O zi din viaţa unui profesor

Începe o nouă zi. Ceasul sună la 6,45 (noroc că nu stau prea departe de şcoală :)). Aş vrea să mai pot lenevi puţin, dar ştiu că nu se poate. Ce să fac dacă am ore zilnic de la opt? Curios, dar „ceasul biologic” mă trezeşte şi în vacanţă sau în week-end cam la aceeaşi oră.

Mă ridic rapid din pat şi încep să mă pregătesc. Scurtă şedinţă de machiaj, beau cafeaua pregătită între timp de Sotzul, căruia îi cedez baia, dau drumul la televizor să văd ce s-a mai întâmplat prin lume. Procurori, DNA, corupţie, emigranţi/imigranţi/migranţi, anchete, bla, bla, bla.  Închid televizorul, înşfac geanta din mers şi…la drum.

Merg pe jos până la şcoală, 15-20 de minute, depinde de zi. Intru în școală împreună cu sute de adolescenți energici, pregătiți pentru o nouă zi. mai mult sau mai puțin. Unii arată de parcă n-ar fi dormit de trei zile. Ce face și Facebook-ul ăsta din om :).

Timp de două ore trebuie să explic unor puști de 14 ani noțiunile de întreprindere, societate, firmă, unitate economică și delimitările terminologice aferente.  Plus caracteristicile întreprinderii. Grea întreprindere (a întreprinde = a începe executarea unui lucru, a se ocupa de ceva)!

Apoi urmează o „fereastră”. Adică o pauză. Vorba vine, fiindcă hârțogăria (vai, ce cuvânt neacademic!) aferentă începutului de an școlar nu mă lasă nici să respir.

Următoarele trei ore sunt dedicate elevilor din clasele  XIIa, cu care discut despre categoriile de piețe. Cu trei clase, una după alta.

De-a lungul zilei, mai trebuie să fiu antrenor, găsitor de lucruri pierdute, psiholog, mamă de ocazie, asistentă medicală, antrenor, confident, mediator, bun ascultător, iepuraș Duracell. Dar câte nu trebuie să fiu! Asta face ca meseria mea să fie una dintre cele mai frumoase. Hai să fim sinceri: tu ai un asemenea cumul de funcții?

După ce termin orele, mă întorc acasă, la celălalt job (tot cumul de funcții, binecunoscute tuturor femeilor). Nu mă deconectez de la celelalte joburi. Doar pentru asta s-a inventat telefonia mobilă. Și Facebook-ul.

Seara, de obicei, citesc o carte bună, văd un film sau, uneori, câte un concert. Zilele trecute a fost Iris, mâine Tosca. Dacă nu plouă :).

7 gânduri despre &8222;O zi din viaţa unui profesor&8221;

  1. Stiu cum este… mama e cadru didactic de cand o stiu… Cunosc agitatia, dar si satisfactiile meseriei. Am fost si eu 8 ani in invatamant. Mi-a placut extraordinar de mult, insa pana la urma a trebuit sa imi fac curaj si sa plec, din dorinta de a avea un viitor in care sa nu imi pun speranta o data la cateva luni in parlamentari ca poate, poate vor mai mari putin salariile…

    Apreciat de 1 persoană

      1. Nu-i adevărat! Există mulți profesori excepționali cărora le port un respect profund. Dar există și multe uscături care n-au ce căuta în învățământ. Cel care a descris profesorii ca fiind ,,imbecili” este el însuși un imbecil!

        Apreciat de 1 persoană

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s