„Netherland” de Joseph O’Neill

Despre autor:

Joseph O’Neill (n. 1964, Irlanda) este un scriitor irlandez, cu origine irlandezo-turcă. Și-a petrecut copilăria în Mozambic, Turcia și Iran, iar de la vârsta de 6 ani, a locuit în Olanda. A studiat dreptul la Universitatea Cambridge și a profesat ca avocat specializat în drept comercial, în Londra. Până în prezent a scris poezii, un volum de non-ficțiune și patru romane. Colaborează la revista Atlantic Monthly. Din 1998, locuiește în New-York.

Despre carte:

NetherlandProdus publicat în 2010 de Leda
Colecția Leda contemporan
Format: 130×200
Tip copertă: Broșată
Număr pagini: 268
ISBN: 973-102-245-1

„Netherland” este un roman cu un titlu înșelător, din punctul meu de vedere. Și ce faci când crezi că ai de-a face cu o carte despre Olanda și când colo, dai de una despre New-York și despre cricket? Ce să faci? citești mai departe. Pentru că deși e o carte în care nu se întâmplă (aproape) nimic, e totuși una interesantă. Aș zice că e, mai degrabă, o carte de reflecții asupra vieții unui olandez la New-York.

Hans van den Broek este un olandez, părăsit de soția lui englezoaică, speriată de nesiguranța vieții în New-York. El rămâne însingurat și debusolat în marea metropolă și se refugiază în cricket, un joc aproape conspirativ, jucat pe la periferie de oameni proveniți, mai ales, din Indiile Occidentale sau din sudul Asiei.

Hans locuiește într-un apartament din hotelul Chelsea, hotel pe care-l aseamănă cu un acvariu.

„Peste jumătate din camere erau ocupate de rezidență pe termen lung, care, prin diversitatea lor misterioasă și pitorească, îmi aminteau de populația unui acvariu pe care-l avusesem când eram copil – un recipient întunecos, în care peștii ieftini se încurcau prin alge, în timp ce o stea-de-mare artificială făcea ca pietrișul de pe fund să aducă a cer.”

Printre locuitorii hotelului se aflau o persoană octogenară de sex neclar (se pare că era totuși femeie), cu un pistol asupra ei, un bătrân de culoare, un finlandez despre care nu se știa nimic, un vânzător de mobilă cu un pitbull, o femeie croată, o fată fardată gotic și un turc care se credea înger și se costuma ca atare.

Hans își împarte zilele și nopțile între hotelul Chelsea, Midtown, unde lucrează la o casă de brokeraj, Staten Island, unde joacă cricket în week-end și Londra, unde zboară, la două săptămâni, ca să-și vadă fiul și soția. Între timp, este nostalgic și duce dorul țării sale natale.

„În timp ce el comenta, gândurile mele au alunecat de la gheața de pe Hudson – care m-a impresionat prin faptul că era atât de murdară – la gheața curată și pură de la Haga. Dacă nu visez cumva, în cele mai multe ierni din anii 1970, lacurile Hagăi înghețau pe toată suprafața lor și, timp de câteva zile sau chiar săptămâni, erau scena unor activități practicate de comunitatea întreagă, atât de cunoscute datorită secolelor de picturi reprezentând viața olandezilor.”

În Staten Island, Hans îl cunoaște pe Chuck Ramkissoon, un personaj bizar din Trinidad, care vrea să înființeze un club de cricket, dar se ocupă, între timp, de tot felul de afaceri dubioase. În cele din urmă, Chuck este găsit mort într-un canal de scurgere new-yorkez.

Spre deosebire de Hans, lui Chuck nu pare să-i fie prea dor de Trnidad-ul natal.

„- Trinidadul ți s-ar potrivi bine, a declarat Chuck mohorât. E plin de oameni care sunt ba împotriva unui lucru, ba împotriva altuia. Negativismul este o boală națională. O să-ți spun un adevăr despre ei: niciodată nu văd jumătatea plină a paharului. Garantat! Întotdeauna vor spune că paharul este pe jumătate gol.”

Ca să vezi, și eu care credeam că doar românii sunt un popor de fataliști. Nici măcar pe-asta n-am inventat-o noi :).

Cum s-a terminat visul american al olandezului Hans, rămâne să descoperi, dacă citești cartea.

Ce mi-a plăcut:

  • că prezintă un alt punct de vedere asupra Americii începutului de secol XXI;
  • deși e o carte fără prea multă acțiune (spre deloc), e suficient de interesantă încât te face să întorci pagină după pagină, până ajungi la final;
  • coperta – o carte cu titlul Netherland și cu o imagine din New- York, nu poate să fie decât interesantă.

Ce nu mi-a plăcut:

  • lipsa de acțiune;
  • prea mult cricket.

Ce spun alții despre carte:

  • „The wittiest, angriest, most exacting and most desolate work of fiction we’ve yet had about life in New York and London after the World Trade Center fell” (New-York Times Book Review)
  • „One of the most remarkable postcolonial books I have ever read” (The New Yorker).

Recomandări:

  • Merită s-o citești? Da, cu siguranță. Eu am citit-o în cadrul campaniei Promovăm literatura, inițiată de Literatura pe tocuri.
  • S-o cumperi? Nu neapărat. Dacă totuși vrei s-o faci, o găsești aici sau aici.
  • S-o împrumuți? Cred că e o idee bună.

 Lectură plăcută!

Anunțuri

2 gânduri despre &8222;„Netherland” de Joseph O’Neill&8221;

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s