Domul din Milano în literatură

Domul din Milano este un adevărat reper pentru pasionaţii de … orice. Este o sursă de admiraţie pentru cei care iubesc arta, arhitectura sau istoria. Şi pentru cei cărora le plac numerele, Domul are multe de oferit.

Sigur că nu i-am uitat pe pasionaţii de literatură :). Pentru mulţi scriitori, Domul a fost, de-a lungul timpului, o adevărată sursă de inspiraţie.

Percy Bysshe Shelley (1792 – 1822)

Shelley a vizitat Italia într-o călătorie de patru ani, care se va dovedi ultima din viaţa sa. Ajuns la Milano, obişnuia să zăbovească în interiorul catedralei şi să-l citească pe Dante.

În Scrisori din Italia, în 1818, Shelley descria catedrala ca pe „o operă uimitoare de artă„:

“It is built of white marble, and cut into pinnacles of immense height, and the utmost delicacy of workmanship, and loaded with sculpture. The effect of it, piercing the solid blue with those groups of dazzling spires, relieved by the serene depth of this Italian heaven, or by moonlight when the stars seem gathered away among those clustered shapes, is beyond anything I had imagined architecture capable of producing.”

A apreciat interiorul catedralei ca sublim, dar mai degrabă „pământean”, remarcând totuşi vitraliile și coloanele masive din granit:

“its stained glass and massy granite columns overloaded with antique figures; the silver lamps, that burn forever under the canopy of black cloth beside the brazen altar and the marble fretwork of the dome…”

De ce a caracterizat interiorul ca, mai degrabă, pământean? Probabil fiindcă la vremea aceea nu erau gata toate arcadele, turlele şi statuile, iar vitraliile erau, probabil, mai puţin elaborate decât cele de astăzi. În plus, Shelley a vizitat cu siguranţă măreţele catedrale gotice din Marea Britanie, unde a fost inventat acest stil, aşa că „pământean” i s-a părut termenul cel mai potrivit.

Alfred, Lord Tennyson (1809–1892)

A admirat panorama Alpilor de pe acoperişul Domului din Milano.

Mark Twain (1835–1910)

Scriitorul american a vizitat Milano în 1867. El a dedicat catedralei din Milano capitolul 18 al Innocents Abroad.

„What a wonder it is! So grand, so solemn, so vast! And yet so delicate, so airy, so graceful! A very world of solid weight, and yet it seems …a delusion of frostwork that might vanish with a breath!… The central one of its five great doors is bordered with a bas-relief of birds and fruits and beasts and insects, which have been so ingeniously carved out of the marble that they seem like living creatures– and the figures are so numerous and the design so complex, that one might study it a week without exhausting its interest…everywhere that a niche or a perch can be found about the enormous building, from summit to base, there is a marble statue, and every statue is a study in itself…Away above, on the lofty roof, rank on rank of carved and fretted spires spring high in the air, and through their rich tracery one sees the sky beyond. … (Up on) the roof…springing from its broad marble flagstones, were the long files of spires, looking very tall close at hand, but diminishing in the distance…We could see, now, that the statue on the top of each was the size of a large man, though they all looked like dolls from the street… They say that the Cathedral of Milan is second only to St. Peter’s at Rome. I cannot understand how it can be second to anything made by human hands.”

 Oscar Wilde (1854–1900) 

A ajuns la Milano în vara anului 1875. Se pare însă că nu a fost prea încântat de catedrală:

„The Cathedral is an awful failure. Outside the design is monstrous and inartistic. The over-elaborated details stuck high up where no one can see them; everything is vile in it; it is, however, imposing and gigantic as a failure, through its great size and elaborate execution.”

Henry James (1843–1916)

Henry James pare cam sceptic în ce privește Domul din Milano:

“A structure not supremely interesting, not logical, not … commandingly beautiful, but grandly curious and superbly rich. … If it had no other distinction it would still have that of impressive, immeasurable achievement … a supreme embodiment of vigorous effort.”

P.S. Nu am tradus citatele, te las să le citești așa cum au fost scrise de autorii lor :).

Anunțuri

8 gânduri despre &8222;Domul din Milano în literatură&8221;

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s