Se pare că și azi e vremea poeziei. De data asta, „poetul-nepereche”:
„Căci din adâncul gândurilor tale
Răsare ură din al meu amor.
Tu ai vrea tot să meargă pe-a sa cale,
Eu celui slab îi sunt în ajutor.
Cu-același gând, noi totuși ne desfidem:
Non idem est si duo dicunt idem.
Pe mine răul, deși râd, mă doare,
Mă ține liniștea vieții-ntregi;
Iar tu uiți tot la raza de splendoare
Ce-o varsă-asupra ta a lumii regi…
Ș-ai vrea cu proprii mâni să ne ucidem:
Non idem est si duo dicunt idem.”
„Noi amândoi avem același dascăl” de Mihai Eminescu (fragment)
