îi punea în valoare excepțional tenul perfect, și o pălărie de aceeași culoare. Ambele după ultima modă.” Și cred că o să fii de acord că fucsia nu e o culoare ușor de purtat, nici la o vârstă mai tânără.
O mantie din mătase fumurie, brodată cu trandafiri mari albaștri și, mai ales, panglicile de mătase fumurie de pe pălărie, o făceau pe mătușa Hermione să pară înconjurată de un nor de furtună, atunci când și-a vizitat nepoata ca să-și manifeste dezaprobarea față de plimbarea ei călare în Hyde Park, îmbrăcată în pantaloni bej și jachetă neagră și purtând pe cap un joben. Mult mai potrivit ar fi fost, după părerea ei costumul de călărie cu fustă din catifea neagră, cu garnitură de catifea la guler și mâneci pe care i-a cumpărat-o Victoriei, mai târziu, de la Harrods. Altă dată, când a vizitat-o pe Victoria, a purtat un pardesiu cu guler mare, de culoarea nisipului și o pălărie sub formă de corabioară, „cu două pene arcuite elegant.”
Când Victoria a fost arestată într-o cârciumă din East End, mătușa Hermione a vizitat-o la închisoare purtând un mantou din blană cenușie peste „o rochie mov cu partea din catifea și dantelă și partea inferioară din mătase moale.” Pe cap purta o pălărie elegantă garnisită cu blană gri. Poate cam exagerat pentru o vizită la arest, nu?
În mare contrast cu aceste ținute sunt cele îmbrăcate de femeile din clasele inferioare: locuitoarele din East End purtau rochii sărăcăcioase din lână de culaore închisă, servitoarele din conacele aristocratice rochii negre sau cenușii, cu șorțuri și bonete albe iar bonele aveau uniforma specifică; rochii albastre cu bonete albe bine apretate.
Cu atât importanță acordată vestimentației personajelor din Camera rubinie, nu e de mirare că tocmai un accesoriu vestimentar, un buton de manșetă cu margine aurie și piatră albă strălucitoare în mijloc a fost un element de identificare a criminalului.