Onorabila venețiană de Rosa Ventrella

Despre autoare:

Rosa Ventrella (n. 1974, Bari, Italia) a absolvit universitatea din Parma, unde a studiat istorie contemporană. A lucrat ca redactor într-o editură, a ținut ateliere de creative writing și  publicat în reviste și pe site-uri de specialitate. În prezent, predă literatură în Cremona, unde locuiește împreună cu familia.

Poveștile ei preferate sunt cele despre figurile feminine marginale ale istoriei, pasiune care a determinat-o să scrie câteva romane de inspirație istorică: Honorata cortigiana (2011), La visionaria (2012), Il giardino degli oleandri (2013).

Despre carte:

Produs publicat în 2014 de ALLFA
Format: 130×200
Tip copertă: Broșată
Număr pagini: 360
ISBN: 978-973-724-666-0

Onorabila venețiană este un roman istoric romanțat, foarte bine documentat, povestea unei curtezane și poete celebre, Veronica Franco, care a trăit în Veneția, în secolul al XVI-lea. Un oraș libertin, un oraș al plăcerilor carnale, dar și al unor dușmănii pe viață și pe moarte. Veneția Renașterii târzii, dar și Veneția înspăimântată de spectrul pedepsei divine. Dar, mai presus de toate, un oraș mândru de măreția sa. Nu degeaba i s-a spus La Serenissima.

„În piața San Marco, rumoarea mulțimii neliniștite se întrerupse ca la un semn când primul demnitar al bazilicii, întâiul preot canonic, se porni să rostească vorbele ritualice cu care invoca marea, cerându-i îndurare, în numele tuturor navigatorilor. Vocea profundă și monocordă răsuna în aer ca o rugăciune ancestrală, emoționându-i pe cei prezenți. O atmosferă solemnă se răspândea rapid pe ulițele înțesate de lume, precum și pe mare, în timp ce ambarcațiunile împodobite de sărbătoare plecau de la mal în cortegiu, după ce fuseseră stropite cu apă sfințită. În fruntea tuturor înainta Bucintoro, galera de ceremonie decorată cu simbolurile justiției și cu stema republicii… Nu exista barcă sau altă ambarcațiune în întreaga Veneție care să nu ia parte la acea minunată ceremonie prin care splendida republică își reînnoia, în fiecare an, căsătoria cu marea.”

Veronica a crescut într-o familie lipsită de dragoste, ca fiică a unei foste curtezane și a unui nobil scăpătat, care-și petrecea viața prin cârciumi. La 14 ani este căsătorită cu un bărbat înstărit, dar mai în vârstă, medicul Paolo Panizza. Prizonieră într-o căsătorie lipsită de dragoste, Veronica începe să scrie versuri. Apoi, încurajată și îndrumată de mama ei, deprinde tainele seducției și devine rapid una dintre cele mai cunoscute curtezane din Veneția. Printre clienții ei se găsește, la un moment dat, chiar Henric de Valois, în drumul său spre coroana Franței.

Continuă să scrie și frecventează saloanele saloanele nobililor venețieni. Are la picioare bărbații cei mai puternici ai zilei, devine bogată în scurt timp, dar cu toate astea simte că viața ei nu este împlinită.

Dragostea apare odată cu Federico Contarini, un tânăr pictor, ucenic a lui Tintoretto, angajat să facă portretul Veronicăi. Spre marea ei surprindere, Federico rămâne imun la farmecele curtezanei.

În 1575, ciuma lovește din nou Veneția și, timp de doi ani, face ravagii în rândul populației. Zeci de mii de venețieni își pierd viața. Inchiziția caută vinovați, începe o adevărată vânătoare de vrăjitoare, vinovați sau nevinovați sunt spânurați între coloanele de la San Marco.

Veronica devine și ea victimă a isteriei care a cuprins Veneția, ajunge la închisoare, iar apoi în exil.

Dacă reușește să-l cucerească până la urmă pe pictorul Contarini și ce s-a mai întâmplat cu Veronica, te las să descoperi singur/ă.

Profită de reducerile librăriilor online și comandă cartea aici sau aici.

Lectură plăcută!