Omul de la capătul firului de Rodica Ojog-Brașoveanu – recenzie

Despre autoare:

Rodica Ojog-Brașoveanu (1939-2002), scriitoare de romane polițiste, supranumită Agatha Christie de România, a absolvit Liceul Domnița Ileana (azi Mihai Eminescu), a început Facultatea de Drept la Universitatea din Bucureşti, dar a fost exmatriculată și arestată în 1956, fiind acuzată de solidarizare cu revolta anticomunstă din Budapesta. După ce a fost reabilitată, a absolvit Facultatea de Drept la Iași, în 1962.

A debutat cu un scenariu de televiziune în 1969, iar primul său roman, Moartea semnează indecifrabil, a apărut în 1971. A publicat 35 de romane, majoritatea polițiste, dar și câteva istorice și unul științifico-fantastic.

Despre carte:

Publicată în 2014 de Editura Nemira
Colecția Suspans
Format: 130×200
Tip copertă: Broșată
Număr pagini: 232

omul-de-la-capatul-firului

Omul de la capătul firului este un roman polițist de spionaj și contraspionaj excelent, a cărui acțiune se întâmplă în 1972, și deși a fost publicat în plină glorie a cenzurii comuniste, iar personajul principal este un ofițer de Securitate, romanul nu este deloc unul ideologic, cum te-ai putea aștepta probabil.

Omul de la capătul firului este un roman cu o intrigă palpitantă, cu personaje interesante și dialoguri spumoase, dar ce mi-a plăcut cel mai mult a fost acel parfum de epocă pe care autoarea l-a imprimat romanului, acesta devenind o adevărată frescă de societate. Bucureștiul deceniului 8 al secolului al XX-lea este adus la viață cu atâta măiestrie încât parcă simți că te plimbi pe străzile lui, odată cu personajele. Cu atât mai mult dacă s-a întâmplat să fii acolo. E drept că eu am aterizat în București aproape zece ani mai târziu, dar se pare că unele lucruri nu se schimbaseră: parizerul la suta de grame, getax-urile, cârciumile de cartier, Fondul (Plastic), cicoarea băută pe post de cafea, rufele curățate la Nufărul, telefoanele cuplate și, da … celebrii covrigi:

„Ronțăia cu plăcere sarea, cristale zgrunțuroase, mari și cenușii, amestecate cu mac.”

Cine și-a făcut veacul în studenție prin Piața Romană știe foarte bine despre ce e vorba :).

În plus, era vremea în care inginerii erau la mare valoare. Îmi aduc aminte că pe (aproape) toate tăblițele de pe ușile apartamentelor în care capul familiei era inginer, era scris cu mare mândrie Fam. ing. Popescu.

Tocmai de la importanța inginerilor pentru societatea românească pleacă și intriga romanului Omul de la capătul firului. Maiorul de Securitate, Minerva Tutovan, demască o rețea de falsificatori de diplome de ingineri, căreia îi cad victime (în sensul că sunt uciși) trei fraieri care doreau să parvină fără să facă prea multe eforturi pentru asta. O mare problemă pentru Minerva este că cel care era creierul întregii operațiuni, pe care o dirija prin telefon, părea să fie mereu cu un pas înaintea ei.

Atât personajele cât și detaliile incredibil de autentice ale vieții bucureștenilor fac din Omul de la capătul firului o lectură cu atât mai agreabilă. Mai greu e să ghicești cine e tipul rău din toată povestea asta :).

Personajele

Povestea prinde viață prin intermediul unei galerii interesante și colorate de personaje.

În primul rând, e cuplul ușor excentric format din maiorul cu nume de zeiță, Minerva Tutovan, fostă profesoară de matematică și locotentul Dobrescu, fost elev de-al Minervei, fapt care-l făcea, probabil, să fie cam înspăimântat de Minerva. Interacțiunile dintre cei doi sunt sarea și piperul romanului, și reușesc, de fiecare dată, să smulgă un zâmbet cititorului.

„Da. da, da, băiete! Eu îți vorbeam despre superba teoremă alui d’Alembert, iar tu-mi surâdeai ca un arhanghel. Și apoi, dragă Dobrescu, ar trebui să mă las de meserie dacă n-aș fi băgat până acum de seamî că în prezența unei femei care te interesează iei vocea de duminică, bine pozată, virilă, aș zice.”

În ciuda aspectului ei ușor ponosit – ciorapi de bumbac trei sferturi, pantofi plați, costum cenușiu și un basc bleumarin cu „paratrăznet obosit” de pe vremea când era profesoară – Minerva are o minte foarte ascuțită, face deducții surprinzătoare și este capabilă să reconstituie personalitatea cuiva doar studiind interiorul casei în care locuiește.

Triula de bețivani, Luca, Dincă și Necula – dacă ar fi fost patru li se zicea patrulă, cum era un vechi banc cu milițieni – este menită să distragă mereu atenția și să o pună atât pe Minerva cât și pe cititor pe piste false. Ei cheltuie bani (pe care nu prea i-ar putea justifica) în cârciumi și mint de îngheață apele, atât încât pot fi foarte bine suspectați de lucruri necurate. Sunt atât de versatili, încât mi-a fost greu să rețin care era unul și care altul.

Profesorul de matematică (cred că n-avea nume) care-i medita pe viitori posesori de diplome false, este un alt personaj care joacă foarte bine rolul suspectului de serviciu.

Dora, diva de mucava, e un fel de lampă în jurul cărei gravitează, ca niște țânțari, atât falșii ingineri cât și trioletul de bețivani.

O scenă amuzantă

La cea de-a doua crimă este martoră o doamnă care tocmai se plimba prin zonă împreună cu cățelul ei, pe care-l chema Siegfried, la fel ca pe soțul doamnei, de unde câteva calambururi inevitabile.

Ce mi-a plăcut

  • dialogurile dintre Minerva, un fel de comisar Montalbano cu fustă și cu alură dâmbovițeană, și subalternul său, locotenentul Dobrescu
  • reconstuirea aproape cinematografică a Bucureștiului de altă dată.

Evaluarea mea

  • Subiect            – spionaj, contraspionaj și crime pe malul Dâmboviței
  • Scriitură         – plină de umor fin, care-i dă farmec
  • Redactare       – foarte bună
  • Copertă           – reușită
  • Goodreads       4/5 stele.

Mi-a plăcut mult cartea, așa că ți-o recomand, cred că va fi o companie bună, dacă reușești s-o găsești (nu prea pare disponibilă.).

Lectură plăcută!

Reclame

4 gânduri despre &8222;Omul de la capătul firului de Rodica Ojog-Brașoveanu – recenzie&8221;

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.