„Anul în care te-am întâlnit” de Cecelia Ahern

Despre autoare:

Cecelia Ahern (n. 1981) este o romancieră irlandeză, cu studii de jurnalism și comunicare media la Griffith College Dublin. În anul 2000, făcea parte dintr-o trupă pop, cu care a concurat la finala națională irlandeză pentru Eurovision. Primul său roman, P.S. Te iubesc, pe care scris la 21 de ani, s-a bucurat rapid de succes internațional. În afară de romane, a mai scris povestiri și a produs o comedie pentru postul de televiziune ABC. Locuiește în Dublin, este căsătorită și are doi copii. Mai multe despre Cecelia Ahern poți citi pe www.ceceliaahern.ie.

11201169_1163064913722890_6369359484350387147_nDespre carte:

Produs publicat in 2015 de ALLFA
Data apariției: Septembrie 2015
Format: 130×200
Tip copertă: Cartonată
Număr pagini: 384
ISBN: 978-973-724-956-2

La cinci ani, Jasmine, botezată după florile pe care bunicul său le-a adus mamei sale când a născut-o, află de la verișorul Kevin că o să moară și ea, la fel ca bunicul și că, până atunci, o să i se întâmple ceva cumplit în fiecare lună, pentru tot restul vieții. Mai află cum se nasc copiii, dintr-o descriere foarte amănunțită (și urâtă, zice ea). Și, cireașa de pe tort, vărul Kevin îi spune şi că nu există Moș Crăciun.

„Viața mea a început când aveam cinci ani. Gândul că o să mor a sădit în mine ceva  ce port și astăzi: conștiința faptului că, deși timpul e infinit, timpul meu e limitat. Timpul meu se termină. Mi-am dat seama că ora mea și ora altcuiva nu sunt egale. Nu le putem cheltui în același fel. Ceilalți pot face ce vor cu timpul, dar nu trebuie să mă târască pe mine în afacerile lor – nu am timp de pierdut. Dacă vrei să faci ceva, trebuie să faci pe loc. Dacă vrei să spui ceva, trebuie s-o spui pe loc. Și, cel mai important lucru, trebuie s-o faci chiar tu. E viața ta, tu mori, tu o pierzi. Am lucrat într-un ritm care mă lăsa fără suflare, prea obosită ca să mă găsesc pe mine însămi. Multă vreme m-am vânat pe mine însămi, dar de puține ori m-am prins. Eram rapidă.”

Atât de rapidă, încât într-un timp scurt, schimbă mai multe locuri de muncă, apoi își pornește propria afacere, pe care o vinde rapid și începe alta. Până într-o zi, cu șase săptămâni înainte de Crăciun, când este concediată. Nu oricum, ci cu o vacanță la grădină. Adică un concediu plătit pentru un an de zile, timp în care nu are voie să lucreze pentru altă companie.

Așa că, dintr-o femeie foarte ocupată, se pomenește cu mult timp liber. La început pleacă în vacanță, își petrece timpul întâlnindu-se cu prietenele, la ore care o fac să se simtă de parcă ar chiuli de la școală. Începe să fie atentă la vecinii ei, despre care își dă seama că nu știe nimic, deși locuiește în cartier de patru ani.

Își canalizează atenția asupra vecinului Matt, un realizator de emisiuni radio, pe care nu-l poate suferi din cauza unei emisiuni mai vechi despre bolnavii de sindrom Down. Asta pentru că Jasmine are o soră, Heather, care suferă de această boală și pe care o iubește foarte mult. Matt primește și el o vacanță la grădină, iar lucrurile nu merg prea bine în familia lui.

Între timp, Jasmine începe să-și amenajeze grădina (dacă tot e vacanță la grădină, de ce nu?) și descoperă că munca în grădină o ajută să uite de probleme și, mai mult decât atât, să se descopere cine este și ce vrea de la viață.

„Mă uit la grădina mea frumoasă și înflorită. Ea e sursa magică a cunoașterii de sine. Cu cât sap mai mult în pământ, cu atât sap mai adânc în mine.”

Anotimpurile trec, grădina își schimbă înfățișarea, Jasmine se schimbă și ea. Îl cunoaște pe Monday, un recrutor care îi oferă o slujbă și de care descoperă cu uimire că s-a îndrăgostit.

Cum se termină povestea? Cu transformarea omizii în fluture, cum altfel?

„Evoluăm în mod constant. Presupun că am știut asta dintotdeauna, dar tocmai din acest motiv mi-a fost frică să mă opresc. Ironia sorții a făcut să mă mișc cel mai mult atunci când în sfârșit m-am oprit. Acum știu că nu ne oprim niciodată cu adevărat, călătoria nu e niciodată încheiată, pentru că înflorim mai departe, așa cum i se întâmplă omizii, care, atunci când crede că lumea s-a sfârșit, devine fluture.”

Ce este „Anul în care te-am întâlnit”?

  • o carte frumoasă, frumoasă (ia uite-te puțin la coperta ei!)
  • o carte incitantă, care te face să te gândești ce ai face dacă ai primi o vacanță la grădină?
  • o dramă povestită cu umor
  • o poveste despre transformările unei grădini peste care trec patru anotimpuri
  • un mesaj care te îndeamnă să ai grijă de viața ta, așa cum ai avea grijă de o grădină: plantează speranță, culege iubire și curăță grădina de sentimente negative.

Chiar așa, ce-ai zice de o vacanță la grădină?

Dacă vrei să afli cum e să ai o vacanță la gărdină, poți comanda cartea aici.

Lectură plăcută!

Anunțuri

5 gânduri despre &8222;„Anul în care te-am întâlnit” de Cecelia Ahern&8221;

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s