Cum ar arăta casa visurilor mele

Am adunat, de-a lungul anilor, atât de multe cărți încât uneori am impresia că o să mă dea afară din casă. Mai exact Sotzul (aka soțul) are impresia asta :). Am cărți peste tot, aproape în fiecare încăpere. În bucătărie încă nu, fiindcă mobila de bucătărie nu e dotată cu rafturi pentru cărți. În rest, sunt peste tot.

Am încercat să micșorez locul pe care îl ocupă în casă, dar degeaba. Mă tot îndemn să citesc pe e-book reader, dar nu-mi iese niciodată. Sunt cam conservatoare, ce să fac. Un ecran nu se poate compara cu foșnetul filelor de carte sau cu mirosul inconfundabil al unei cărți. Am mai avut (palide) tentative să scap de unele cărți. După fiecare mi-a părut rău ca unui copil care și-a pierdut jucăria preferată.

Și care ar fi soluția? Să mă mut într-o casă mai mare. Mai ales că mult trâmbițata lege a salariilor unitare (sper că asta nu înseamnă egal cu unu :)) stă să vină peste noi. Atunci să vezi lapte și miere. Și mai ales bani.

Revenind la casa visurilor mele, ea trebuie să fie nu numai mai spațioasă, ci ar face bine să fie dotată corespunzător unui cititor de cursă lungă. Zic prietenii că pentru asta am nevoie de un proiect DTAC. Ei și ce dacă? DTAC, PAC, floare la ureche trebuie să fie. Nu am răzbit eu prin SEO, dar DTAC nu poate fi atât de complicat. DTAC, vezi că-ți vin de hac! Țac, PAC!

Acuma, lăsând gluma la o parte, ca să construiești o casă e nevoie de ceva mai mult decât de un vis frumos. Trebuie să ai o ditamai DTAC (Documentație Tehnică pentru Autorizația de Construire).

Proiectul casei

În primul rând, trebuie să ai un proiect bine întocmit. Pentru casa pe care o visez eu, nu e o chestie prea simplă.

Mai întâi și mai de toate, vreau o casă luminoasă, cu multe suprafețe vitrate, prin care să pătrundă lumina naturală. Apoi, îmi doresc să am o cameră Hercule Poirot și prietenii, pentru cărțile polițiste, mystery și thrillere. Una pentru cărțile de călătorii, pe care aș decora-o cu suvenirurile aduse de pe unde am umblat (eu sau prietenii). Alta pentru cărțile istorice și de ficțiune istorică, și tot așa. Toate încăperile ar trebui să fie echipate și dotate corespunzător tematicii, of course.

Și mi-aș mai dori o scară dublă de culoare roșie, ca cea din librăria Lello din Porto. Oare or exista plagiate și la case?

De unde se vede că echipa de arhitecți proiectanți trebuie să fie nu numai experimentată, ci și cu multă imaginație. Încep să-mi fac o idee unde aș putea s-o găsesc.

Autorizația de construire

Pentru realizarea unei case de vis, demersul cel mai complicat pare a fi obținerea avizelor de construire. Nu e complicat în sine, dar trebuie să fii dotat cu mult timp liber și să stai bine cu nervii, dacă vrei să faci față cu succes armatelor de funcționari cu care o să ai de-a face. Și au ei un stil de lucru foarte greu de … combătut. Veniți mâine, Mai căutați-mă luna viitoare, Mai aveți nevoie de încă un document, Nu, nu e ăsta, e altul, n-ați înțeles bine. Sunt doar câteva dintre „armele” pe care le au în dotare. Poți să te lupți cu asta? Eu nu, recunosc.

Documentarea

Am încercat să mă documentez pe Internet. Nu e domnul Google prietenul omului cel mai bun, la care apelează de câte ori are nevoie de o informație? Așa că am citit despre panouri fotovoltaice, aviz de gaze naturale, avize de amplasament, de sănătate a populației, de canalizare. Am citit și despre unitățile de măsură BTU/h, despre amprenta de carbon…dar câte n-am mai citit. Puteam citi trei romane de Ken Follett în vremea asta și rămâneam cu ceva. Am rămas și în urma documentării cu ceva. O durere de cap :).

Soluția

Cum spuneam mai sus, e mai bine să apelez la cineva care știe exact ce și cum ai de făcut. Cineva cu pregătirea, cunoștințele și experiența necesară, care să-mi salveze timp și bani. Și să aibă și disponibiltatea de a transpune în realitate dorințele mele. Iar dacă am dorințe prea trăznite, să facă în așa fel încât să poată fi realizate. Mă gândesc, de exemplu, cât de tare ar fi să am un fel de lift, ca „scaunul zburător” pe care se zice că-l avea unul dintre regii Ludovic al Franței la Versailles.

În afară de dorințe, mai mult sau mai puțin realiste, am și câteva întrebări foarte serioase să le pun specialiștilor. M-ar interesa, de exemplu, de unde să încep demersurile de construire a casei de vis și de câți bani aș avea nevoie pentru realizarea ei.

Alt lucru important pe care aș vrea să-l aflu e unde găsesc o echipă de constructori pricepuți, serioși și corecți. Fiindcă o echipă de Dorei cred că găsesc repede. Mai există oare Pagini Aurii?  Aceeași problemă și cu furnizorii de materiale. Unde găsesc cel mai bun raport calitate-preț?

Realitatea

În fapt, nu e necesar să-mi fac griji în legătură cu casa visurilor mele. Mult așteptata mărire de salariu va ajunge, dacă am noroc, pentru vreo două cărți de pe lista mea interminabilă de cărți de cumpărat. Bune și astea.

În loc de un proiect de casă, aș face mai bine să mă gândesc unde le mai fac loc în apartament. Parcă ziceam ceva de raftul din bucătărie.

Cât despre casa visurilor, ea nu este decât răspunsul la provocarea numărul 3 din Spring SuperBlog :).