Eu sunt HaiHui și mă întorc acasă după o zi obositoare la școală. De fapt nu mă cheamă așa, HaiHui e doar porecla pe care mi-au dat-o elevii mei fiindcă fac parte din gașca Călătorilor Pasionați. Se poate și mai rău, am un coleg pe care l-au botezat ZevZec, fiindcă … de fapt, habar n-am de ce l-au botezat așa.
Cotrobăiesc după chei, trec minute bune pînă le găsesc și reușesc să deschid ușa. Ce bine ar fi să pot da o comandă vocală prin telefon, după modelul „Sesam, deschide-te” și ușile să se deschidă singure. Aș economisi o grămadă de timp.

Dacă te întrebi ce caut acolo jos, să știi că mă gândesc ce bine ar fi să am încălzire în pardoseală :). Dar n-am, așa că mă ridic și mă târăsc spre camera de zi, unde mă trântesc pe canapea. Dau drumul la televizor, să văd ce mai e prin țărișoară. Nimic nou sub soare (din păcate, nici sub nori), așa că parcă aud cum încep să se scorojească pereții de plictiseală. Opresc televizorul și stau o vreme cu ochii în tavan, fără mă gândesc la nimic. Adorm și încep să visez proiecte de case. Oare visul ăsta mi se trage de la pasiunea mea de a fotografia case peste tot unde merg sau de la grija că trebuie să zugrăvesc iar dacă se scorojesc pereții?
Știi serialul „House Hunters International” de pe Travel? Acolo sunt prezentate diverse personaje care caută să cumpere sau să închirieze o casă, dar eu visez că merg la un birou de proiectare și le povestesc despre casa mea de vis. Nu vreau să cumpăr sau să închiriez o casă construită după gusturile altcuiva. Vreau o casă gândită pentru necesitățile mele. Încă nu am găsit-o pe Doamna visurilor mele (sau viselor? iar trebuie să-l întreb pe colegul de română, că prea e alunecoasă limba asta în ultimul timp și nu mai știi sigur cum e corect), așa că deocamdată sunt doar eu în schemă.
E o casă pe malul oceanului (bine, hai, fie și pe malul mării, să nu mă întind mai mult decât mi-e plapuma), nu neapărat mare, dar care să aibă tot confortul necesar:
- încăperi luminoase, cu geamuri mari, pe unde să pătrundă lumina naturală;
- băi spațioase, cu instalații sanitare moderne – inclusiv un vas de toaletă smart, cu încălzire, masaj, muzică și care poate monitoriza parametrii de sănătate (ce chestii mai inventează și japonezii ăștia!);
- un sistem de ventilație eficient, poate că n-ar strica chiar un recuperator de căldură aer-aer;
- încălzire în pardoseală – îmi place mult să umblu desculț și nu prea e plăcut să calci cu picioarele goale pe gresia rece;
- un touchscreen de unde să pot programa tot felul de chestii – temperatura în fiecare încăpere, alarma (eventual să fie și cafeaua gata făcută când mă trezesc eu), alertă pentru stocul de
berealimente din frigider.
În afară de cerințele basic, pentru mine sunt importante și detaliile, fiindcă ele fac diferența între o casă frumoasă și una confortabilă. Știu ce efect au culorile nu doar asupra aspectului estetic al casei ci și asupra stării noastre de spirit, așa că aleg pentru dormitoare tonuri odihnitoare de bleu, pentru camera de zi un galben plăcut, pentru că inspiră fericire și creativitate. Cred că am ales culoarea asta pentru că sper că o să mă viziteze mai des muza creativității când scriu articole pe blog. Sau când mă gândesc cum să fac lecțiile mai atractive pentru elevi (ha, aici chiar am nevoie de multă creativitate :)). În fiecare cameră, o să folosesc două tonuri din aceeași culoare – un perete cu un ton mai închis decât ceilalți. Am văzut chestia asta pe Pinterest și mi-a plăcut.
Și pentru cele două băi am câteva idei. Lumina mi se pare foarte importantă, așa că vreau lumină naturală, dar și aplice pentru iluminat local. În niciun caz nu vreau iluminat economic în baie. Am fost odată la Cazanele Dunării și, la pensiunea unde am stat, aveau becuri economice a cărei luminozitate creștea progresiv în intensitate. Dar atât de încet, încât jumătate din timp stăteai în întuneric și terminai treaba să te bărbierești până ajungea la lumina maximă. Și nici aia nu era prea puternică, trebuia să te concentrezi bine să vezi dacă ești tu în oglindă sau altcineva :))). Pentru culoarea gresiei și faianței n-am preferințe, trebuie să mai studiez niște cataloage. Cred că am să merg pe niște nuanțe de bej, crem și derivate. Mi se pare că induc o stare de bine.
Sunt un cititor pasionat, așa că e foarte important să am acasă un colț de lectură unde să pot petrece ore în șir fără să mă deranjeze nimeni. Cred că cel mai potrivit loc ar fi pe marginea piscinei. Neapărat trebuie să aibă piscină, chiar dacă nu e o casă mare.
Cred că i-am pus puțin în încurcătură când le-am spus că eu călătoresc mult, așa că aș vrea un sistem de securitate performant, ca să pot pleca liniștit de acasă. Unul care să-mi permită să văd pe telefon ce se întâmplă acasă când sunt plecat.
Părea că sunt foarte bine documentat, fiindcă le-am solicitat să studieze posibilitatea utilizării unor sisteme alternative de eficiență ridicată, ca să nu avem probleme când vom solicita autorizația de construire. Mă gândesc că putem folosi panouri solare, dar le spun și că am citit undeva despre energia mareelor. Nu mai țin minte ce, dar ei sunt specialiștii, la urma urmei, nu? E suficient că eu le-am dat ideea: marea – mareea. Dacă n-aș fi profesor, aș putea zice: hai, că i-am rupt pe micuți! Dar sunt, așa că mai bine îmi țin gura.
Cei de la biroul de proiectare și-au notat toate dorințele mele și mi-au spus că, în câteva zile, voi avea un proiect tehnic complet pentru casa mea de vis.
Care s-a dovedit a fi doar casa din vis, fiindcă m-am trezit brusc. Să fi fost de vină teama că o să visez factura pentru casa de pe malul mării?
P.S. Uite că m-am lăsat dus de vis și am uitat de bucătărie. Ai ceva sugestii pentru bucătăria mea din vis? Nu de alta, dar să le trimit repede un e-mail, până nu-mi proiectează o casă fără bucătărie. Cred că le-am zis doar de frigider. Te pomenești că va trebui să-l montez în dormitor :).
Sursa foto: aia-proiect.ro